1,025 matches
-
căință Acum, la peste o jumătate de veac de la Plenara din noiembrie-decembrie 1961 („cea mai frumoasă Plenară din viața mea”, cum o numea primul secretar al CC al PMR), cînd Dej și grupul său au declanșat un imens exercițiu de rescriere, adică de remistificare a istoriei PCR, memoriile lui Popescu ne aduc informații semnificative despre starea de spirit din acea perioadă. Era evident vorba de o grupare panicată, dispusă să recurgă la orice manipulare și la o furibundă represiune pentru a
Marele Pontif al religiei politice ceaușiste by Vladimir Tismăneanu () [Corola-journal/Journalistic/4732_a_6057]
-
sursele mitice ale ființei, spre centrul unei lumi ideale, al cărei miraj însoțește obsesiv trăirile poetului. Recurgând la canoanele prozodiei tradiționale, dar și la o mitologie și la o estetică clasicizantă, Eugeniu Nistor se remarcă prin efortul, mereu reînnoit, de „rescriere”, de refuncționalizare a locului comun, căruia îi conferă un contur nou, proaspăt, neîncetat sugestiv și evocator. Versurile lui Eugeniu Nistor reprezintă tot atâtea somații adresate adâncurilor firii, profunzimilor universului, unei sacralități abia întrezărite, unei lumini difuze ce nu se arată
Melancolii în palimpsest by Iulian Bol () [Corola-journal/Journalistic/4747_a_6072]
-
pierderea unor elemente, și că Marian Papahagi, adresându-se în primul rând specialiștilor, a păstrat, pe lângă monumentalitatea operei dantești, aspecte stilistice și registre ale limbii care trădează reacția teoreticianului: „caz interesant de traducere-ecou care încearcă să recreeze sonoritățile și de rescriere într-o română transparentă sub care se regăsește italiana” (idee confirmată de înseși cuvintele lui Marian Papahagi: „traducerea pe care o propun încearcă să mențină la locul lor obscurităț ile și reține în vers absolut toate trimiterile la nume și
Transparentă, aspră, vie: traducerea Infernului în hermeneutica lui Marian Papahagi by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/4720_a_6045]
-
plasa de minciuni pe care învingătorii au întins-o peste trecutul german. La drept vorbind, ce s-a întîmplat cu nemții după 1945 e o mostră de incriminare dusă la extrem: siliți a capitula fără condiții, germanii au fost martorii rescrierii unei istorii pe care nu o trăiseră. Învinuiți pînă la diabolizare și preschimbați în întruchiparea răului absolut, nemților li s-a luat dreptul de a-și asuma cu onoare înfrîngerea, desființarea morală la care au fost siliți însemnînd coborîrea lor
Noi, cei învinși by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4985_a_6310]
-
sau de cabaret pe alocuri, la aventura îndrăgostirii de o femeie respingătoare și idioată, Nastenka, dorința de a ucide, tentativa de sinucidere, cufundarea în alcool, cuplul de femei Liuba-Robusta (dintre care, prima este doar un copil), toate acestea sunt o rescriere asumată a temelor baudelairiene din Les Fleurs du Mal. Într-un text-mărturie, Soviany afirma: „mi-am numit [în Textele de la Monte Negro, n.m.] pe rând toți demonii interiori, într-o tentativă de exorcizare la care n-aș fi putut să
În labirint by Luminița Corneanu () [Corola-journal/Journalistic/4581_a_5906]
-
la cvasitotalitatea rețetelor poeticii convocate la un mod al simultaneității. Dacă postmodernismul e un gen de clasicism al modernismului, clasicismul tardiv al lui Budai-Deleanu poartă stigmatul unei concepții similare. Dispoziției inaugurale, proprii scrierii unei epopei, îi răspunde una secundă, a rescrierii în cheie ludică. Circumspecția, blazarea, decepția se înveșmîntă în maniera subtilă a bunei dispoziții ironice. S-a afirmat că Budai-Deleanu ar fi un „democrat prin convingere și necesitate” (Ovidiu Pecican), că acesta „apără egalitatea naturală a oamenilor ca un discipol
Țiganiada renovata by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/5770_a_7095]
-
o lege controversată, prin care cetățenii au acum un plafon maxim pentru banii pe care doresc să îi scoată din țară, urmând ca o regulă similară să se aplice și în cazul investițiilor corporate. Într-un fel, aceasta pare o rescriere a poveștii crizei asiatice din anii '97-'98, care a fost ca un semnal de alarmă ignorat despre ceea ce avea să se întâmple la nivel global, un deceniu mai târziu, potrivit sursei citate. "Autoritățile au o abordare prea prudentă și
Din ce stat se grăbesc investitorii să își scoată banii by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/55539_a_56864]
-
Florile Bosforului. (Versiune avizată, de altfel, și de ochiul unui nativ, academicianul Henri Cantel. Dedesubturile întregii povești se găsesc în carte. Ca simplă notă: puțin a lipsit ca revizia s-o facă Lamartine.) Traducere care, de fapt, echivalează cu o rescriere. Multe se pierd (inclusiv strofe la care poetul renunță), multe se modifică (în special prozodia), multe se câștigă la trecerea dintr-o limbă în alta. Toate inventariate cu metodă. Intenția lui Mihai Dinu e aceea de a aplica, pe lanțul
Critica de poezie by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/5556_a_6881]
-
Cântec de revoltă... (Paul Cernat afirmă chiar că au fost rescrise „până la a deveni de nerecunoscut”), sub influența ideologiei dominante, și, deci, se cade să revenim la versiunile nepervertite, publicate în libertate. Nu am deloc certitudinea că unicul motiv de rescriere a fost compromisul politic și nici nu sunt convins că, dacă așa stau lucrurile, avem dreptate când, încălcând voința autorului, îl înfățișăm astăzi publicului altfel decât a crezut el de cuviință. Există, firește, și cazuri când suntem siliți să nu
A doua posteritate a lui Geo Bogza by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5602_a_6927]
-
nu e o ediție critică. Aceasta nu presupune să coborâm ștacheta exigenței, ci să evaluăm volumul în raport cu premisele sale. Ce mi se pare important e că noua ediție a poeziei lui Bogza face posibilă - chiar și prin discuția despre statutul rescrierilor operate de autor după 1948 - această deziderală ediție critică. Puțin va mai fi rămas nepublicat în volum, din creația acestui avangardist, oricum, nu foarte prolific. Ceea ce apare aici este suficient pentru a ne configura un profil coerent al lui Bogza
A doua posteritate a lui Geo Bogza by Răzvan Voncu () [Corola-journal/Journalistic/5602_a_6927]
-
profesiunilor liberale. Drept urmare, au crescut și pretențiile, iar autorii au fost constrânși să depășească etapa manufacturieră pentru a adopta noi strategii. De la formatul pulp s-a trecut la pocket book, într-o babilonie indescriptibilă, în care amalgamările de subiecte, revenirile, rescrierile și reluările erau la ordinea zilei. Nici autorii cu adevărat talentați nu se sustrăgeau acestei reguli care era mai degrabă a pieții și profitului, decât a artei: „Multe romane hard-boiled erau retipăriri ce suferiseră modificări minime ale serialelor din revistele
Fabrica de ficțiuni by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/5094_a_6419]
-
psihologică de către Olivia Căciulescu. Cronoscopul (2009) lui Andrew Legge este un minunat pseudodocumentar despre inventarea cronoscopului de către o savantă irlandeză. Fantasmagorica teorie a undelor lente care fac posibilă captarea unor imagini și evenimente din trecut este doar pretextul unei ironice rescrieri a istoriei secolului XX în termenii radicalismelor totalitare, ale militantismelor feministe, ale exacerbării unui intolerant discurs religios, al demoniză rii științei sau mitologizării ei etc. Procedeele specifice documentarului furnizează aici false creanțe subiectului, mai ales atunci când elementele senzaționaliste extrase filmului
The Best of Next by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5642_a_6967]
-
se constituie într-una din cele mai traumatizante existențe scriitoricești. Anii de detenție politică, exterminatori, marginalizarea și, în cele din urmă, neîncetata supraveghere a fiecărui gest sau ieșiri în spațiul literar și cultural l-au determinat să ia drumul exilului. Rescrierea biografiei lui Ion Caraion se impune, acum, când arhivele publice și particulare unde există un prețios și bogat material documentar privind destinul său încep să se deschidă. În arhiva poetului, eseistului și traducătorului Radu Cârneci (n. 1928), am găsit douăzeci și cinci
Noi contribuții la biobibliografia lui Ion Caraion by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4932_a_6257]
-
frumoasă fată blondă care-i făcea semn. N-a uitat niciodată fata blondă din viziunea sa”. Vedenia era cea a tabloului La Primavera al lui Sandro Botticelli, care stă în centrul romanului mai sus pomenit, o scriere evident postmodernă, prin rescrierea unor evenimente istorice în funcție de destinul personal al autorului, implicat în narațiune la multiple niveluri. Caracterul autobiografic, în sensul larg al cuvântului, adică de pasionată introducere, în mod adesea aluziv, a persoanei și mai ales a psihologiei sale, în sensul concepției
I.P. Culianu – o „autobiografie fantasmatică” by Simona-Grazia Dima () [Corola-journal/Journalistic/3299_a_4624]
-
avut studii superioare, așa cum se afirmă în unele dicționare 1 și istorii literare, că a provocat și întreținut o infamă polemică, în perioada interbelică, cu prozatoarea Marta D. Rădulescu, că este tatăl lui Eugen Barbu și altele extrem de interesante în rescrierea biografiei sale. * Légation Royale de Roumanie Sofia Sofia, 30 decembrie 1940 Dragă și stimate domnule Călinescu, Eu am fost numit, cu câteva luni în urmă, atașat de presă pe lângă Legația noastră de aici. Am fost de curând la București și
O epistolă necunoscută a lui Nicolae Crevedia by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/4968_a_6293]
-
elaborarea doamnei Mihaela Podocea-Constantinescu1 sunt grav accidentate, conțin lacune inadmisibile și, finalmente, devin irelevante chiar și pentru neinițiați. Literatura epistolară a celui ce a scris Ora 25 relevă alte date, alte știri și, evident, alte mărturii care contribuie esențial la rescrierea biografiei acestui cunoscut scriitor al exilului românesc. Relevante, sub multiple aspecte, sunt epistolele pe care tânărul, foarte tânărul poet și jurnalist Const. Virgil Gheorghiu le trimite din Chișinău, unde era elev la Liceul Militar „Regele Ferdinand I”, scriitorului I. Valerian
Însemnări despre tânărul Const. Virgil Gheorghiu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5795_a_7120]
-
lumea „începe să ia cunoștință de propriile dimensiuni și limite”, iar literatura - de „zonele interzise”: mahalalele, lumea interlopă, alienații mintal ș.cl. Singurul dezacord pe care-l am în legătură cu acest volum excelent vizează capitolul despre Geo Bogza (taxat dur pentru oportunismul rescrierilor de după 1947), a cărui arestare ca poet pornograf după reportajele antifranchiste despre Spania are un substrat politic cert. Nu cred că broșura sa ulterioară despre Stelian Popescu - cel mai mare negustor de pornografie din România, ar constitui o bizară „trezire
Literatura română și închisoarea by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3445_a_4770]
-
de elaborare a unei biografii o constituie, așa cum am mai susținut și odinioară, corespondența emisă și primită de acea personalitate. Literatura epistolară și, desigur, tot ceea ce se referă la paraliteratură și în cazul lui Perpessicius contribuie, în chip substanțial, la rescrierea unei biografii credibile, la crearea unui profil autentic și, totodată, emblematic. Epistolele trimise de Perpessicius, în timp, familiei, prietenilor și, mai ales, confraților săi conțin prețioase știri privitoare la existența și la excepționala sa activitate de poet, prozator, memorialist, traducător
Noi completări la biografia lui Perpessicius by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5365_a_6690]
-
mai însemnați scriitori interbelici nu au recurs la consultarea surselor primare și, desigur, nici la paraliteratură. Epistolele lui Nichifor Crainic, atâtea câte există, și există multe, sunt extrem de prețioase, deoarece întâlnim în conținutul lor informații biografice și literare relevante pentru rescrierea unei biografii temeinice și, mai ales, veridice. Imaginea omului, profesorului, scriitorului și cărturarului Nichifor Crainic a suportat, în timp, amendări, ingerințe, denaturări și obnubilări greu de conceput și de acceptat într-o lume civilizată, normală. Anii de recluziune, un deceniu
Însemnări despre epistolograful Nichifor Crainic by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5466_a_6791]
-
Peter Pan și Wendy) induc, de altfel, o atare pistă fantastică (chiar dacă exploatată în siajul violenței, așa cum, știm bine, l-a citit Valeriu Cristea pe autorul Caprei cu trei iezi). Referința cea mai la îndemână ar fi Donald Barthelme, cu rescrierile sale din Snow White sau The King. Altminteri, trioul format din narator, Abăza și un anume Fra amintește de Craii... lui Mateiu Caragiale 1 sau, și mai bine, prin diluarea planului referențial și prin febricitatea carnavalescă, de Frumoșii nebuni... ai
Abăza dezlănțuit by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3668_a_4993]
-
care i l-a și terminat, realizând, în final, un bust impunător. Epistolele lui Ion Vlasiu se cuvin a fi adunate, adnotate și publicate cât mai curând, întrucât conțin o sumă extrem de valoroasă de știri și precizări care contribuie la rescrierea biografiei sale. * [București, 18 mai 1962] Dragă maestre Baltazar, Vă mulțumesc pentru scrisorile frumoase. Mă bucur că Povestea cu năluci, romanul meu de tinerețe și-a găsit un lector atât de sensibil. Nu știu dacă pesimismul ultimelor capitole nu v-
Întregiri la bibliografia lui Ion Vlasiu by Nicolae Scurtu () [Corola-journal/Memoirs/5617_a_6942]
-
ale romanului legat ombilical de ele constituie un pariu creativ neobișnuit, prin intermediul căruia scriitorul, bolnav de cancer și internat preț de cîțiva ani la Spitalul Elias, și-a prelungit în mod miraculos viața. Rămîne pe altădată de văzut în ce măsură această rescriere a reușit. Deocamdată, e de remarcat faptul că, pe fondul agravării progresive a bolii, jurnalul „cu fața ascunsă” - un jurnal destinat publicării, „extim”, în termenii lui Michel Tournier - devine mult mai mult decît un jurnal de creație. El devine, prin intermediul
Finis coronat opus by Paul Cernat () [Corola-journal/Journalistic/3688_a_5013]
-
și fără Nobel Înainte de Bookfest, Editura Humanitas a sărbătorit venirea lui Mario Vargas Llosa în România prin cartea ce îmbină document și ficțiune: O mie și una de nopți (traducere din limba spaniolă de Luminița Voina-Răuț, 152 pag.) cuprinde o rescriere în manieră personală a celei mai cunoscute povestașe din literaturile lumii și are ca uvertură discursul rostit la decernarea Premiului Nobel. La Humanitas fiction a apărut în zilele târgului un volum excepțional, Eseuri alese de T.S. Eliot, în seria de
Alte noutăți de la Bookfest by Elisabeta Lăsconi () [Corola-journal/Journalistic/3537_a_4862]
-
publice sau naționale sau vremelnicele guverne ale țărilor lumii, ci cei care conduc din umbră, care schimbă pe oricine le stă Împotrivă prin orice mijloace, „democratice”, adică prin „alegeri libere”, prin șantaj, corupție, asasinat, revoltă, revoluție, război. Evident, nu scrierea, rescrierea, interpretarea și reinterpretarea istoriei este singura lor preocupare, poate nici cea mai importantă, dar face parte din planul de distrugere a creației lui Dumnezeu, a omului, chip și asemănare a Sa. Trebuie distrusă personalitatea omului, a fiecărui individ În parte
Cum se numeau strămoşii noştri: daci, geţi, vlahi sau români?. In: Editura Destine Literare by Marius Fincă () [Corola-journal/Journalistic/99_a_394]
-
Prin mărăcini,/ Ne-ascundem și prin spini” (p. 32) evocând neașteptat eroismul butaforic al romanticului: „Ce simte firul ierbii când coasa e vecină?/ Ea pleacă fruntea-n pace, răspunde căpitanul,/ Căci are să renască mai fragedă la anul !” E, poate, o rescriere voluntară, o tentativă de a ridica la putere niște versuri deja inerte. Sau poate e o banală contradicție, explicabilă în fond la un poet care, cu acest volum, vine să-și contrazică numeroșii cititori comozi.
Palinodii by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3552_a_4877]