2,221 matches
-
ludică. În prima ludicul a fost ceva mai apăsat de natură reflexivă. Flonda i-a contrapus o gravitate inteligent cenzurată, o bunătate protectoare, o aură cristică, uneori poate și de o ușoară autopersiflare, voind să ascundă, dar nu de tot, resemnarea și deșertăciunea împăcării cu o soartă nedreaptă. Vladimir a fost, după cât îmi amintesc, o apariție cu trăiri și mișcări de ceremonial, iluminată de o vibrație pioasă, la fel ca aceea din timpul rostirii rugăciunii, continuu părând că întreabă și se
Așteptare și limită existențială by Ion Cocora () [Corola-journal/Journalistic/8102_a_9427]
-
dreapta strânge sacul cu talanții trădării. Pe când toți se reped spre dânsul, el singur își retrage trupul, ca trăznit de cuvintele Mântuitorului. După gesturile respective se poate recunoaște caracterul fiecăruia dintre apostoli: întrebarea, prin degetul ridicat al lui Toma necredinciosul, resemnarea lui Ion, indignarea lui Iacob cu brațele deschise și așa mai departe. Dar nu numai libertatea gesturilor mâinilor, pe lângă care nu trebuie uitate mișcările expresive ale feței, asigură superioritate vorbirii libere față de aceea din cușca izolată de la Radio. O mare
Al. Tzigara-Samurcaș - Din amintirile primului vorbitor la Radio românesc by Dumitru HîNCU () [Corola-journal/Memoirs/9144_a_10469]
-
pun la cale conferințe, burse de creație, lecturi itinerante, tot atâtea prilejuri de a constata, iar și iar, că l’enfer, c’est les autres. De adevărul ăsta se conving, cu tristețe, cu cinism, ori cu milă de sine, și resemnare, scriitori de toate limbile și din toate colțurile lumii „exotice”, fie ea Estul european sau Africa. Din mărturiile lor, date în jurnale sau puse în gura câte unui personaj care le-a ținut locul la astfel de agape, își face
Scriitorul global by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/3905_a_5230]
-
îi protejează puterea, cum ar fi: informația, statutul, asocierea cu oameni sau organizații puternice, suplimentarea abilităților de comunicare, energizarea pentru a rezista la stresul determinat de confruntare, insuflarea curajului și altele. Neputința părții de a-si echilibra puterea duce la resemnare și la consecințele ei. Aliniatul 9 - Lupta pentru depășirea propriilor așteptări conduce la câștigarea întrecerii cu adversarul. Pentru reușita discuțiilor între părțile divergențe se impune mult tact și diplomație în satisfacerea reciprocă a nevoilor și intereselor, cel puțin la nivelul
Primul cod orientativ privind procedura medierii conflictelor de la A la Z by Mihaiu Șanța () [Corola-publishinghouse/Law/705_a_993]
-
început nefiind decît preambulul unei intenții ontologice care, de la al doilea capitol încolo, își intră în matcă și curge firesc, în ritmul unei gîndiri dialectice, golită de imprecații retorice. În opinia lui Noica, vina occidentalilor e că, sufocați de o resemnare căreia nu-i mai găsesc remediu, uită că sînt în posesia singurului model cultural care și-a dovedit eficiența în istoria lumii. Acest model e atît de viu încît nu poate dispărea doar pentru că actuala elită vestică e în colaps
Onomatopee și holomer by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4334_a_5659]
-
verbul (predicatul). În schimb, articolul este iremediabil steril, neavînd virtuți de ordin dialectic. Enclitic sau proclitic, hotărît sau nu, el e condamnat la a fi un veșnic însoțitor, docil și fără greutate metafizică, al substantivului. Prin optimismul cu care, împotriva resemnării occidentale, Noica privește destinul Europei, el se arată un adept al kairos-ului (timpul prielnic). Istoria are căderi și alunecări, dar în ciuda cataclismelor viața are sens meliorist în clipele ei de grație. Totul e să le presimți venirea. De aceea, optica
Onomatopee și holomer by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4334_a_5659]
-
diferit întâlnirea cu „musafirul nepoftit”, cum numesc ei moartea. Mezinul se refugiază în scris și imaginație, cel mijlociu în fanatismele creștine, iar cel mare se redescoperă în latura animalică, tot mai obsesivă. Împărtășesc ura și teama față de tată, un întunecat. Resemnarea lui are ceva din autoextincția personajelor lui Márquez, sătule de viață, dar incapabile să se sinucidă. Cartea este formată din câteva scenete largi întrerupte de capitole epistolar-poetice ale mezinului scriitor, rătăcit în propria memorie. A. R. Deleanu are multă disponibilitate
Un poem apocaliptic by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/4267_a_5592]
-
lui Mihai Viteazul”, în tonul unei muzici milităroase este de un comic uriaș, una dintre scenele cele mai reușite ale filmului într-un spirit caragialesc netrucat. Călătoria cu trenul, luarea cu asalt a clinicii, revolta maselor păgubite de ultima speranță, resemnarea într-un umor blajin, trist, pe pajiște, în fața Casei Poporului, toate aceste episoade fac parte dintr-o mizanscenă existențială care depășește cadrul comicului. Cercetate cu un ochi atent, personajele relevă mai mult decât o fațetă, reductibilă la grotesc ca formă
După melci by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/4295_a_5620]
-
la eliberarea României de o putere coruptă, incompetentă și dispusă a sacrifica democrația pentru propriul interes. Le mulțumesc simpatizanților noștri, care au crezut în forța Partidului Național Liberal și care n-au renunțat niciodată să lupte alături de noi, chiar dacă tentația resemnării a fost mereu prezentă în acești ultimi ani. Schimbarea în România abia acum începe. Ea trebuie consfințită mai întâi prin vot la alegerile locale, la alegerile parlamentare și prezidențiale și trebuie confirmată printr-o guvernare performantă, cinstită și în serviciul
PNL, la 137 de ani de la înfiinţare. Care sunt obiectivele liberalilor () [Corola-journal/Journalistic/44679_a_46004]
-
întreaga matematică pe principiile logicii. Tentativa s-a lovit însă de veto-ul de incompletitudine al lui Gödel, care a dat lovitura de grație oricărei încercări de a construi formalisme matematice pe speze logice. Urmările eșecului au o tentă de resemnare grea: matematica nu provine în întregime din legile gîndirii. Bun, dar atunci de unde provine ea? Mario Livio se încumetă la un răspuns menit a concilia taberele: matematica e în parte plăsmuită și în parte descoperită, mai precis conceptele ei (logaritm
Paternitatea numerelor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/4488_a_5813]
-
jos, și tot atât de repede, fără să se uite, nevăzând decât țărâna zgrunțuroasă și grâul din față, arunca brațele pe spate și lăsa mănunchiul în miriște. În urmă. Totul rămâne în urmă. Ce era chiar seceratul acela, dacă nu propria ei resemnare? Se săturase, și totuși accepta. Era sătulă până peste cap și accepta pentru că numai așa putea trăi, nădăjduind că toate se vor schimba. Se opri să-și deznoade spinarea și să-și tragă răsuflarea. Lui, ce-i pasă? Lor, ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1475_a_2773]
-
să-i spun și m a invitat acasă, să văd bustul părintelui stareț Iachint, cel care a slujit mulți ani la Mănăstirea Putna. Modelat în lut, bustul monumental era așezat pe o masă rotundă în sufragerie și ne privea cu resemnare. Îl cunoșteam pe părintele Iachint din povestirile detailate ale profesorului Claudiu Paradaiser care a petrecut luni de zile în preajma acestuia, la mănăstire, pregătind cartea Comori ale spiritualității romaneaști la Putna. L-am văzut și eu de câteva ori în timpul slujbelor
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3095]
-
să-i spun și m a invitat acasă, să văd bustul părintelui stareț Iachint, cel care a slujit mulți ani la Mănăstirea Putna. Modelat în lut, bustul monumental era așezat pe o masă rotundă în sufragerie și ne privea cu resemnare. Îl cunoșteam pe părintele Iachint din povestirile detailate ale profesorului Claudiu Paradaiser care a petrecut luni de zile în preajma acestuia, la mănăstire, pregătind cartea Comori ale spiritualității romaneaști la Putna. L-am văzut și eu de câteva ori în timpul slujbelor
Sculptura by Lucreția Filioreanu-Dumitrașcu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1617_a_3094]
-
Stările sufletești traduc, într-un paralelism mobil, ritmuri ale naturii și invers. Gândirea pentru eroină înseamnă privire în afară și mai ales înăuntrul ei, apelând la oglinda pe care o purta cu ea permanent. În privirile tinerei solitare se întretaie resemnarea, tristetea și melancolia; o lungă dezolare accentuată prin reflecție îi inundă existența. Romantică din categoria femeilor neînțelese, de la Emma Bovary până la Daria Mazu, Manuela cultivă muzica, stimulând afectiv pentru reverie. Depresia eroinei e o drama în care eul solitar aspiră
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
din burta peștelui ?! Pentru prima dată femeia fără oglindă ”cu o privire stângace, nouă, păienjenită, străină, se uita împrejur”, ar putea fi primul pas pe un drum neînceput, s-ar putea interpreta ca o disponibilitate pentru altceva sau ca o resemnare totală, primind ce îi va oferi destinul. HORTENSIA PAPADAT-BENGESCU ȘI KATHERINE MANSFIELD “Literatura la feminin” articol de Andreea Rasuceanu O neștiută competiție pare să se desfășoare, în intervalul dintre anii 1919-1922, între două scriitoare ale vremii, fiecare cu spațiul ei
Femeia în faţa oglinzii by Corina Alexa-Angheluş () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1162_a_1871]
-
participa efectiv la articularea acestor politici. Lucrarea de față reconstituie și sistematizează într-o formă accesibilă aspecte ale trecutului recent al României: politica demografică comunistă în perioada 1965-1989. Conținutul armonios structurat deschide o fereastră spre ieri, prezentând, fără părtinire sau resemnare, imaginea omului de rând supus de autoritățile comuniste unei agresiuni continue, atât prin controlul excesiv al vieții private, cât și prin distrugerea valorilor naționale. În egală măsură, lucrarea demonstrează, prin evidențierea și aplicarea creatoare a tehnicilor, metodelor și elementelor inovante
Politica demografică a regimului Ceauşescu by Moţoiu Virginia () [Corola-publishinghouse/Administrative/91523_a_92998]
-
Întâmplările fatidice trec pe deasupra vieții omului și par să-l absolve de responsabilitate chiar atunci când omul le servește de unealtă. Ideea de destin vine cu liniștea, lipsită de fericire, de după decuplarea omului de răspundere, vine cu dulcea orchestrare a măruntelor resemnări. Nu-l absolvă însă de responsabilitate morala, subiacentă filozofiei și care face din orice individ centru al universului. Ceea ce gândul câștigă prin această poziționare valorică a moralei față de filozofie pierde sufletul individual prin autoplasarea lui, în caz de problematizare, în
La marginea nopții by Constantin Clisu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1690_a_3120]
-
să-și conserve propriul confort sufletesc, să nu-și facă probleme „la vârsta lui”. Nu cumva este mai mult egoist decât altruist? Asta se putea întreba și Teodora, care a aruncat doar o privire întrebătoare sau - cine știe? - exprimând doar resemnare. Surprinzător este însă comentariul scriitorului la situația dată: „Ce orbire ciudată poate avea Profesorul, cu experiența și doxa lui! Ar trebui să se întrebe dacă nu cumva Teodora urmărește tocmai «complicațiaă, ca modalitate de a ieși din monotonia existenței cotidiene
Jurnalul lui P. H. Lippa by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1687_a_3006]
-
cu iarbă proaspăt cosită, stârnind broaște ieșite la vânat, oprind câte un cântec de greier. Cu un pas mai în față, ca totdeauna - domnul avocat Lepădatu, parcă încredințat că nu poate avea o mai bună companie decât propriul eu, simulând resemnarea în fața primejdiei, dar, în fond, copleșit de absurdul acestei situații. Știe că nu i-ar folosi la nimic, dacă l-ar avea, nici măcar permisul ridicat în '52, în urma unui denunț răuvoitor. Vânatul s-a împuținat, unii tovarăși de odinioară au
Jucătorul by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1257_a_1933]
-
frumos care îi semănau perfect. Până se apropiau. Domnul Avram simțea că înnebunește. Și simțămintele domnului Avram nu-l înșelau niciodată. Nici nu răsărise soarele, și era în fața scării sudând țigară de la țigară. Îl încercau pe rând când furia, când resemnarea, când plânsul, când curajul și iar furia. Întârziase binișor la serviciu. Se ridică de pe trepte și o porni aiurea pe maidan bombănind pe înfundate. I se făcuse rău de la stomac și îi venea îngrozitor de tare să verse. Se apucă cu
Amintiri din casa scării by Laura Aprodu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1354_a_2721]
-
vă cumpărați un cal, nu spuneți, cu glas tare, prețul cel mai ridicat la care, poate, v-ați gândit. Dacă doriți să scăpați de un cal, nu dați publicității prețul cel mai scăzut la care sunteți dispus să cedați, cu resemnare, într-un final. Diplomația trebuie să acționeze cu această înțelepciune elementară". Și este elementară, într-adevăr. Oricare ar fi evoluția, în viitor, vor exista întotdeauna ignoranți, vorbăreți, "flecari", "încurcă-lume" și, atâta timp cât națiunile vor avea interese de dezbătut, aceleași reguli de
Micaela Catargi by Jules Martin Cambon [Corola-publishinghouse/Imaginative/1407_a_2649]
-
Ce talent de om! A știut să facă această fată! Un talent inconștient, adică genial! Cum poate să i se compare don Fulgencio? Pentru aforisme și Ars magna și filosofia ritmică, superumana Clarita, Clarita! "Acestea sunt teorii!" cum spune cu resemnare tatăl, don Epifanio. În sfârșit! Ce-i bate inima! Nu-l lasă să audă, nu-i lasă respirația, îl sufocă. Și Clarita, la fel, uluită, doritoare, așteaptă produsul solemnei liniști. Clarita... Clarita... fă-mi favoarea... citește asta. Și strecurându-i
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
tremură la vorbele filosofului. Ce sunt eu? Un om care are conștiința că trăiește, că își impune să trăiască și nu că se lasă trăit, un om care vrea să trăiască, Apolodoro, trăiește, trăiește, trăiește. Eu am voință și nu resemnare pentru a trăi; și mă resemnez cu moartea pentru că vreau să trăiesc; nu, nu, nu mă resemneze să mor, nu mă resemnez... și voi muri. Această ultimă vorbă îi stoarce o lacrimă. Sunt aici, Apolodoro, sunt aici înghițindu-mi durerile
Dragoste şi pedagogie by Miguel de Unamuno [Corola-publishinghouse/Imaginative/1414_a_2656]
-
personajul tragic este în același timp vinovat și inocent, autor și victimă a propriei sale nenorociri. Provocarea pe care omul o lansează zeilor pune în discuție noțiunea de fatalitate, asociată tragicului, a cărui forță nu se poate sprijini numai pe resemnarea dezolată a eroului în fața destinului; acestuia chiar i se cere să fie un erou, adică să-și manifeste în același timp măreția și voința. În acest punct al discuțiilor, un alt concept se impune pentru înțelegerea fenomenului tragic: acela de
Legenda Electrei de-a lungul timpului by Irinel Aura Stoica () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1626_a_3036]
-
grăit de rău pe tatăl său și pe mama sa și sângele său este asupra sa.” (Levitic 20, 9). Vremurile sunt grele și pentru părinți și pentru copii, dar și mai grele pentru părinții în vârstă care au acceptat cu resemnare tăcută, că nu mai este mult și vor fi dați afară pe ușa acestei lumi, ca niște îngeri triști și bolnavi. Este vremea când nu mai au nevoi prea multe, căci s-au împăcat cu ele, dar o vorbă blândă
Decalogul şi Codul Penal Românesc by Răzvan Badac () [Corola-publishinghouse/Law/100965_a_102257]