1,256 matches
-
marilor învinși,/ S'a oprit undeva, pe o linie moartă.// Cu mâneca și-a șters din ochi scuipatul lor de ură,/ Și iar s'a strecurat prin vis, strălimpezind poeme,/ Iar după ce se sbuciumă pentru nimic, peste măsură,/ Murise singur, resemnat, sărac și prea devreme." Cui, din generația care și-a asumat o tinerețe fără rădăcini, nu i se potrivește acest prea trist epilog? Care ar fi romantic, dacă n-ar musti de moderna nevoie de-a te ascunde. Peste toate
Chimicale by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6814_a_8139]
-
Karenina vizitat de Dostoievski. Era oberprocurorul Sinodului și îl chema Konstantin Petrovici Pobedonoștev, autorul textului prin care Tolstoi era excomunicat din biserica pravoslavnică. Dostoievski primea de la el prefețe... * " Noi să fim sănătoși", spunea X la orice mizerie. Vorba umiliților și resemnaților. * Nu am de pierdut decât lanțurile. - Nu! sare celălalt, - și lanțurile sunt bune la ceva,... costă și ele ceva,... au o valoare. - Da, răspunde celălalt, dar mai întâi trebuie să legi ceva de ele. * Spân și pițigăiat, avea ceva dintr-
Vorbe desperecheate by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6826_a_8151]
-
pas smerit al femeii în spatele bărbatului iubit. Care, de fapt, o face și mai femeie. Și mai puternică să ducă totul în cîrcă și în suflet. Mi s-a părut, la revedere, că toți cei de pe scenă au înțeles, nu resemnat, că, vrînd, nevrînd, ceea ce face Victor Rebengiuc, și mai ales cum, este esențial în spectacol. Ca și construcția ideii de cuplu. Ceea ce mi s-a părut strident - și venea, firesc, din efortul fiecărui actor de a se salva cumva - s-
Forța unui mare actor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/7578_a_8903]
-
de ea. Oscilez - sigur, au fost momente, perioade de fervoare, paradoxal este că tocmai acum, apropiindu-mă de moarte, am pierdut orice capacitate de a accepta pe credo quia absurdum est. Și încerc - pe lângă clipe de panică - sentimentul de neputință resemnată, de încredere (tot intermitentă) că nu sunt vinovată, că Dumnezeul cel neînțeles și străin știe ce să facă cu mine...ť (21 decembrie 1991, miercuri). Dar această îndoială e repede dată la o parte de revelație: ŤSoare, camera inundată de
O diaristă europeană by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/7104_a_8429]
-
Palady. Au fost clipe de agonie și nerăbdare, în același timp, știind că salvez un suflet..clipe ce nu le voi uita niciodată! Zeci de ochi care te privesc, vor să latre ... să facă ceva, dar sunt fără vlaga, leșinați, resemnați... Unii sunt mai curajoși și vin lângă gratii și te privesc fix în ochi sperând că tu esti salvatorul! Am plâns continuu alergând de la o cușcă la alta... vorbind cu mine însămi: "pe care să îl aleg, care pare cel
Prin ce emoții trec cei care vor să adopte un maidanez din adăpost by Covrig Roxana () [Corola-journal/Journalistic/71332_a_72657]
-
după luptă în brațele unei femei. Se desprind însă și câteva personaje-tip: oameni glaciali în cruzimea lor (Menon), tineri tandri, îndrăgostiți de femeia dorită, dar implacabili când trebuie să aleagă la rece între ea și propriul viitor (Xeno), înțelepți resemnați. Tăriei acestora li se contrapune calinitatea câtorva personaje feminine. Fraza lui W.W. Tarn Dacă faptele celor zece mii au fost extraordinare, cele ale femeilor care i-au însoțit au fost incredibile", pusă drept motto, ne orientase de altfel atenția spre
Premii literare italiene în 2008 by Doina Condrea Derer () [Corola-journal/Journalistic/7606_a_8931]
-
magnific din The Eternal Sunshine of the Spotless Mind sau pe cel, de-a dreptul copleșitor, din noul ei film, The Reader. Veți vedea ce înseamnă o actriță capabilă de incredibile metamorfoze, de la varianta postmodernă a lui vivere pericolosamente, la resemnata asumare a vinei tragice. Anul acesta, Kate Winslet e propusă din nou pentru un Premiu Oscar. Probabil că o parte din atacurile dezlănțuite împotriva ei sunt explicabile prin invidia profesională. Important e, însă, unghiul din care unele publicații încearcă s-
Cum definim normalitatea? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7636_a_8961]
-
lejeritate în bună parte jucată, a problemelor care supraîncălzesc soțietatea. Care intră în cîteva clase mari. Cele mai adesea atacate, tocmai fiindcă nu așteaptă nici o rezolvare, indiferent cît de mare e numărul halbelor sacrificate pentru ele, sînt cele filosofice. Filosofii resemnate, de pățit care știe că "nu există roză fără spini", ori de virtuoz al ambiguității, în stare oricînd să-ți demonstreze că, în chestiunea bulgară, nu stăm "nici așa, nici altminterea". Carevasăzică, nici bine, nici rău. E o cale de
Carul cu bere by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/7510_a_8835]
-
comuniștii, așa că ar trebui să mă apuc să revizuiesc toate informațiile. E rândul altora să facă treaba asta". Se apleacă din nou asupra tăieturilor de ziar, iar eu mă întorc să-l mai privesc o dată, după ce aflu că omul ăsta, resemnat dar senin, are veritabila vârstă de 90 de ani. Ceva mai încolo, în aceeași sală, o doamnă trecută de prima tinerețe, micuță și timidă, îmi întinde un dosar pregătit special pentru mine: e dosarul de presă al tuturor montărilor Livezii
La Budapesta, printre fantome by George Banu () [Corola-journal/Journalistic/7229_a_8554]
-
iar condiția de mîntuitor și de agent al izbăvirii i-a revenit, cu voia dumneavoastră, lui Vladimir Ilici Ulianov, zis Lenin pe numele său mistic. Patria vodcii și a tabaciocului a devenit țara sfăntă, iar neamul de mujici și de resemnați ai stepelor s-a transformat subit în popor ales. Șirul de comisari și toată liota de secretari s-au instalat ca adevărați mitropoliți, episcopi și protopopi, după cum celulele și organizațiile de bază au luat și ele locul soborului parohial. Și
Somațiile memoriei (...după 19 ani) by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/7232_a_8557]
-
geografii imaginare, și vocabulare de împrumut, și abandonuri regizate. De altminteri, prima treime a cărții cuprinde un excepțional lamento basarabean. Agonia tătucăi e, cu totul, transferată peste Prut. Acolo se desfășoară, amplu, convulsiile, acolo se aud dureroase expectorațiile, acolo veghează, resemnată, întreaga familie. Numai o dată, în schimb, Claudiu Komartin își părăsește, dincolo de graniță, limbajul. După câteva pagini de retenție ultragiată, plânsul se manifestă indirect liber: "Greu peste greu, da' poate vei prinde tu vremuri mai bune/ îmi zice cu amar mătușa
Poezie și deziderat by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/7262_a_8587]
-
fi mai bună atunci când vei înceta să iți pese de ceea ce cred ceilalți" - Bianca a continuat, întristata probabil de "răspunsul" postat de Victor pe pagina lui de Facebook (fotografia în care acesta apărea alături de un băiețel), printr-un mesaj mai resemnat - "Uneori câștigi, alteori... tragi învățăminte. Când ai ajuns la capătul a ceea ce ar trebui să știi, esti la începutul a ceea ce ar trebui sa simti", a fost mesajul trist al Biancăi Drăgușanu.
Cum își cumpără Bianca Drăgușanu înțelepciune de pe net by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/71495_a_72820]
-
au devenit comportamente nocive larg răspândite, care prezintă provocări inclusiv pentru furnizorii de servicii sociale. Șomerii care au continuat să rămână în Vale și-au pierdut speranța în șansa unui viitor care să le confere posibilități de trai decent, devenind resemnați. În lipsa unei dezvoltări economice durabile, nu au putut fi create locuri de muncă pentru acoperirea nevoilor de ocupare profesională, astfel încât și „tinerii pensionari”, rămași șomeri la o vârstă ce încă le permitea implicare activă în muncă, și-au
STRATEGIE din 13 iulie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/257849]
-
ordine nevăzută. Artistul scrie în legea lui, compilînd citate din sfinți, filosofi, deținuți politici, pictori sau critici plastici. Sub unghi emotiv, Horea Paștina e o natură retractilă, fără zvîcniri expansive de ambiție creatoare. Fibra lui pare atinsă de o sfîrșeală resemnată, al cărei efect asupra cititorului e de liniștire treptată. Citești cartea ca să te inițiezi într-o liniște interioară. De aceea, prima jumătate a volumului îți dă o senzație de parigorie, adică de mîngîiere prin cufundare într-o acalmie de duh
Pictura văzduhului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5913_a_7238]
-
Foametea din Somalia scoate le iveală povești de un dramatism sfâșietor. Mame care sunt nevoite să își îngroape micuții morți de foame privesc teatrul macabru resemnate. Din țara unde la fiecare pas miroase a moarte și a durere, vin însă și vești pline de speranță. Micuțul care la 7 luni de la naștere cântărea numai 3 kilograme, a învins moartea și a demonstrat o voința impresionantă, informează
Copilul care s-a născut de două ori. Imagini şocante cu nou-născutul care a învins moartea () [Corola-journal/Journalistic/59260_a_60585]
-
de sine, de aici tonul nepatetic, detașat de sine, al însemnărilor de față. Și cum sentimentul de putere pe care un psihiatru îl încearcă în fața pacienților dispare în momentul în care el însuși devine pacient, atmosfera cărții e de serenitate resemnată. Cartea aparține unui spirit sceptic fără apetit pentru sesizarea episoadelor memorabile. Un delicat pudic fără asprimi de expresie și fără țîșniri de cruzime judecătoare. De aceea, spiritul de observație al autorului nu e psihologic, ci livresc, pe Mircea Lăzărescu atrăgîn-du-l
Ochiul clinic by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6241_a_7566]
-
mult mai puțină, dar multe zboruri sunt anulate", susține acest italian, care locuiește în Țara Galilor și speră să își petreacă sărbătorile de iarnă la Milano. Cu ochii pe ecranele de afișaj, Antonio Carrino, în vârstă de 33 de ani, pare resemnat. "Zborul meu prevăzut pentru (vineri) ora 07.00 către Roma este anunțat cu peste trei ore întârziere. Sunt sigur că voi rata legătura", mărturisește el. "Nu înțeleg, a nins în mai mulți ani în Franța în decembrie. Și nu au
Aeroportul Roissy din Paris, transformat în dormitor () [Corola-journal/Journalistic/61516_a_62841]
-
place/ Where you want your slave to go/ Show me te place/ I’ve forgotten, I don’ț know/ Show me the place/ For my head is bending now/ Show me the place where your slave wants to go.” Glasul resemnat al lui Leonard Cohen e însoțit acum de acela, angelic, suav, anunțând iminentă capitulare, al lui Jennifer Warnes. Partenera lui Cohen, care s-a supus unui adevărat proces de auto-limitare a calităților vocale, doar pentru a se potrivi discursului depresiv
Vechimea, adâncul (3) by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/4835_a_6160]
-
imaginar și de tumult al ideilor. În epilogul unui roman celebru, de Max Broch, „Moartea lui Vergilius”, cînd sclavii ridică sipetul conținînd Eneida, pe care și-o însușise pentru viitorime Augustus, după primii pași, se aude un plîns altfel decît resemnat: „nu prea tare, dar sălbatec”; „cu acel foc adînc pe care nu-l întîlnești - spune autorul - decît acolo unde eternitatea năvălește brusc în viața oamenilor”. S-ar potrivi și încercării pe care ne-a fost dat s-o îndurăm mai
Patior ergo sum - Pentru sculptorul MIRCEA SPATARU by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/5256_a_6581]
-
șleampătă și cam nătângă, un fel de Dulcinee degradată, aducea cu Tovarășa Elena. Sau că secvența de început extrasă din Parisul vesel al lui Abe Levitow unde motanul Jones Tom fixează prin obiectivul privirii, obiectiv de pușcă cu lunetă, victima resemnată ca în fața unui pluton de execuție a dat de gândit Tovarășului nevrotic sau politrucilor lui. Însă cu adevărat subversivă era chiar bucuria și evadarea pe care desenul animat o propunea. Pisicile erau aristocrate, Parisul era vesel, se făcea artă, se
In memoriam Viorica Bucur by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/5290_a_6615]
-
o coerență decît punîndu-le într-o ordine care nu e de găsit în carte. Cu alte cuvinte, refaci un colier dintr-o grămadă de mărgele aruncate alandala. Între cei doi, rolurile sînt distribuite cu decență de conjunctură. Girard e conservatorul resemnat care deplînge prăbușirea spiritului apusean, în vreme ce Vattimo, înfășurat în hlamida progresului, e rebelul care se smucește din dorința de a culca la pămînt și ultimele interdicții, mai puțin pe cele ale corectitudiii politice pe care o întruchipează cu aplomb. René
Paracleții declinului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/5381_a_6706]
-
el, deși Călinescu știa bine cartea, care conține esențialul doctrinei tradiționalistortodoxiste a lui Crainic. „Dacă ceilalți poeți ne exprimă subiectiv, duios și parțial, Coșbuc ne exprimă integral”, scrie Crainc. Ceilalți poeți sunt Vlahuță și Eminescu, a căror viziune pesimistă și resemnată ar fi „străină de sufletul românesc”. Coșbuc este un „naționalist creștin” care „transpune un peisaj identificat pe suprafața României în regiunea de vis a eternei nostalgii din sufletul omenesc: Paradisul”. În locul expresiei devenite celebre a lui Gherea, Crainic o propune
Note despre George Coșbuc by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/5393_a_6718]
-
cu șobolani. Nimic nu este însă respingător în acest tablou sumbru. Șlefuitor de cuvinte, Constantin Abăluță știe, precum marii pictori, să expună cele mai sumbre viziuni într-o perfectă armonie estetică. Fiecare cuvânt are rostul său, atmosfera este de melancolie resemnată, niciun strop de patetism nu tulbură ansamblul: Când nu mai am nimic de spus răsare soarele. Trec zile întregi și trotuarele nu catadicsesc să-mi primească pașii./ Sunt un om printre atâția alții, tai pâinea ori deschid o carte și
Tristețea orfevrului by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/6669_a_7994]
-
E chiar efectul pe care îl are volumul de față. Și totuși, mai există un efect secundar mult mai perfid: rîzînd pe seama unui om ajungi să-l accepți, împăcîndu-te cu defectele lui și resemnîndu-te cu viciile știute. Rîsul e supapa resemnată a consfințirii unei fatalități. E reacția de adaptare la un spectacol pe care nu-l poți schimba. De aceea, rîzînd pe seama oamenilor politici nu facem decît să le recunoaștem inamovibilitatea caracterului lor. Căci, chiar dacă actorii se vor schimba, stofa lor
Copioasa abureală by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6709_a_8034]
-
Constantin Țoiu Tatăl, Christian-August, era un om cumsecade, însă de o imbecilitate ieșită din comun, cum îl caracteriza La Chétardie, ambasadorul Franței. Familia nu-l luase cu ea în Rusia, să nu facă la curtea Rusiei vreuna din boacănele lui. Resemnat, renunțase la orice autoritate. Totuși nu a încetat cu sfaturile. La plecare, compusese un mic tratat în care îi dădea fiicei sale ultimele reguli, de care ea nu trebuia să se despartă. De pildă, orice ar fi fost - nota într-
O lutherană în luma slavă (II) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6738_a_8063]