2,430 matches
-
poziție inferioară și una superioară în diferite dimensiuni de status. La începutul anilor ’50, Lenski a descoperit unele dovezi empirice în acest sens, destul de limitate, conform cărora „exista o asociere clară între cristalizarea inferioară și liberalismul politic 1 în rândul respondenților în cadrul ș...ț unui eșantion din orașul Detroit” (Lenski, 1954, p. 410). Începând din acest moment, sociologii care lucrau cu noțiunea de IS2 s-au confruntat cu problema măsurării și evaluării relevanței acestei dimensiuni nonverticale a statusului pentru diferite comportamente
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
modalitățile prin care se poate demonstra că această ipoteză calitativă nulă este falsă constă în construirea unui model cu o variabilă dependentă nominală, așa cum este cazul orientării față de acțiunea publică, și în utilizarea unui set de predictori care măsoară caracteristicile respondenților din punctul de vedere al statusului, culturii și domiciliului. Un astfel de model de regresie logistică multinomială 1 este prezentat în tabelul 5 din Sandu, 2004a. Pentru a face o predicție privind atitudinea față de acțiune se utilizează un set de
[Corola-publishinghouse/Administrative/1923_a_3248]
-
de strategii de căutare activă a ajutorului profesionist, care să vină în sprijinul dezvoltării copilului. Capitolul 7 este axat pe analiza percepției sociale privind adopția copiilor. În cadrul său, autoarea urmărește să identifice prin anchetă pe baza de chestionar opiniile unor respondenți recrutați prin tehnica snow-ball, cu privire la adopție și potențiala stigmatizare socială a copiilor adoptați și a adoptatorilor. Nu este surprinzător că o treime dintre respondenți acordă o mare importanță factorilor biologici, pe care îi consideră predispozanți pentru manifestarea unor comportamente neagregate
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
adopția copiilor. În cadrul său, autoarea urmărește să identifice prin anchetă pe baza de chestionar opiniile unor respondenți recrutați prin tehnica snow-ball, cu privire la adopție și potențiala stigmatizare socială a copiilor adoptați și a adoptatorilor. Nu este surprinzător că o treime dintre respondenți acordă o mare importanță factorilor biologici, pe care îi consideră predispozanți pentru manifestarea unor comportamente neagregate social într-o mai mare măsură, la copiii adoptați decât la cei biologici. Dacă adopția se consideră de către majoritatea ca fiind avantajoasă pentru copil
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
adaptării maritale, O scală de măsurare a bunăstării subiective a copilului. interviul luat unuia dintre părinți Egbert și Lamont, 2004 Identificarea factorilor care contribuie la pregătirea părinților să adopte un copil eșantion format din 368 părinți adoptatori (peste 90% dintre respondenți au fost mame). Media de vârstă a copiilor în momentul adopției a fost de 5,4 ani. Majoritatea copiilor au avut un istoric de maltratare: abuz fizic (65%), abuz emoțional (72%), neglijare fizică (83%). Adițional, 77% dintre părinți au declarat
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
o importanță deosebită rolului matern, în pofida căruia, obținerea unui copil, chiar și pe cale legală, prin adopție, este o soluție mult mai dezirabilă decât lipsa copilului din familie. Miall 369 în același studiu, prezentat anterior, constata că, în termenii atitudinilor sociale, respondenții percep că, lipsa legăturilor biologice cu copilul adoptat îi plasează pe o poziție inferioară în raport cu părinții biologici. Astfel, mulți respondenți au fost de părere că, 9 luni de sarcină, sunt considerate mai importante decât 18-20 de ani dedicați creșterii unui
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
mai dezirabilă decât lipsa copilului din familie. Miall 369 în același studiu, prezentat anterior, constata că, în termenii atitudinilor sociale, respondenții percep că, lipsa legăturilor biologice cu copilul adoptat îi plasează pe o poziție inferioară în raport cu părinții biologici. Astfel, mulți respondenți au fost de părere că, 9 luni de sarcină, sunt considerate mai importante decât 18-20 de ani dedicați creșterii unui copil. În plus, mama "autentică", "mama reală" este considerată a fi tot mama biologică. Ulterior, Miall 370 a realizat un
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
fi tot mama biologică. Ulterior, Miall 370 a realizat un studiu explorator cu intenția de a determina constructele sociale asupra infertilității, adopției și tehnologiei de reproducere. Studiul a fost realizat în Canada. Eșantionul a cuprins un număr de 150 de respondenți (71 de sex masculin, 79 de sex feminin). 7% dintre subiecți au adoptat sau aveau în momentul studiului copii încredințați in vederea adopției. Marea majoritatea a răspunsurilor au contribuit la construcția unei imagini similare a familiei adoptive cu cea biologică
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
71 de sex masculin, 79 de sex feminin). 7% dintre subiecți au adoptat sau aveau în momentul studiului copii încredințați in vederea adopției. Marea majoritatea a răspunsurilor au contribuit la construcția unei imagini similare a familiei adoptive cu cea biologică. Respondenții au considerat în mare măsură că, experiențele trăite de părinții adoptatori sunt similare cu cele ale părinților biologici, la fel și sentimentele mamelor și ale taților adoptatori comparativ cu ale mamelor și taților biologici. Totodată însă, respondenții au respins constructul
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
cu cea biologică. Respondenții au considerat în mare măsură că, experiențele trăite de părinții adoptatori sunt similare cu cele ale părinților biologici, la fel și sentimentele mamelor și ale taților adoptatori comparativ cu ale mamelor și taților biologici. Totodată însă, respondenții au respins constructul social potrivit căruia, copiii adoptați prezintă mai multe riscuri în dezvoltare decât copiii biologici. Mai mult, studiul realizat de Miall 371 indică acordarea de către respondenți a unei importanțe sporite funcționalității și angajamentului manifestat față de familie decât aspectelor
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
ale taților adoptatori comparativ cu ale mamelor și taților biologici. Totodată însă, respondenții au respins constructul social potrivit căruia, copiii adoptați prezintă mai multe riscuri în dezvoltare decât copiii biologici. Mai mult, studiul realizat de Miall 371 indică acordarea de către respondenți a unei importanțe sporite funcționalității și angajamentului manifestat față de familie decât aspectelor biologice. Concret, respondenții au considerat că, atât familiile biologice, cât și cele adoptive se confruntă cu schimbări și provocări similare. În acest context, experiența parentală și mediul familial
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
constructul social potrivit căruia, copiii adoptați prezintă mai multe riscuri în dezvoltare decât copiii biologici. Mai mult, studiul realizat de Miall 371 indică acordarea de către respondenți a unei importanțe sporite funcționalității și angajamentului manifestat față de familie decât aspectelor biologice. Concret, respondenții au considerat că, atât familiile biologice, cât și cele adoptive se confruntă cu schimbări și provocări similare. În acest context, experiența parentală și mediul familial au fost considerate ca fiind cele mai importante aspecte în crearea legăturii și a succesului
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
legăturilor de sânge, a putut conduce la "calmarea" temerilor publice referitoare la viața tradițională, de familie și reinstalarea încrederii în legăturile de sânge 373. În 1997 a fost realizat primul studiu de amploare asupra unui eșantion reprezentativ al SUA (1554 respondenți), pentru identificarea atitudinii populației față de adopție. Se constată atitudini ambivalente. Deși, majoritatea populației are o opinie favorabilă despre adopție și consideră adopția ca fiind un proces care servește unui scop social, totuși păstrează anumite retincențe față de adopție. Astfel, jumătate consideră
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
a adopta un copil decât a rămâne fără copii, dar a adopta un copil nu este la fel de preferabil ca a avea un copil biologic. Opiniile cu privire la părinții adoptatori au fost și ele, în mare măsură pozitive: peste trei pătrimi dintre respondenți consideră că părinții adoptatori obțin aceeași satisfacție în creșterea copiilor adoptați, precum ar obține prin creșterea copiilor biologici; aproape trei pătrimi dintre respondenți au considerat că, părinții adoptatori sunt iubiți la fel de mult de copiii adoptați, precum părinții biologici; peste trei
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
biologic. Opiniile cu privire la părinții adoptatori au fost și ele, în mare măsură pozitive: peste trei pătrimi dintre respondenți consideră că părinții adoptatori obțin aceeași satisfacție în creșterea copiilor adoptați, precum ar obține prin creșterea copiilor biologici; aproape trei pătrimi dintre respondenți au considerat că, părinții adoptatori sunt iubiți la fel de mult de copiii adoptați, precum părinții biologici; peste trei pătrimi dintre respondenți au considerat că, este la fel de ușor să iubești un copil adoptat precum un copil biologic. În același timp, un sfert
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
părinții adoptatori obțin aceeași satisfacție în creșterea copiilor adoptați, precum ar obține prin creșterea copiilor biologici; aproape trei pătrimi dintre respondenți au considerat că, părinții adoptatori sunt iubiți la fel de mult de copiii adoptați, precum părinții biologici; peste trei pătrimi dintre respondenți au considerat că, este la fel de ușor să iubești un copil adoptat precum un copil biologic. În același timp, un sfert dintre respondenți au considerat că, este mai dificil să iubești un copil adoptat decât unul biologic, cauza principală fiind lipsa
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
considerat că, părinții adoptatori sunt iubiți la fel de mult de copiii adoptați, precum părinții biologici; peste trei pătrimi dintre respondenți au considerat că, este la fel de ușor să iubești un copil adoptat precum un copil biologic. În același timp, un sfert dintre respondenți au considerat că, este mai dificil să iubești un copil adoptat decât unul biologic, cauza principală fiind lipsa legăturii de sânge. În ceea ce privește copiii adoptați, aproximativ trei pătrimi dintre respondenți au o percepție favorabilă față de acești, considerându-i bine adaptați, dezvoltând
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
adoptat precum un copil biologic. În același timp, un sfert dintre respondenți au considerat că, este mai dificil să iubești un copil adoptat decât unul biologic, cauza principală fiind lipsa legăturii de sânge. În ceea ce privește copiii adoptați, aproximativ trei pătrimi dintre respondenți au o percepție favorabilă față de acești, considerându-i bine adaptați, dezvoltând o relație normală de atașament în raport cu familiile adoptive. Cu toate acestea, părerile cu privire la comportamentul școlar sau social sunt împărțite. De semnalat faptul că, jumătate dintre respondenți consideră că, problemele
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
trei pătrimi dintre respondenți au o percepție favorabilă față de acești, considerându-i bine adaptați, dezvoltând o relație normală de atașament în raport cu familiile adoptive. Cu toate acestea, părerile cu privire la comportamentul școlar sau social sunt împărțite. De semnalat faptul că, jumătate dintre respondenți consideră că, problemele emoționale și de sănătate sunt semnificativ mai mari pentru copiii adoptați internațional. De semnalat că, s-au înregistrat diferențe în răspunsuri în funcție de sex, educație și rasă. Astfel persoanele de sex masculin, persoanele mai puțin educate, respectiv persoanele
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
anchetă a fost urmată de o alta, în 2002. Rezultatele obținute au înregistrat o ușoară creștere a proporției persoanelor care consideră adopția ca fiind un proces favorabil în general. Cu toate acestea sesizăm o creștere a gradului de ambivalență. Majoritatea respondenților și-au exprimat opinia pozitivă față de părinții adoptatori, considerându-i a fi norocoși. Nu la fel de pozitive au fost opiniile cu privire la motivația care-i determină să adopte. Astfel, două treimi dintre respondenți au apreciat că, părinții care adoptă copii de vârstă
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
acestea sesizăm o creștere a gradului de ambivalență. Majoritatea respondenților și-au exprimat opinia pozitivă față de părinții adoptatori, considerându-i a fi norocoși. Nu la fel de pozitive au fost opiniile cu privire la motivația care-i determină să adopte. Astfel, două treimi dintre respondenți au apreciat că, părinții care adoptă copii de vârstă foarte mică, sunt stimulați de nevoi persoanele și mai puțin de dorința de a-i oferi copilului adoptat un mediu favorabil. În aceeași proporție, respondenții au apreciat adopția copiilor cu vârstă
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
să adopte. Astfel, două treimi dintre respondenți au apreciat că, părinții care adoptă copii de vârstă foarte mică, sunt stimulați de nevoi persoanele și mai puțin de dorința de a-i oferi copilului adoptat un mediu favorabil. În aceeași proporție, respondenții au apreciat adopția copiilor cu vârstă mai înaintată sau a copiilor din centrele de plasament ca fiind determinată de motive altruiste, de ajutorare a copiilor. În raport cu copiii adoptați, respondenții au manifestat îngrijorare în raport cu evoluția lor: aproape jumătate dintre respondenți consideră
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
a-i oferi copilului adoptat un mediu favorabil. În aceeași proporție, respondenții au apreciat adopția copiilor cu vârstă mai înaintată sau a copiilor din centrele de plasament ca fiind determinată de motive altruiste, de ajutorare a copiilor. În raport cu copiii adoptați, respondenții au manifestat îngrijorare în raport cu evoluția lor: aproape jumătate dintre respondenți consideră copiii adoptați ca fiind mai predispuși să manifeste dificultăți școlare, aceasta apreciere este și mai evidentă în aprecierea copiilor proveniți din centrele de plasament. O proporție similară de respondenți
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
proporție, respondenții au apreciat adopția copiilor cu vârstă mai înaintată sau a copiilor din centrele de plasament ca fiind determinată de motive altruiste, de ajutorare a copiilor. În raport cu copiii adoptați, respondenții au manifestat îngrijorare în raport cu evoluția lor: aproape jumătate dintre respondenți consideră copiii adoptați ca fiind mai predispuși să manifeste dificultăți școlare, aceasta apreciere este și mai evidentă în aprecierea copiilor proveniți din centrele de plasament. O proporție similară de respondenți consideră copiii adoptați ca având probleme de comportament. O treime
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]
-
respondenții au manifestat îngrijorare în raport cu evoluția lor: aproape jumătate dintre respondenți consideră copiii adoptați ca fiind mai predispuși să manifeste dificultăți școlare, aceasta apreciere este și mai evidentă în aprecierea copiilor proveniți din centrele de plasament. O proporție similară de respondenți consideră copiii adoptați ca având probleme de comportament. O treime dintre cei anchetați consideră că, în general copiii adoptați prezintă dificultăți de adaptare, opinie împărtășitî de mai mult de jmatet dintre respondenți când se face referire la copiii adoptați din
Adopţia copiilor în România by Anca Mioara Bejenaru [Corola-publishinghouse/Administrative/883_a_2391]