619 matches
-
și practic) ne-am putea adăposti în caz de “bate-n lemn”. Asta după ce închidem ușile, stingem luminile și invităm clienții jos, cu noi. Eventual după ce ne facem și-o cafea, ca să ne relaxam mai bine în asemenea momente de restriște. în ultimele zile, de câteva ori, pe de o parte din empatie sinceră, pe de altă dintr-un cinismo-pragmatism pe care numai experiența că jurnalist ți-l poate da, ca să testez apele, mi-am exprimat părea de rău francezilor pe
Atentatele de la Paris, prin ochii unei românce stabilite la Londra () [Corola-blog/BlogPost/337722_a_339051]
-
întâlnit-o cu multă vreme în urmă, într-un București al deceniului opt din veacul trecut, pe atunci când Poezia avea valoare prin mesaj și profunzime, pe când poeții se adunau în cenacluri ca într-o rugă de biserică. Erau timpuri de restriște politică iar firimitura de Cuvinte bine așezate în vers ne făcea să ne simțim membri ai unei confreerii aproape secrete. Sabina Măduța scria sonete cizelate și frumos sunătoare ca niște clopoței de argint. Scria dar și recita din marea poezie
SABINA MADUŢA ŞI „NICIODATĂ LIMAN” de MELANIA CUC în ediţia nr. 1660 din 18 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344001_a_345330]
-
potecile încât puteau fi trecute doar cu calul. Că și Valea Prahovei, Valea Oltului va fi un refugiu în calea năvălitorilor și locul cas- țigării independenței |arii Românești la 1330. Așezat că poartă de apărare și retragere în vremuri de restriște la poalele munților, Călimănești va fi o așezare stabilă ce se va dezvolta rapid dat fiind locul majestos unde râurile ies din zbaterea furioasă cu munții în vai largi cu o vegetație de o caldă încântare sufletească. Sunt aici locuri
650 DE ANI PARTEA II-A de DAN ZAMFIRACHE în ediţia nr. 1705 din 01 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/343989_a_345318]
-
la Mănăstirea Putna și să vadă cât a lucrat Patriarhul Teoctist (pe atunci mitropolit) în cei mai grei ani ai regimului comunist, ostil Bisericii. Realizările din acele vremuri de la Mănăstirea Putna au fost o biruință într-o vreme de mare restriște. În altă ordine de idei, Starețul Iachint a format câțiva ucenici buni și deosebiți. Mănăstirea Putna era o chinovie tradițională, cu un program liturgic bine rânduit, cu o viață de obște așezată. Ucenicii de atunci au ajuns monahi buni, unii
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT IACHINT UNCIULEAC DE LA MĂNĂSTIREA PUTNA – CTITOR ŞI ZIDITOR, DOCTOR ŞI TĂMĂDUITOR AL INIMILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2357 din 14 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/343138_a_344467]
-
la Mănăstirea Putna și să vadă cât a lucrat Patriarhul Teoctist (pe atunci mitropolit) în cei mai grei ani ai regimului comunist, ostil Bisericii. Realizările din acele vremuri de la Mănăstirea Putna au fost o biruință într-o vreme de mare restriște. În altă ordine de idei, Starețul Iachint a format câțiva ucenici buni și deosebiți. Mănăstirea Putna era o chinovie tradițională, cu un program liturgic bine rânduit, cu o viață de obște așezată. Ucenicii de atunci au ajuns monahi buni, unii
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT IACHINT UNCIULEAC DE LA MĂNĂSTIREA PUTNA – CTITOR ŞI ZIDITOR, DOCTOR ŞI TĂMĂDUITOR AL INIMILOR ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 627 din 18 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/343579_a_344908]
-
gândim la toți voievozii din Țara Moldovei, care veneau negreșit an de an să-și plece frunțile la icoana Maicii Domnului de la Mănăstirea Neamț, cerându-i acoperământul și rugăciunile, atât în vreme de liniște cât, mai ales, în cele de restriște. Să ne gândim la pelerinajele de mari proporții ale credincioșilor noștri de pe toate meleagurile care veneau, și vin în continuare, să se roage, să se întărească în credință datorită acestei sfinte icoane. Darul Preasfintei Născătoare de Dumnezeu îi ajuta pe
DESPRE SFINTELE ICOANE – ADEVĂR AL ÎNVĂŢĂTURII DESPRE IISUS HRISTOS DOMNUL, STĂPÂNUL ŞI MÂNTUITORUL [Corola-blog/BlogPost/377270_a_378599]
-
sentimente că și în fapte,că se dăruia cu trup și suflet semenilor săi, deschizându-si inima, dar și buzunarul în fața oricărui solicitant, -nevoiaș ori pur și simplu oricine care apela la el-in vremuri bune că și în vremuri de restriște. Știam că avea o minte luminată, iute, strălucită , că era un jurist de excepție,si ca în ultimii zece ani premergători plecării noastre din România,era considerat cel mai bun avocat din Bucuresti.Cu cât a trecut timpul,si chiar
DADU- AMINTIRI,GÂNDURI, CRÂMPEIE DE VIAȚĂ (4) de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1804 din 09 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/379852_a_381181]
-
puternic în timpurile din urmă în inimile moldovenilor de dincolo de Prut a primit, prin votul înălțător al Sfatului Țării, o solemnă afirmare. un vis frumos s-a înfăptuit. Din suflet mulțumesc Bunului Dumnezeu că mi-a dat, în zile de restriște, ca o dulce mângâiere, să văd după o sută de ani pe frații basarabeni revenind iarăși la Patria-Mumă.”(Mesajul Regelui Ferdinand către Sfatul Țării din Basarabia.-28 Martie 1918, în Ioan Scurtu-Regele Ferdinand. Ed. Garamond, București, p. 148) Cât de
BUNA VESTIRE A BASARABIEI SFINTE de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380965_a_382294]
-
lacrimi mi-ai descătușat. Lumina ta m-ajunge... Unde să te adăpostesc până la răsăritul lunii, Să nu-ți ud urmele cu sânge ? * Plânsetul se lipii de inima viorii, În inimă înflorește un liliac, Din necunoscut te-ai coborât pământean. Simt restriștea adamică; În inimă mai înflorește un copac... Gândești la abis, Pe când eu îți sorb glasul tău stins. TANIA LIANCU Referință Bibliografică: VIS PROFETIC / Ion I. Părăianu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1971, Anul VI, 24 mai 2016. Drepturi de
VIS PROFETIC de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1971 din 24 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380864_a_382193]
-
cel de Trocadero; înțelegem până la urmă că Esop e doar un pretext sau, după cum însuși mărturisește: „Eu sunt fiecare dintre voi, cei ce nu ați părăsit speranța în Libertate, cei ce ați rostit sau ați murmurat în fiecare clipă de restriște pildele pline de umor și sarcasm împotriva celor ce încearcă să înăbușe libertatea OMULUI.” Din când în când, textul e străfulgerat de metafore-sentințe precum: „Noi suntem mereu desculți, ca Libertatea.” sau „Calul voia să se răzbune pe răufăcător, dar nu
AESOPICAE de LUCIAN STROCHI în ediţia nr. 2251 din 28 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380898_a_382227]
-
și glumele grobiene ale Demisului-șef de stat. Sistemul cripto-mafiot, ce a ocupat, viclean, ambele aripi ale eșicherului politic românesc, a fost pus pe coji de nucă, de către electoratul amorsat de diaspora. Păpușarii FSN, erijați în democrați, la vremuri de restriște, au început, în sfârșit, să dea socoteală. Fie în fața Justiției pământene, fie a celei divine. Lista e foarte lungă ! Mai sunt câteva mii, ascunși prin vizuini de lux. Alt eveniment pe care vreau să-l subliniez e conștientizarea puterii votului
TABLETA DE WEEKEND (96): A FOST ANUL LUMINII de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1461 din 31 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/374400_a_375729]
-
comunicare senzorială ci și o legatura spirituală prin faptul că atât noi, cât și plantele și toate fiintele, suntem rezultatul creației universale. Ne unește originea comună. Folclorul nostru - mai ales când este vorba de iubire dar și de vremuri de restriște că în balade - este plin de evocări privind codrul, pădurile, florile arborii, plantele tămăduitoare. Aici îl voi cita pe Academician Dr Fărm Ovidiu Bojor care se îndreaptă în acest deceniu spre centenar, și-l sărbătorim cu multă prețuire an de
CĂRĂRILE SUFLETULUI (FRAGMENT) de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1994 din 16 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373312_a_374641]
-
zbor de rândunele, speranță nemuritoare! Lasă-mi raza bucuriei din câmpiile cu floare! Du-mi tristețea nostalgiei pe tărâm cu flori și soare! Pune-n coșul rodniciei, dăruire sufletească! Din fiorii nostalgiei, o iubire să renască! Lasă-n vremuri de restriște, cu iubire trecătoare, ploaia gândurilor triste. Spre a vieții resemnare. Cu plâns de frunze scăldate în lacrimile sângerii, sentimente-s înghețate pe grumaz cernit al verii. Prin a iernii hibernare, duc în scorbură de gânduri, vis de primăveri cu soare
TOAMNA GÂNDURILOR MELE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1366 din 27 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/373821_a_375150]
-
căci nu mai am cuvinte... Și-am să-Ți mai cânt... Și-am să-Ți mai cânt în fiecare zi Și-am să-Ți mai scriu un vers înmiresmat Să-Ți mulțumesc că încă mă iubești Și-n clipe de restriște m-ai vegheat! Și-am să mă rog din nou cu reverență Când înserarea iar se va lăsa... Și-am să Te-aștept la mine-n cămăruță Să mă-nfășori din nou cu pacea Ta! Și-am să Te chem
OMAGIU DIVIN 22 de MARIA LUCA în ediţia nr. 2088 din 18 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/373928_a_375257]
-
doar gândindu-mă la tine-aceste rânduri Ce n-ar fi scrise niciodat’ dacă-ar fi fost senin. Cu pana rătăcind slugarnic printre gânduri Când pleci de lângă mine, mai mor câte puțin! Mai mor câte puțin (și mor!) în ceasuri de restriște Pân’ ce în sufletu-mi pustiu nimic n-o să mai miște! Virgil Ursu Munceleanu Referință Bibliografică: AR TREBUI SĂ ȘTII... Virgil Ursu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2267, Anul VII, 16 martie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Virgil
AR TREBUI SĂ ȘTII... de VIRGIL URSU în ediţia nr. 2267 din 16 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374115_a_375444]
-
propria viață în care nu mai reușești să te autodefinești din cauza fricii de moartea mamei tale, a pierderii fratelui tău, de lipsa tatălui tău care doar prin simpla sa prezență îți dădea putere, te sprijinea să treci prin clipele de restriște, de profundă deprimare, dar încearcă totuși să regăsești câteva repere pe care ți le voi lăsa în fiecare punct fierbinte al zilei și când spun zi, cuprind și noaptea sub coiful meu ascuțit. Uite, îți propun un joc simplu și
DRUM de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 2069 din 30 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375518_a_376847]
-
zbor de rândunele, speranță nemuritoare! Lasă-mi raza bucuriei din câmpiile cu floare! Du-mi tristețea nostalgiei pe tărâm cu flori și soare! Pune-n coșul rodniciei, dăruire sufletească! Din fiorii nostalgiei, o iubire să renască! Lasă-n vremuri de restriște, cu iubire trecătoare, ploaia gândurilor triste. Spre a vieții resemnare. Cu plâns de frunze scăldate în lacrimile sângerii, sentimente-s înghețate pe grumaz cernit al verii. Prin a iernii hibernare, duc în scorbură de gânduri, vis de primăveri cu soare
POEME AUTUMNALE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371860_a_373189]
-
cele veșnice, azi dimineață, în această zi incredibil de frumoasă - poate acesta i-a fost darul din partea Clujului - Domnul Constantin MUSTAȚĂ, al cărui nume este împletit, de câteva decenii bune, de fiecare pas al Cetății noastre, în vremurile ei de restriște sau de respirație mai bună, un Prieten al Clujului, un Prieten al oamenilor de orice stare ai Clujului, pentru care a transmis atâtea mesaje culturale și sportive, un prieten sincer, ca un părinte, al scriitorului acestor rânduri triste. Ai cuprins
ADIO, DOMNULE CONSTANTIN MUSTAŢĂ, DE VASILE LECHINŢAN de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 843 din 22 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345961_a_347290]
-
chiar dincolo de lume. Ana Maria Gîbu este, fără îndoială, unul dintre copiii înzestrați cu talent și putere de muncă, dovedind o vitalitate creatoare deosebită și o maturitate literară specială. Nu ne rămâne decât să subscriem ideii că, în pofida vremurilor de restriște - de ce nu - pentru literatura și cultura română, în speță - încă mai rodesc mlădițe, încă mai zărim ramuri în floare, încă mai cresc spre cer copaci încărcați cu roade împletite în cântec și poezie. Ana Maria Gîbu este un astfel de
ANA MARIA GÎBU SAU MĂRTURII DESPRE NUANŢELE INFLORESCENŢEI POETICE de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 824 din 03 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346036_a_347365]
-
românului, când poate a crezut că a pierdut-o. Explică manifestări precum hibernarea, ce ar avea un ințeles mult mai larg în sensul deșteptării „din somnul cel de moarte", prevestind astfel renașterea. Nu mă pot minuna cum în vremuri de restriște sau de criză, țara găsește invariabil bărbați mari care să o apere, care să vorbească articulat și clar în numele ei. Barbați îndrăgostiți de țara lor, care vorbesc din inimă, apărând-o. Se vede că la timpuri de cumpănă se găsesc
SUFLET ROMÂNESC de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 1199 din 13 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347810_a_349139]
-
azi. Moș Ion Roată - un țăran vrednic din munții „cei merei”, om simplu și drept, cu spiritul lui cercetător și justițiar, cere lămuriri în privința unirii celor bogați cu „talpa țării”. Este admonestat, insistă și află răspunsul adecvat acelor vremi de restriște politică și socială. Scuipat de boier, el este sărutat de Vodă Cuza pentru a i se șterge „rușinea și demnitatea” de român. Românul care, printr-o magistrală parabolă, sintetizează ideea clară a unirii, prin punerea mână de la mână și umăr
UNIŢI ÎN PAŞI DE HORĂ ROMÂNEASCĂ de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1120 din 24 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347350_a_348679]
-
părinte Emanuel Crainic de la parohia Sfântă Maria, pentru eforturile, preocuparea și grijă pentru situația românilor din Christchurch. Dr. Mihai-Stefan STUPARU Ambassador, Embassy of România Canberra SOLIDARITATE CU TRAGEDIA SUFERITĂ DE NEO-ZEELANDEZI Suntem alături de cetățenii orașului Christchurch în aceste momente de restriște, în care cutremurul devastator de marți a produs pierderi de vieți omenești și însemnate pagube materiale! Din nefericire, constatăm cu tristețe că - în fața furiei dezlănțuite a seismelor, omenirea pare neputincioasa, în pofida dezvoltării impetuoase a științei și tehnologiei de la începutul secolului
UPDATE de CRISTI DUMITRACHE în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348999_a_350328]
-
cortegiul a plecat în localitatea Nisiporești, acolo unde părintele va fi înhumat. Mulți enoriași l-au condus pe ultimul drum, luându-și rămas bun de la un preot de excepție, un model de viață și trăire franciscană care, în vremuri de restriște, a preferat să sufere suplicii îngrozitoare, decât să-și lepede credința ori să-și trădeze frații minoriți și pe superiorii lor. Dumnezeu să-l odihnească și să-i scoată în cale Lumina pe care s-a străduit s-o sădească
PĂRINTELE PETRU ALBERT, O.F.M.CONV. de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 562 din 15 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348320_a_349649]
-
de fiul său Hadrian” . „În prezent persistă ideea unui Constantin Daicoviciu aflat pe balanța dintre oportunism și salvator al universității clujene. Depinde dinspre ce unghi îi privești activitatea. Oricum, genul uman de tipul Constantin Daicoviciu este specific în perioade de restriște la români. El a fost un mare istoric, care și-a dat seama că opoziția cu tancurile sovietice în țară nu-și avea rostul și folosindu-se de prietenia cu Gh. Gheorghiu Dej a încercat, și în beneficiu propriu, să
ISTORICUL ŞI RECTORUL CONSTANTIN DAICOVICIU ÎN PERCEPŢIA UNIVERSITARĂ CLUJEANĂ, LUCRARE DE DR.IONUŢ ŢENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 438 din 13 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348372_a_349701]
-
Seminarul Teologic de la Huși, pe care l-a absolvit printre cei merituoși, fiind hirotonit în 1933 și repartizat în parohia de la Ipatele. Pentru faptele sale bune a fost înconjurat cu dragoste și devotament de săteni, inclusiv în momentele sale de restriște, ca acela din 1947, când a fost arestat și dus la Vaslui. Un grup de enoriași, condus de Dumitru Haciu, riscând represiuni din partea autorităților comuniste de la acea vreme, s-au deplasata la Vaslui, pledând pentru nevinovăția preotului lor. Implicarea preotului
ACADEMICIANUL IOAN HAULICA OMAGIAT LA EL ACASA, IN COMUNA IESEANA IPATELE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 315 din 11 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345107_a_346436]