565 matches
-
sterică ce apare în condițiile reticulării. Se constată că forma curbelor variației densității de reticulare funcție de cantitatea de solvent este asemănătoare pentru toate probele sintetizate, ceea ce ne permite să afirmăm că, la o cantitate constantă de DVB, mecanismul reacției de reticulare este același și direct proporțional cu cantitatea de solvent (influența diluției sistemului de polimerizare reticulantă). Mecanismul reticulării. În reacția de reticulare, molecula primară se adiționează la legătura dublă pendantă a polimerului primar, formând o reticulare între două molecule polimere primare
(Co)polimeri maleimidici reticula]i. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Camelia Hulubei, Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1454]
-
pentru toate probele sintetizate, ceea ce ne permite să afirmăm că, la o cantitate constantă de DVB, mecanismul reacției de reticulare este același și direct proporțional cu cantitatea de solvent (influența diluției sistemului de polimerizare reticulantă). Mecanismul reticulării. În reacția de reticulare, molecula primară se adiționează la legătura dublă pendantă a polimerului primar, formând o reticulare între două molecule polimere primare. Fiecare macroradical devine centrul de formare a unui “microgel monocatenar” care conține duble legături pendante. Reacțiile posibile ale unui asemenea macroradical
(Co)polimeri maleimidici reticula]i. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Camelia Hulubei, Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1454]
-
de DVB, mecanismul reacției de reticulare este același și direct proporțional cu cantitatea de solvent (influența diluției sistemului de polimerizare reticulantă). Mecanismul reticulării. În reacția de reticulare, molecula primară se adiționează la legătura dublă pendantă a polimerului primar, formând o reticulare între două molecule polimere primare. Fiecare macroradical devine centrul de formare a unui “microgel monocatenar” care conține duble legături pendante. Reacțiile posibile ale unui asemenea macroradical sunt prezentate în schema 3. Schema 3. Reacții posibile în timpul procesului de reticulare În
(Co)polimeri maleimidici reticula]i. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Camelia Hulubei, Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1454]
-
o reticulare între două molecule polimere primare. Fiecare macroradical devine centrul de formare a unui “microgel monocatenar” care conține duble legături pendante. Reacțiile posibile ale unui asemenea macroradical sunt prezentate în schema 3. Schema 3. Reacții posibile în timpul procesului de reticulare În aceste reacții, catena crescătoare fie adiționează monomer prin reacția de propagare, fie reacționează cu un copolimer liniar prin reacție de reticulare intermoleculară. Dacă monomerul divinilic este incorporat la catena crescătoare, legătura 157 dublă pendantă este treptat transformată în unități
(Co)polimeri maleimidici reticula]i. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Camelia Hulubei, Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1454]
-
Reacțiile posibile ale unui asemenea macroradical sunt prezentate în schema 3. Schema 3. Reacții posibile în timpul procesului de reticulare În aceste reacții, catena crescătoare fie adiționează monomer prin reacția de propagare, fie reacționează cu un copolimer liniar prin reacție de reticulare intermoleculară. Dacă monomerul divinilic este incorporat la catena crescătoare, legătura 157 dublă pendantă este treptat transformată în unități cu ambele duble legături reticulate. Macroradicalul crescător poate ataca gruparea dublă pendantă existentă pe aceeași macromoleculă sau poate participa la reticulare intramoleculară
(Co)polimeri maleimidici reticula]i. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Camelia Hulubei, Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1454]
-
de reticulare intermoleculară. Dacă monomerul divinilic este incorporat la catena crescătoare, legătura 157 dublă pendantă este treptat transformată în unități cu ambele duble legături reticulate. Macroradicalul crescător poate ataca gruparea dublă pendantă existentă pe aceeași macromoleculă sau poate participa la reticulare intramoleculară, rezultând astfel catene liniare conținând mici închideri de cicluri. Reacțiile intramoleculare determină descreșterea reactivității legăturilor duble pendante și explică de ce la cuplarea reticulantă a monomerilor în produsul final rămâne întotdeauna o cantitate de duble legături pendante nereacționate. Aceasta este
(Co)polimeri maleimidici reticula]i. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Camelia Hulubei, Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1454]
-
Aceasta este explicația faptului că produșii reticulați prezintă o mare neomogeneitate internă. Comparând valorile experimentale Mc obținute din determinări de umflare la echilibru cu valorile teoretice Mct obținute din rapoartele inițiale utilizate în sinteză, se poate aproxima mecanismul reacției de reticulare . Pentru aceasta s-a utilizat ecuația: Mctâ2Mr/X unde: Mr greutatea moleculară a unității care se repetă; X nr. moli reticulant/ nr. moli componentă monovinilică. Dacă se determină experimental valoarea Mc, atunci raportul Mc/Mct reprezintă gradul de polimerizare al
(Co)polimeri maleimidici reticula]i. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Camelia Hulubei, Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1454]
-
polimerilor cu structură permanent poroase, așa după cum se observă în Introducerea diluantului produce câteva efecte speciale asupra proprietăților copolimerilor sintetizați. Astfel, creșterea cantității de diluant (scăderea fg), duce la creșterea probabilității reacției de ciclizare și implicit la scăderea reacțiilor de reticulare. Diferențele care apar între densitatea specifică și cea aparentă precum și valorile diferite ale porozității structurilor obținute arată că atât cantitatea cât și calitatea diluantului contribuie la formarea structurii macroreticulare a perlelor /36/. Astfel, cea mai mare porozitate se obține la
(Co)polimeri maleimidici reticula]i. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Camelia Hulubei, Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1454]
-
la umflare; φ fracția volumară a polimerului în stare umflată; χ parametrul de interacțiune Flory Huggins; Mc — masa moleculară medie dintre două reticulări. Reacțiile specifice mecanismului radicalic de polimerizare reticulantă -când reacția de propagare liniară este simultană cu cea de reticulare și ciclizare pot fi dirijate din sinteză și determină caracteristicile polimerilor reticulați. Copolimerizarea reticulantă dintre CPMI și TMPTA poate avea loc loc conform schemei de reacție 4, după unul din mecanismele prezentate a, b sau c. Scăderea masei moleculare medii
(Co)polimeri maleimidici reticula]i. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Camelia Hulubei, Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1454]
-
polimerilor reticulați. Copolimerizarea reticulantă dintre CPMI și TMPTA poate avea loc loc conform schemei de reacție 4, după unul din mecanismele prezentate a, b sau c. Scăderea masei moleculare medii dintre două reticulări este o consecință a creșterii densității de reticulare în condițiile de sinteză date. Cu cât distanța dintre două unități ce reticulează este mai mică, cu atât efectul de împiedicare sterică crește și în consecință numărul de reticulări este mai mic. Așa cum se observă în tabelul 7, valorile Mc
(Co)polimeri maleimidici reticula]i. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Camelia Hulubei, Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1454]
-
polimere este favorizată de creșterea cantității mediului inert. a) Temperaqtura initială de descompunere; b) Temperatura corespunzătoare vitezei maxime de descompunere ; c) Temperatura finală; d) Ea — energia de activare; e) n — ordinul de reacție Deoarece reticulările sunt întâmplătoare, o densitate de reticulare mare (așa cum este la copolimerul Co-3), presupune o structură neomogenă compactă. Valoarea mică a porozității (P%21,67) și o reticulare puternică este caracteristică polimerilor cu o bună stabilitate termică. Din acest motiv, descompunerea termică a polimerilor reticulați /16/ depinde
(Co)polimeri maleimidici reticula]i. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Camelia Hulubei, Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1454]
-
Temperatura finală; d) Ea — energia de activare; e) n — ordinul de reacție Deoarece reticulările sunt întâmplătoare, o densitate de reticulare mare (așa cum este la copolimerul Co-3), presupune o structură neomogenă compactă. Valoarea mică a porozității (P%21,67) și o reticulare puternică este caracteristică polimerilor cu o bună stabilitate termică. Din acest motiv, descompunerea termică a polimerilor reticulați /16/ depinde de condițiile de sinteză, așa după cum rezultă și din tabelul 8. Comportarea termogravimetrică a poli(TMPTA —co-CPMI) a fost urmărită în
(Co)polimeri maleimidici reticula]i. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Camelia Hulubei, Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1454]
-
III, care începe la 400 °C, este în mod obișnuit atribuit reacțiilor de descompunere precum și proceselor de pierdere a compușilor ușor volatili. Valorile Ea, mai mari decât cele din stadiile anterioare, sunt consecința complexității structurilor copolimerilor precum și a gradului de reticulare a catenelor polimere / 40, 41/ . Variația sinuoasă a energiei de activare funcție de gradul de transformare ,α, ( figura 9) pentru copolimerii Co-1 și Co-2 indică un mare număr de schimbări în timpul procesului de degradare. Creșterea sau descreșterea lui Ea poate fi
(Co)polimeri maleimidici reticula]i. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Camelia Hulubei, Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1454]
-
se schimbă prea mult în acest interval. Pentru cele mai complicate procese de degradare Ea variază neliniar funcție de α și reflectă modificarea mecanismului de reacție. Există o bună corelație între Ea, α și Mc, ca dovadă a mecanismului complex de reticulare care are loc la formarea copolimerilor macroporoși. În concluzie, degradarea termică poate fi considerată consecința unui ansamblu de factori: parametrii termodinamici ai sintezei, parametrii de solubilitate ai diluanților și structura chimică și morfologică a copolimerilor reticulați rezultați. Astfel, proba A6
(Co)polimeri maleimidici reticula]i. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Camelia Hulubei, Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1454]
-
reticulați rezultați. Astfel, proba A6, cea mai stabilă din punct de vedere termic, a fost realizată în prezența celei mai mici cantități de mediu inert, iar calitatea termodinamică a acestuia a permis realizarea unui echilibru între reacțiile de ciclizare și reticulare. Concluzii Utilizând tehnica polimerizării în suspensie au fost preparați noi copolimeri reticulați sub formă de perle, pe bază de trimetilolpropan triacrilat și N-p-carboxifenil-maleimidă. Caracterizarea acestor copolimeri a permis studierea relației sinteză-proprietăți. Mecanismul de copolimerizare reticulantă radicalică este complex și duce
(Co)polimeri maleimidici reticula]i. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Camelia Hulubei, Cristina Doina Vlad () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1454]
-
rol foarte important în procesul de imobilizare a enzimelor pe suporturi acrilice din următoarele motive: consumă grupele aminice primare rămase nereacționate în procesul de imobilizare ionică a enzimei, înlăturând tendința de adsorbție specifică a preparatului enzimatic; crearea unor punți de reticulare suplimentară față de reticularea inițială ceea ce îmbunătățește 182 caracteristicile fizico-mecanice ale preparatului enzimatic [18]. b). activarea suporturilor prin reacția de condensare a grupărilor carboxilice cu carbodiimide. c). activare prin reacția de amidare cu hidrat de hidrazină a grupelor carboxilice sau aminice
Imobilizarea enzimelor pe schimbatori de ioni acrilici. In: (Co)polimeri reticulaţi obţinuti prin polimerizare în suspensie by Ion Bunia () [Corola-publishinghouse/Science/743_a_1455]
-
datorată pătrunderii în interiorul sistemului circulator limfatic a unor germeni microbieni de 138 la nivelul unei plăgi a tegumentelor sau mucoaselor sau în urma unui proces inflamator persistent (furuncul, abces). Clasificare. În funcție de localizarea procesului inflamator, deosebim două forme de limfangită: a. Limfangita reticulară, când sunt interesate vasele mici din piele (capilare, limfatice), manifestându-se în jurul focarului inflamator sub formă de linii fine roșii la suprafața pielii, care se contopesc alcătuind o zonă intens hiperemică și edem discret. La compresiunea digitală, roșeața dispare. b
Capitolul 6: INFECŢII ACUTE LOCALIZATE. In: Chirurgie generală. Vol. I. Ediția a II-a by Prof. Dr. Costel Pleşa, Dr. Viorel Filip () [Corola-publishinghouse/Science/751_a_1185]
-
stare stabilă de echilibru caracterizată printr-un minim absolut al energiei libere de configurație - Este considerată o stare de echilibru metastabil a unui solid ; Sunt considerate uneori ca fiinf lichide foarte vâscoase,subrăcite. Solidele cristaline au drept specific structura atomică reticulară . Această structură demonstrată experimental cu ajutorul radiațiilor X, constă în aceea că particulele care compun substanța se aranjează ordonat în spațiu, alcătuind o rețea cristalină (fig c). Elementele unei rețele cristaline sunt: - motivul (particula care se repetă periodic în rețea ;ea
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
particulele care compun substanța se aranjează ordonat în spațiu, alcătuind o rețea cristalină (fig c). Elementele unei rețele cristaline sunt: - motivul (particula care se repetă periodic în rețea ;ea poate fi: atom, ion monoatomic, moleculă neutră electric, grupare ionică - șirurile reticulare (direcția din rețea în lungul căreia motivele de dispun echidistant; parametrul sau perioada șirului este distanța dintre două motive vecine fundamentale se consideră doar 3 șiruri, cu densitate reticulară maximă , corespunzătoare celor 3 direcții x, y, z. Cea mai mică
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
poate fi: atom, ion monoatomic, moleculă neutră electric, grupare ionică - șirurile reticulare (direcția din rețea în lungul căreia motivele de dispun echidistant; parametrul sau perioada șirului este distanța dintre două motive vecine fundamentale se consideră doar 3 șiruri, cu densitate reticulară maximă , corespunzătoare celor 3 direcții x, y, z. Cea mai mică celulă posibilă care redă caracteristica întregii rețele se numește celulă elementară. Deși sunt câteva mii de minerale , nu există decât 7 sisteme cristalografice: cubic, pătratic, rombic, monoclinic, triclinic, hexagonal
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
cubic, pătratic, rombic, monoclinic, triclinic, hexagonal și romboedric Într-o rețea cristalină legăturile chimice dintre motive pot fi de mai multe tipuri și atunci rețelele devin: I . rețele homodesmice (cu un singur tip de legături) 1) covalente (homeopolare), în planul reticular xy al grafitului cu motivele atomii de carbon ; 2) covalente în planul reticular xy la mică , care are ca motiv tetraedrul x 3)covalente în rețeaua cubică a diamantului , având ca motiv atomul de carbon 4)ionice (heteropolare), în rețeaua
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
chimice dintre motive pot fi de mai multe tipuri și atunci rețelele devin: I . rețele homodesmice (cu un singur tip de legături) 1) covalente (homeopolare), în planul reticular xy al grafitului cu motivele atomii de carbon ; 2) covalente în planul reticular xy la mică , care are ca motiv tetraedrul x 3)covalente în rețeaua cubică a diamantului , având ca motiv atomul de carbon 4)ionice (heteropolare), în rețeaua cubică a sării geme , având ca motive ionii Na+ și Cl 5)legătura
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
motive ionii Na+ și Cl 5)legătura de hidrogen în rețeaua romboedrică a apei solide, având ca motiv molecula de apă 6Ălegătura metalică 7) legătură Van der Waals II . rețele heterodesmice 1)în rețeaua grafitului avem legături covalente în planul reticular xy și legături Van der Waals pe direcția y . Apoi, rețelele cristaline mai pot fi: I.izomorfe, adică au același model spațial și cu motive foarte asemănătoare în ceea ce privește dimensiunea și sarcina electrică și parametrii asemănători , dând naștere la minerale izomorfe
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
prin îmbătrânire, pot cristaliza unele formații coloidale, cum sunt de exemplu gelurile de minerale ca limonitul, piroluzitul, etc , numite și glaskopf- uri. Cristalizarea este fenomenul de trecere a materiei gazoase, lichide și solide - amorfe în stare solidă -ordonată, cu structură reticulară și de multe ori cu forme poliedrice . Se cunoaște că metalele pot recristaliza sub influența (trepidații, lovituri orientate, etc) sau prin tratament termic (coacere) trecând de la structuri fin cristaline la structuri macrocristaline și chiar monocristaline ( fier, cupru, aluminiu, etc). La
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]
-
se manifestă mai puternic tendința de asociere a atomilor sau ionilor substanței dizolvate sau topite. Se formează complexe de atomi, ioni sau molecule bipolare care se leagă sub formă de lanțuri sau grupuri simetrice ca un început de edificiu cristalin, reticular, de dimensiuni submicroscopice , care ajuns la o mărime relativ importantă, de până la 10-9cm , constituie germenele de cristal. Particulele asociate sub formă de dipoli și complexe ionice din soluție sau topitură, se îndreaptă și se orientează în jurul germenelui de cristal sub
TRANZIŢII DE FAZĂ by Liliana Tatiana Nicolae () [Corola-publishinghouse/Science/91669_a_93218]