357 matches
-
mistice. Prin exercițiu de concentrare se putea ajunge la „începutul Timpului“, ceea ce implică și „ieșirea din Timp”. Memoria ca formă a cunoașterii se înscrie într un lanț cauzal de comportamente care mimează degradarea divinului prin distragere, uitare, ignoranță, cădere tragică. Retrăirea vieților anterioare echivalează cu înțelegerea lor și cu „arderea propriilor păcate“, adică a actelor săvârșite sub imperiul ignoranței și transmise dintr-o existență în alta prin legea karmică. Ajungându-se la începuturile Timpului se regăsește Non-Timpul, prezentul etern care a
Timp şi spaţiu în literatura română - viziunea lui Mihai Eminescu şi a lui Mircea Eliade -. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Cristiana Grigoriu, Daniela Luca, Adriana Pîrţac () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_949]
-
cimitirul... Iorgu rămase singur, în genunchi lângă mormânt; mintea îi repeta rar cuvintele preotului citite din sfânta carte: ” Și, oricine cred în Mine, nu va muri! ” Gândul lui era un amestec ciudat de superstiție și bun simț. În clipa morții, retrăirea vieții pământești, amintirea, tuturor evenimentelor din viață, se face fulgerător, după care spiritul cu toate învelișurile sale de corpuri: astral, solar, cosmic, se strecoară prin creștetul capului, sub formă de ceață alburie spre tavan. Așa îl văd clarvăzătorii, oameni așaziși
PRECUM ÎN CER AŞA ŞI PE PĂMÂNT by Gheorghe TESCU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91553_a_92861]
-
un medic capabil și omenos care se interesează de bolnavii lui și după orele de serviciu, o asistentă măritată, dar îndrăgostită de șeful ei, un comatos cu activitate cerebrală intensă, fac parte din ingredientele care dau aroma lecturii. În rest, retrăiri ale unor experiențe din trecut, într-un nou înveliș psihologic, cu nuanțe diverse și cu efecte stranii care potențează cauza. Mai sunt și aparte-urile, autopersiflările din veșnicele monoloage. Tainicele cărări ale iubirii Interesant de remarcat e faptul că aceste
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII by Marian Malciu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91752_a_92809]
-
nimic din problema României acela pentru care ea nu este o obsesie dureroasă. Viziunea lucidă și amară a trecutului ei trebuie trăită până la ultimele consecințe, pentru ca să ne putem da seama de sensul unei mari meniri. Pierdut este acela pentru care retrăirea destinului nostru nu este o răspântie în viața sa și un prilej de tragedie. Nu este naționalist acela pe care nu-l chinuie până la halucinație faptul că noi, românii, n-am făcut până acum istorie, ci am așteptat să ne
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
sunt incluse: * "Ventilația": tehnică ce constă în facilitarea proceselor de exteriorizare a emoțiilor, sentimentelor și experiențelor (prezente sau trecute), în scopul eliberării (derulării) clientului, pentru a-l pregăti astfel în vederea reorientării energiilor către rezolvarea problemei și nicidecum către permanenta ei retrăire mentală. * "Reformularea": a-i expune clientului propria lui povestire, reconstruită logic în termeni cât se poate de clari, pentru a ne convinge că noi înșine (în calitate de asistenți sociali) am înțeles bine care este problema clientului, cât și pentru a-l
Teorii și metode în asistența socială by Doru Tompea, Oana Lăcrămioara Bădărău, Răzvan Lăzărescu, () [Corola-publishinghouse/Science/1121_a_2629]
-
și de a-și reface unitatea interioară. CAPITOLUL I SACRUL ȘI PROFANUL Ceea ce dăinuie la Mircea Eliade până la sfârșit, este ideea-convingere, că prin tot ceea ce Întreprinde și creează omul culturilor mitice face să transpară „setea de real”, de ontic, nostalgia retrăirii Întregului, voința de centrare În miezul realității. Invers, irealul și semnificativul Îi provoacă oroare. Aceste două atitudini existențiale, fundamentale, constituie temeiul antropologic al opoziției sacru profan și al echivalării sacrului cu Ființa Însăși cu Realitatea. Sentimentul sacrului este un element
FORMELE FUNDAMENTALE ALE SACRULUI ÎN OPERA LUI MIRCEA ELIADE by GHEOCA MARIOARA () [Corola-publishinghouse/Science/1287_a_2109]
-
supraviețuitoare a violului descrie simptomele unei tulburări de stres post traumatic (PTSD), un sindrom experimentat de multă lume care a supraviețuit traumelor. Diagnosticul pentru PTSD implică prezența a trei tipuri de simptome. Prima categorie de simptome ale acestei tulburări este retrăirea repetată a evenimentului traumatizant, prin intermediul imaginilor intruzive și a gândurilor, a coșmarurilor recurente, momentele instantanee când retrăiesc tot și reactivarea psihologică și fiziologică la stimuli care le amintesc de ce s-a întâmplat. Amintirile violului s-au infiltrat în conștiința sa
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
ca lipsa controlului sfincterian, reconstruirea întregului scenariu prin joc, cu păpușile sau jucăriile, și pot să-și exprime distresul prin durere și suferință. Copiii care au fost abuzați sexual se angrenează într-un comportament sexual inadecvat vârstei. Simptomele stresului post-traumatic: * retrăirea repetată a evenimentului traumatizant; * amintiri groaznice legate de eveniment; * vise înspăimântătoare despre eveniment; * sentimente și fapte ca și cum evenimentul s-ar petrece încă o dată; * intens distres psihologic și fiziologic când victima este expusă la situații reminiscente acelei întâmplări; * aplatizare emoțională și
Psihopatologie și psihologie clinică by Camelia Dindelegan () [Corola-publishinghouse/Science/1025_a_2533]
-
Ce e oare tot acest tremur încordat, cu cântăriri și evaluări de șanse și proiecte, cu ambiții și orgolii mărturisite sau nu? E cu adevărat o nevoie aici, e o formă de autenticitate? E doar saltul în altă vârstă și retrăirea culturală a unui instinct ludic originar? Sau e, grav vorbind, trăirea istorică a unei ipostaze ontologice a spiritului, nevoia de a relua pe cont propriu problemele unei generații care a încercat, patetic, să înfrîngă izolarea proprie culturilor mici? Nu știu
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
soliditate și profunzime, fragmentarismul se substituie clasicei ordonări de cuvinte. E vorba, firește, de o revanșă psihologică: scriitorul lucrează În direcția propriei sensibilități. Un roman poate fi o construcție mentală. Jurnalul intim - doar una trăită. O transcriere a vieții, o retrăire a ei. Prin studiu, prin meditație. Urechea internă a scriitorului Îi dictează un alt ritm: un lucru spus e deja un lucru trăit. Amânarea, intervalul dintre trăire și transcriere, nu intră Între aceste constante, pentru că bătălia autorului de jurnale se
[Corola-publishinghouse/Science/1893_a_3218]
-
conform cu ideile revoluțiunii rusești, votase unirea ei cu regatul român (s.n. C.M.)"290. Remarcăm în acest pasaj atât cronologia unitară, gregoriană, a celor trei date, aplicată post-factum (indiciu al unei rememorări fabricate ulterior, foarte probabil de sorginte livrescă), cât și retrăirea intensă a incredibilei știri că o republică, revoluționară în percepția celor din țară, se unea totuși cu Regatul Românei. Simbolistica unirii acoperea aici întreaga domnie a regelui Ferdinand. Continuarea războiului în Ungaria, marile reforme și politica externă asiguratorie a țării
Didactica apartenenţei: istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache () [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
ce vizează afirmarea conștiinței istorice și naționale, întărind totodată "sentimentul continuității psihologice" (de la o astfel de atitudine se revendică majoritatea curentelor tradiționaliste, și îndeosebi sămănătorismul adică literatura "moldovenească" prin excelență și, nu mai puțin, memorialistica); 3. refugiul în trecut prin "retrăirea perpetuă" a acelorași sentimente și deprinderea unor automatisme, cu precizarea că paseismul acesta nu e înțeles acum ca o expresie euforică a recuperării propriei identități și a solidarității cu sufletul colectiv (cazul memorialisticii), devenind în schimb o formă conștientă de
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
lui, cu numele metaforic de Floare-albastră, murise de opt ani și jumătate! Cum se mai poate admite vreo ademenire trupească, din partea ei, în 1872, cînd el studia și filozofia? Poezia, pînă la ultima strofă este, de fapt, o amintire, o retrăire foarte puternică, pentru care poetul folosește prezentul istoric. Este justă observația că fata nu prețuia aspirațiile filozofice ale iubitului. Acum, cînd cunoaștem numele ei adevărat și originea ei socială, putem crede că ea nici carte nu știa și, prin urmare
[Corola-publishinghouse/Science/1521_a_2819]
-
terapia primală (Janov, 1973Ă. Uneori în timpul unei experiențe regresive spontane și intense pacientul poate pierde temporar contactul cu mediul înconjurător, ca și capacitatea de a comunica verbal. Aceasta se poate datora faptului că pacientul a intrat într-o stare de retrăire (Kroger, 1977Ă, o regresie deplină cu trăirea efectivă a experiențelor anterioare. Terapeutul trebuie să încerce să evite această situație, deoarece nu se obține nimic prin retrăirea unei experiențe traumatice. În general dacă pacientul a fost pregătit adecvat în primele stadii
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
verbal. Aceasta se poate datora faptului că pacientul a intrat într-o stare de retrăire (Kroger, 1977Ă, o regresie deplină cu trăirea efectivă a experiențelor anterioare. Terapeutul trebuie să încerce să evite această situație, deoarece nu se obține nimic prin retrăirea unei experiențe traumatice. În general dacă pacientul a fost pregătit adecvat în primele stadii ale terapieide exemplu o adecvată întărire a eului, regresie progresivă structurată, stabilirea ancorelor pozitive, precum și dezvoltarea bună a relației terapeutice atunci probabilitatea abreacției spontane este minimalizată
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
poate poți însoți mișcările de cuvinte... lăsând să iasă toate acele sentimente profunde așa încât să poți învăța din aceste experinețe ca să nu te mai deranjeze de acum înainte. Și poți fi surprins să constați că poți găsi învățăturile inconștiente din retrăirea acestor experiențe într-un fel atât de emoțional și somatic, și te poți întreba cum și când vei ști acest lucru. Va fi acum sau mai târziu, conștient sau inconștient, sau într-un vis mai târziu în seara aceasta, sau
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
a pacientului în ce privește îmbunătățirea funcționării sale ca adult rațional și a conștienței sale critice (sentimentul realității timpului prezentă. Oricum, indiferent de considerațiile dedicate pregătirii pacientului, uneori poate să apară disoluția prematură a disocierii, deși aceasta poate să nu implice o retrăire imediată și deplină. Odată, cu ocazia unei demonstrații, o pacientă a început să tremure incontrolabil. Atunci când a fost întrebată „ce se întâmplă acum?” a spus că vizualizează o serie de bare verticale negre care o sperie foarte tare. Am întrebat
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
anterioară asupra catharsisului în terapie a subliniat importanța regresiilor parțiale, în care o parte din pacient simte vârsta regresată și o alta reține perspectiva adultă cu o abilitare a unei recadrări constructive după o abreacție adecvată. Într-o regresie sau retrăire completă pacientul „retrăiește” experiențele trecute, adesea cu abreacție considerabilă, fără prezența aparentă a învățăturilor, experienței și rațiunii adulte. Din punctul meu de vedere o regresie „conștientă” completă are prea puțină valoare terapeutică, deși unii terapeuți propun acest lucru în anumite
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
în sindromul de stres postraumatic prin pierderea controlului asupra stării mentale, cu stări disociative spontane, reacții de teamă sau reamintiri intruzive ale evenimentului. Mai mult, asemenea pacienți tind să identifice terapeutul cu agresorul și simt că terapia duce la o retrăire a traumei. Este crucial ca acest proces al terapiei, mai ales atunci când se folosește o tehnică cum este hipoza, să fie structurată astfel încât să ducă la creșterea sentimentului de control al pacientului. Acestă abordare poate integra imaginea sa ca persoană
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
centreze pe durerea de spate lombară și să experiențieze ce gânduri, sentimente și imagini apar. Sunt încurajați să permită minții raționale să stea deoparte și să lase „orice” „să apară”. Adesea apar amintiri, expresii psihosomatice și imagini neobișnuite. Prin discutare, retrăire și recadrarea acestor experiențe pacienții pot adesea elibera mare parte din „suferința” care este asociată cu durerea (Burte, Burte și Aaroz, 1994, p.100Ă. Această tehnică are multe puncte comune cu puntea somatică, abordare discutată în capitolul 5, și poate
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
prieteni (5); uitare (5); veche (5); clipe (4); dragoste (4); emoții (4); familie (4); gînduri (4); imagine (4); imagini (4); lacrimi (4); sentimente (4); trăire (4); tristă (4); vechi (4); zîmbet (4); dorință (3); emoție (3); memorii (3); plăcute (3); retrăire (3); trist (3); viață (3); bucurii (2); bună (2); din copilărie (2); coșmar (2); fotografii (2); frumusețe (2); iluzie (2); istorie (2); lacrimă (2); liceu (2); memory (2); momente (2); momente plăcute (2); pază (2); plăcintă (2); povești (2); prieten
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
înspăimîntătoare; înspăimîntător; lașitate; liniște; lucru; mereu; mister; năluci; neașteptat; nebunie; necaz; necredincios; necunoscut; neesențial; negativ; negru; nemișcat; nenorocire; nesigur; nevoie; niciodată; nu am; nu îmiplace; nu; o lumina; oraș; oribilă; paralizie; pedeapsă; pierdere; plîngi; problemă; puternică; ramă; rău; răutate; regret; retrăire; scuipi în sîn; seara; sechele; sentiment; slab; șoarece; șoareci; speranță; sperie; strășnicie; strigăt; suferință; sunet; tare; tăcere; temător; tragedie; transpirație; trapă; trecătoare; trece; tremur; tremurat; tremurătură; tresări; tresăriri; trist; tristețe; tunet; umbla; Voldemort; vulnerabil; vulnerabilitate; zmei (1); 805/ 171/45
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
întîlnire; întuneric; îți pasă; lipsa cuiva; lungă; mică; mister; mîngîiere; moarte lentă; morfină; natural; nedescrisă; negru; neînțelegere; neplăcut; pacoste; patimă; păcat; pedeapsă; pesimism; pierdere de timp; plăcere; a plînge; ploaie; priveghi; prostie; purificare; putere; puternică; răbdare; rea; regret; religie; restanță; retrăiri; rugăciune; secret; sentimente; sesiune; sînt fericit; soartă; spital; sprijin; slăbiciune; suferință; sufletească; suicid; durere sufletească; sursă; suspine; tare; tata; teroare; timp; peste tot; trai; traumă; trăire; trebuie; trecut; tristețe, durere; unchiul; urît; ușurință; veac; vene; violență; zilnică (1); 814/199
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
mulțime; naștere; neajuns; necompletă; necunoaștere; nefondată; neinformare; neîncrezător; neliniște; neplăcut; neștiință; nevoie; niciodată; nimic; nocturnă; noutate; obsesie; oribil; păianjen; de păianjen; de a pierde; de pierdere; plictiseală; podul unei case; preconceput; premier; primejdie; probleme; rar; răspuns; de rău; reacție; restanțe; retrăire; rîs; rușine; sare; sănătate; scrisă; sfios; simț; de singurătate; slab; speria; sperietură; stare; strașnică; strategie; școală; șoareci; terifia; terminat; teroare; tigru; timiditate; trac; tunet; țipăt; umbră; vara; vechi; viitor; violență; vulnerabilitate; xerox (1); 808/198/51/147/0 temelie: casă
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
ne amintim decât ce-am suferit, ei sunt aceia care, în final, vor fi trăit cu maxim de profit. Ceilalți, norocoșii, au firește o viață, dar nu și amintirea unei vieți” (I, 294). Așadar, boala ca prilej al cunoașterii, al retrăirii sinelui, cauză a ei chiar, care îndeamnă la modestie, la retragere. O spune Cioran: „În fața bolii, nici un orgoliu nu rezistă. Se frânge de ea. Boala ne cheamă la ordine, la realitate, ne spulberă vanitățile. Umilire de fiece clipă” (I, 98
Cui i-e frică de Emil Cioran? by Mircea A. Diaconu () [Corola-publishinghouse/Science/1920_a_3245]