239 matches
-
Alecsandri se face că atacă pe "ultra-demagogi"... Dar, mai întotdeauna când un scriitor își bate joc cu persistență de "demagogism", el vrea să atace democratismul. El utilizează demagogismul pentru a caricaturiza democratismul. El are speranța intimă de a compromite prin ridiculizarea demagogismului însuși democratismul. Caragiale n-a făcut altăceva în admirabilele sale comedii. Alecsandri a făcut același lucru în Clevetici, ca și în Rusaliile. În Rusaliile 1, democratismul e ridiculizat în două ti-puri: Răzvrătescu și Galuscus. Subprefectul Răzvrătescu (acțiunea, zice
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
ideologiei fasciste. Oricine poate sesiza sloganurile fasciste �n ideile lui Corradini: S? tr? ie? ți sub semnul primejdiei. �Dac? o șut? de italieni ar fi gata s? moar? pentru Italia, acest lucru i? ar da o nou? via?? Italiei�. Plus permanentă ridiculizare ? i dispre? ul lui fă?? de sfin? enia vie? îi omene? ți! Iorga detesta ideile lui Corradini. Iat? ce scria el exact cu o s? pt? m�n? �nainte de declan? area celui de al Doilea R? zboi Mondial: �Este oare
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
Sileziei. Dup? care �? i amintea cum �i maltrataser? ungurii pe rom�nii din Transilvania, �ncheindu?? i pamfletul printr? un refuz categoric de a lua �n consideră? ie revizuirea statului Transilvaniei 204. Iorga recurgea �ntotdeauna la un procedeu preferat �n Europa de sud? est, adic? ridiculizarea numelor oponen? ilor s? i politici. Dac? originea acestora nu corespundea na? iunii ai c? rei partizani erau ace? tia (ceea ce era cazul mult prea multor istorici maghiari), numele lor erau expuse ridicolului, fostele lor nume fiind ? i ele ridiculizate
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/959_a_2467]
-
le opun nepăsarea, neimplicarea, indiferența cea mai crasă; ei pot fi demagogi și populiști pentru că acestea sunt profitabile; ei pot fi și servili la nevoie față de mai marii zilei pentru că oricum aceștia pot fi atunci sau după aceea "coborâți" prin ridiculizare; ei sunt cei care nu critică puterea, și nici nu se revoltă precum cinicii antici, pentru abuzurile ei; ei sunt, în genere, indivizi mediu sau superior educați care au conștientizat relativismul și inconsistența valorică din societate, dar care, găsesc că
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
circulație o știință, un nume, o idee științifică izgonită din cetatea științei. Nu toți sociologii sau istoricii sociologiei au făcut apologia deșănțată a comunismului. Însă cercetarea sine irae et studio a acestei perioade nu a sosit Încă, sunt mai facile ridiculizarea unor articole și cărți, găsirea câte unui „acar Păun” pentru toate inepțiile elaborate În spiritul indicațiilor de partid decât cercetarea aprofundată a contextului și găsirea răspunsului, de la caz la caz, la Întrebarea: de ce a scris autorul așa, și nu altfel
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
politice (V. Turner, 1974, p. 99). Nicholas Dirks, un antropolog care a consacrat studii extensive acestei probleme, propune formula „rituri ale conflictului”, referindu-se la „sărbători, carnavaluri, saturnalia, ceremonii religioase și politice și alte festivități anuale care conțin episoade de ridiculizare, amenințare, atacuri, confruntări sau alte conflicte ce pot fi performate Într-o atmosferă solemnă sau Într-una de divertisment ori care nu sunt prescrise (În scenariul ritual - n. M.C.), așteptate sau considerate adecvate acelei ceremonii” (1988, p. 857). O altă
[Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
a unei persoane care impunea respect.4 O altă nuanțare importantă a acestei teorii este dată de concepția lui Bergson. Încă din primele pagini ale studiului său, filosoful francez preciza multipla funcționalitate a râsului. Acesta nu doar marchează superioritatea prin ridiculizare, ci și corijează defectele, fiind în măsură să reprime automatismele care amenință armonia socială: "Orice rigiditate a caracterului, referitoare la spirit sau la corp, va fi deci suspectă pentru societate, pentru că va fi semnul posibil al unei activități care lâncezește
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
vindicativii, malițioșii, spiritele inteligente, tăioase, lucide, își fac din cultivarea comicului un adevărat regim de viață. Tehnica folosită este afirmarea inferiorității obiectului ridicol, diminuarea sub condiția medie a situației date, cultivarea abia camuflată a disprețului"61. Consecința firească a oricărei ridiculizări este determinarea unei răsturnări axiologice, a unei deplasări pe verticala valorilor într-un dublu sens: atât în direcția minimalizării, a bagatelizării celor consfințite prin acord colectiv, cât și în direcția opusă, a supradeterminării, a acordării unei importanțe dispropoționate insignifiantului, banalului
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
la cunoașterea de sine și la o cunoaștere morală. Dialogurile lui din comedii și din momente au ceva din arta dialogului socratic"76. Această atitudine condescendentă pornește de la credința orgolioasă în propria superioritate care-i girează actul acuzator, negarea prin ridiculizare, prin demascarea făcută cu o mânie abia reținută: "Râsul său nimicitor face să explodeze ca niște baloane de săpun toate închipuirile vidului, de la demagogia vorbelor deșarte și umflata hagiografie națională, până la falsa cultură, falsul civism, falsa prietenie și falsul amor
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
amestecul de afirmații pozitive și negative despre pozitiv și negativ), diasirmul (retorica afirmației sinuoase între pozitiv și negativ în raport cu obiectul vizat), paramologia (afirmația-momeală, de introducere a unui raționament), chiasmul etc.139 Întrucât prin astfel de procedee, ironia vizează, de regulă, ridiculizarea unui obiect sau a unei situații aparent elogiate, sunt dificil de ignorat imixtiunile și complicitățile între aceasta și celelalte moduri ale comicului. Așa se explică de ce, de pildă, satira a fost denumită printr-o formulă care sugerează această hibridizare, drept
by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
are ca scop combaterea mesajului adversarului. Contrapropaganda se construiește pornind de la: identificarea temelor adversarului și clasarea acestora în ordinea importanței, atacarea punctelor slabe (nu a frontului propagandei adverse atunci când este puternic), desconsiderarea adversarului, evidențierea contradicției dintre propagandă și faptele adversarului, ridiculizarea acestuia, dezvăluirea "climatului de forță" (Vladimir Volkoff, Dezinformarea, armă de război, traducere de Andreea Năstase, Editura Incitatus, București, 2000, p. 44). 46 Ibidem, pp. 43-44. 47 Pentru a crea un program coerent și eficient de propagandă trebuie, să existe o
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
goliciunii ideologiei fasciste. Oricine poate sesiza sloganurile fasciste în ideile lui Corradini: Să trăiești sub semnul primejdiei. Dacă o sută de italieni ar fi gata să moară pentru Italia, acest lucru i-ar da o nouă viață Italiei". Plus permanenta ridiculizare și disprețul lui față de sfințenia vieții omenești! Iorga detesta ideile lui Corradini. Iată ce scria el exact cu o săptămînă înainte de declanșarea celui de al Doilea Război Mondial: "Este oare războiul un semn de vitalitate?" "Dimpotrivă, este un semn de
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
După care își amintea cum îi maltrataseră ungurii pe românii din Transilvania, încheindu-și pamfletul printr-un refuz categoric de a lua în considerație revizuirea statului Transilvaniei 204. Iorga recurgea întotdeauna la un procedeu preferat în Europa de sud-est, adică ridiculizarea numelor oponenților săi politici. Dacă originea acestora nu corespundea națiunii ai cărei partizani erau aceștia (ceea ce era cazul mult prea multor istorici maghiari), numele lor erau expuse ridicolului, fostele lor nume fiind și ele ridiculizate. În privința lui Kornis, Iorga credea
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
acest motiv, încercarea filosofilor politici de a-l împământeni ca bază a organizării sociale este, din capul locului, damnată eșecului, la fel cum este și tentativa geometricienilor de a găsi cvadratura cercului (p. 38). Nici libertatea nu este scutită de ridiculizare. Dacă egalitatea era un postulat al geometriei, acceptabil în sfera ideilor abstracte, libertatea e un postulat al nebuniei..." (p. 40). Fraternitatea umanitară proclamată de revoluționarii francezi cade și ea sub ghilotina satirică a academicianului. Solidaritatea umană se oprește la limita
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]