1,004 matches
-
Văduva, Eseu despre arta strategică, Ed. Militară, București, 2005, pp. 28-32. 50 *** Communique du Sommet d'Istambul, publicat de șefii de state și de guverne participanți la reuniunea Consiliului Atlanticului de Nord, ținută la Istambul la 28 iunie 2004. 51 *** Riga Summit Declaration, issued by the Heads of State and Government participating in the meeting of the North Atlantic Coucil in Riga on 29 November 2006. 52 Gheorghe Văduva și colab., Terorismul Dimensiune geopolitică și geostrategică. Războiul terorist. Războiul împotriva terorismului
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
state și de guverne participanți la reuniunea Consiliului Atlanticului de Nord, ținută la Istambul la 28 iunie 2004. 51 *** Riga Summit Declaration, issued by the Heads of State and Government participating in the meeting of the North Atlantic Coucil in Riga on 29 November 2006. 52 Gheorghe Văduva și colab., Terorismul Dimensiune geopolitică și geostrategică. Războiul terorist. Războiul împotriva terorismului, Academia de Înalte Studii Militare, București, 2002, pp. 32-43. 53 Rațiu Aurelian, Rolul României, membru activ al Alianței Nord-Atlantice în combaterea
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
Arsenie, Gheorghe Văduva, Eseu despre arta strategică, Ed. Militară, București, 2005. 59 *** Communique du Sommet d'Istambul, publicat de șefii de state și de guverne participanți la reuniunea Consiliului Atlanticului de Nord, ținută la Istambul la 28 iunie 2004. 60 *** Riga Summit Declaration, issued by the Heads of State and Government participating in the meeting of the North Atlantic Coucil in Riga on 29 November 2006; 61 *** Communique du Sommet d'Istambul, publicat de șefii de state și de guverne participanți
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
state și de guverne participanți la reuniunea Consiliului Atlanticului de Nord, ținută la Istambul la 28 iunie 2004. 60 *** Riga Summit Declaration, issued by the Heads of State and Government participating in the meeting of the North Atlantic Coucil in Riga on 29 November 2006; 61 *** Communique du Sommet d'Istambul, publicat de șefii de state și de guverne participanți la reuniunea Consiliului Atlanticului de Nord, ținută la Istambul la 28 iunie 2004. 62 Hussain, Assaf, Political Terrorism and the State
Terorismul internațional: reacții ale actorilor regionali și globali by Gabriel Toma () [Corola-publishinghouse/Science/1082_a_2590]
-
convențiune comercială (palat și colibă) legea aceasta simplă. Prs. unei adm. drum. de fier pătruns * de toată valoarea acestei convențiuni - chestie de tapaj, bețele-n roată. Brăt. Cons. conv. împrumut oraș. București. Casa de Depuneri. esport. însemnate. 567 {EminescuOpXIII 568} ["RIGA"] 2264 Riga. Dar cine nu vede intenția de batjocură? D. C. A. Rosetti pare că nu știe că, precum din lex se face lege, din rex trebuie să se facă rege. O știe... dar rigă se zice la figurile de pe
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
palat și colibă) legea aceasta simplă. Prs. unei adm. drum. de fier pătruns * de toată valoarea acestei convențiuni - chestie de tapaj, bețele-n roată. Brăt. Cons. conv. împrumut oraș. București. Casa de Depuneri. esport. însemnate. 567 {EminescuOpXIII 568} ["RIGA"] 2264 Riga. Dar cine nu vede intenția de batjocură? D. C. A. Rosetti pare că nu știe că, precum din lex se face lege, din rex trebuie să se facă rege. O știe... dar rigă se zice la figurile de pe cărțile de
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
esport. însemnate. 567 {EminescuOpXIII 568} ["RIGA"] 2264 Riga. Dar cine nu vede intenția de batjocură? D. C. A. Rosetti pare că nu știe că, precum din lex se face lege, din rex trebuie să se facă rege. O știe... dar rigă se zice la figurile de pe cărțile de joc. Ca și riga de treflă, ca riga de cupă, voia să se numească și să fie Regele României. ["D-VOASTRĂ NU VREȚI LIBERTATEA... "] 2267 D-voastră nu vreți libertatea, vreți egalitatea, cea
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
vede intenția de batjocură? D. C. A. Rosetti pare că nu știe că, precum din lex se face lege, din rex trebuie să se facă rege. O știe... dar rigă se zice la figurile de pe cărțile de joc. Ca și riga de treflă, ca riga de cupă, voia să se numească și să fie Regele României. ["D-VOASTRĂ NU VREȚI LIBERTATEA... "] 2267 D-voastră nu vreți libertatea, vreți egalitatea, cea mai mare dușmană a libertății. Aceasta o vor toți străinii. Ce
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
D. C. A. Rosetti pare că nu știe că, precum din lex se face lege, din rex trebuie să se facă rege. O știe... dar rigă se zice la figurile de pe cărțile de joc. Ca și riga de treflă, ca riga de cupă, voia să se numească și să fie Regele României. ["D-VOASTRĂ NU VREȚI LIBERTATEA... "] 2267 D-voastră nu vreți libertatea, vreți egalitatea, cea mai mare dușmană a libertății. Aceasta o vor toți străinii. Ce să vrea un grec
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
căreia i-a luat Ingria, Letonia, Estonia și Carelia, pentru ca în anul 1712 să atace și Finlanda. Un moment al acestui tur de forță poate reține, însă, în mod deosebit atenția, datorită ineditului mijlocului utilizat de ruși pentru cucerirea cetății Riga. Potrivit informațiilor consemnate de bine documentatul cronicar român Ion Neculce, martor ocular al multor evenimente ce au avut loc în împrejurările create de Marele Război Nordic, rușii, constatând că nu puteau lua cu asalt cetatea, au recurs la un „meșteșug
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
și L. Demény, Originalul și traducerea latină a „Diplomei lui Petru I“, dată lui Dimitrie Cantemir, cuprinzând condițiile tratatului moldo-rus din 1711, în „Revista de Istorie“, nr. 5, 1973, p. 1067 și urm. cu acel meșteșug au luat moscalii cetatea Riga de la șvezi“; adică, o adevărată armă chimică (s. Ven. C.)20. Campania de la Prut încheia, însă, nu numai o fază din evoluția Marelui Război Nordic, ci și din evoluția statutului juridic al Principatelor Române, cea din urmă fiind grăbită, în
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
ministeriale sau zemstvești, al liceelor, gimnaziilor, seminariilor și școlilor eparhiale etc., constatându-se totodată că „învățământul e gratuit, dar nu e obligatoriu“. Școli superioare Basarabia nu are, aceasta „furnizând universităților și diferitelor instituții tehnice din Odessa, Ecaterinoslav, Harkov, Kiev, Varșovia, Riga, Moscova, Petrograd etc. peste 2.500 de studenți“63. Pe de o parte, se considera că „starea instrucției publice din Basarabia e foarte înfloritoare“ (din punct de vedere al numărului școlilor) în comparație cu România, iar, pe de altă parte, se constata
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
1998 Brzezinski, Z, 1989, The Grand Failure. The Birth and Death of Communism in the Twentieth Century, Charles Scribner’s Sons, N.Y. Bulai, Alfred, 2000, Mecanismele electorale ale societății românești, Paideea, București Bush, W. G., 2005, Speach, Associated Press, Riga Buttiglione, Rocco, 1997, Karol Wojtyla: The Thought of the Man Who Became Pope John Paul II, Grand Rapids, Mich. & Cambridge, UK, Wm. B. Eerdmans Publishing Co. Carothers, Thomas, 1996, Assessing Democracy Assistance: The Case of Romania, Carnegie Endowment for International
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
ieșene”, „Lumea”, „Lumea nouă literară și științifică”, „Liberalul”, „Lupta” (1922), „Mișcarea”, „Momentul”, „Renașterea română”, „Timpul” (1945), „Tribuna literară”, „Universul”, „Vremea”. Preocupările publicistice variate, laborioase, adesea de un nivel remarcabil, îl obligă să întrebuințeze o serie de pseudonime: Aladin, Faust, Parsifal, Riga, Rigoletto, Frollo, Romeo, Solitar ș.a. „Poemul dramatic” Dragoste și răzbunare, evocare a Moldovei secolului al XVI-lea, tipărit în 1896, va fi pus în scenă la Teatrul Național din Iași în stagiunea 1899-1900, cu Aglae Pruteanu și State Dragomir în
HEROVANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287431_a_288760]
-
care „va lua în considerare curentele de idei ale zilei, chestiuni științifice și economice, problemele societății și producția literară”. Aceasta din urmă este într-adevăr bine reprezentată, revista concentrând colaboratori dintre cei mai valoroși. Aici se tipărește pentru întâia dată Riga Crypto și Lapona Enigel de Ion Barbu, pot fi citite poeme de Ion Vinea (Lui Marcel Iancu, Tatăl nostru, Răsunet, Dor vechi, Epilog), Perpessicius, Mihail Steriade și Camil Baltazar. Proză se publică puțină, de fapt doar un fragment din romanul Conservator
REVISTA ROMANA-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289254_a_290583]
-
la Legația din Atena. În octombrie 1923 va fi rechemat în centrala Ministerului de Externe, unde funcționează până în 1928, suind toate treptele ierarhice până la cea de secretar de legație clasa I. Activitatea sa diplomatică continuă la Ankara (1928), Helsinki și Riga (1930-1936), Praga (1937), Berna (1939), la Vatican (1940), în 1942 fiind consul general la Istanbul. În iulie 1930 se căsătorise, la Viena, cu principesa Livia Borghese. În august 1945, pe când îndeplinea funcția de însărcinat cu afaceri ad-interim pe lângă Guvernul italian
SCORŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289573_a_290902]
-
ardelean, „în culori estompate de o tristețe fumurie”, fiind și o poezie a ciclurilor naturii, dominată însă de ezitare, de abstragere din cotidian, rar „luminată de un gând liniștitor” (Emil Giurgiuca). Înrâurit de Ion Barbu, pornind din filonul ilustrat de Riga Crypto și lapona Enigel și de Uvedenrode, pare să fie Poemul Salamandrei (1971), volum ce cuprinde un unic, lung poem, în trei părți (Zvon, Salamandra și Bietul dor), fragmentate tipografic de punerea în pagină, în secvențe de câteva strofe fiecare
STRAVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289975_a_291304]
-
Ion Ionescu de la Brad cu un articol despre agricultură și A. Vincler cu două articole de economie. Lui N. Bălcescu i se tipăresc Puterea armată și arta militară de la întemeierea principatului Valahiei până acum și Comentarii asupra bătăliei de la Câmpii Rigăi sau Cosova, lui D. Bolintineanu îi apar cinci poezii (dintre care Barcarola și O noapte la morminte), Grigore Alexandrescu trimite două poezii (În ceasuri de mâhnire și Umbra lui Mircea sau O seară la Cozia) și fragmente dintr-un memorial
PROPASIREA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289041_a_290370]
-
ce mai rămâne?” se întreabă Jumătate: „Nu mai știu./ Trup obosit/ căzut pe jos/ în mijlocul/ destinului unei femei pe moarte.” Asimilându-i-se chipul Poetului (un romantic în teritorii de expresionism), cavaler ioanic atins de frenezia ipostazierilor, nebunul satului (Valter), rigă Crypto închis în bibliotecă ori „prinț victorios al milei”, prințul Jumătate („nu vă temeți, mi se-întâmplă/ atât de rar să mă ridic în picioare/ în vremea veselă a vieții mele”) monologhează interogativ în numele însumării actoricești care îi compune existența
MUGUR. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288267_a_289596]
-
Rădulescu Ioan, 5 apartamente, București, str. Xenopol 3, str. 30 Dec. 70, sos. Cățelu 26, str. Dionisie Lupu 12 6452. Rath Victor, 5 apartamente, București, str. Petru Maior 85 6453. Rădulescu Petre, 5 apartamente, București, str. Dr. Obedeanu 11 6454. Riga N. A. Gheorghe, 2 apartamente, București, str. Austrului 22 6455. Rădulescu Marin, 7 apartamente, București, str. Sirenelor 21 6456. Ruptureanu Steliana, 11 apartamente, București, str. Sabinelor 23, str. Sirenelor 80 6457. Racoviceanu Gr., 3 apartamente, București, p-ta Alex. Lahovari 5
DECRET nr. 92 din 19 aprilie 1950 (*actualizat*) pentru naţionalizarea unor imobile. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106118_a_107447]
-
bună parte din activitatea lui N., vor fi dedicate reportajului. De la primul volum, În mina de cărbuni (1950), și continuând cu 400 de zile în orașul flăcărilor (1958), Meridianul de foc (1959), Marele arc petrolifer (1961; Premiul Academiei RPR), Între Riga și Irkutsk. 30 000 de kilometri prin Uniunea Sovietică (1964), reporterul va încerca să confere o dimensiune grandioasă relatărilor, pornind de la premisa, curentă în epocă, privitoare la datoria de a înnobila prin literaturizare „împlinirile” noii orânduiri, atât de la noi, cât
NICOROVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288451_a_289780]
-
nu ar fi avut cum să-i ofere. SCRIERI: În mina de cărbuni, București, 1950; 400 de zile în orașul flăcărilor, București, 1958; Meridianul de foc, București, 1959; Marele arc petrolifer, București, 1961; Romeo, Julieta și lumina, București, 1962; Între Riga și Irkutsk. 30 000 de kilometri prin Uniunea Sovietică, București, 1964; Călător pe 5000 de străzi. Sinteze bucureștene, București, 1965; Nebunia vitezei, București, 1968; Diluviul sau Apele lui Saturn (în colaborare cu Traian Filip), București, 1971; Porți pentru eternitate sau
NICOROVICI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288451_a_289780]
-
de poeme-cheie. Astfel, mitul oglinzii e travestit îndeosebi în artele poetice barbiene, mitul nunții se asociază cunoașterii inițiatice în Ritmuri pentru nunțile necesare și „nostalgiei increatului” în Oul dogmatic, mitul soarelui își află una dintre cele mai bune întrupări în Riga Crypto și lapona Enigel ș.a.m.d. Ulterior, după elaborarea teoriei transdisciplinarității, N. revine în Les Racines... cu câteva nuanțări, socotind, spre exemplu, Joc secund „un giuvaer al transdisciplinarității”, în care al treilea termen al fiecărei triade ar reprezenta, în raport cu
NICOLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288450_a_289779]
-
fructificate de critică (Marin Mincu, Mandics György). Interpretarea este incitantă când cele trei mituri sunt corelate între ele sau, dimpotrivă, așezate în opoziție. Astfel, Joc secund ar fi o îmbinare a mitului oglinzii și a mitului nunții, Oul dogmatic și Riga Crypto... o „replică baladescă” la Ritmuri..., în care soarele (și nu Enigel) ar fi „Luceafărul” barbian, iar râpa Uvedenrode, văzută ca Olimp grotesc al poeților, se proiectează ca intersecție a mitului oglinzii cu simbolica îngroșată a „cercului Venerii” sau, în
NICOLESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288450_a_289779]
-
spre umăr,/ vibrațiile cerului se sparg/ în mii de sunete colorate/ și oamenii aleargă desculți/ în urma picioarelor lui goale”. Dominantă într-o primă etapă este comunicarea într-un orizont epopeic, dar și cerebral încifrată - tiparul de adâncime e în barbiana Riga Crypto și lapona Enigel, afină fiind și „ceremonia” hibernală regizată de Gabriela Melinescu - a unei treceri inițiatice: „dezghețul” albului „boreal” al inocenței virginale, sub valul cald al mareelor din „sud”, amplificat de la susur la torent stihial de zăpezi arzătoare, năruind
NERSESIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288424_a_289753]