1,343 matches
-
aceste insule sudice. Rădăcinile noastre s-au răspândit prin solul fertil căutând hrană - dezvoltând esență noastră asimilând, amestecând creând hibrizii ce suntem acum. Înrădăcinați precar aici unde pământul ne tremura sub picioare și mareele vorace ne ciugulesc țărmurile; unde frații rivali ai mitologiei continua lupta lor pentru supremație supunându-ne la secetă și inundații ar fi bine să ne amintim noi toți suntem din stocul de imigranți care de asemenea a schimbat fața acestui pământ. Noi suntem rezultatele schimbării. (2014) PRODUCTS
POETICAL BRIDGES (POEME BILINGVE) de DOROTHY WHAREHOKA în ediţia nr. 2308 din 26 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/373981_a_375310]
-
în definitiv, sunt cu toți colegi la C.A.P. - Am curajul să pariez că s-a îndrăgostit de fată. Asta dacă nu o mai fi cineva la fel de îndrăgostit de ea, bătea apropo Stelian. Cred că, descoperind în tine un potențial rival, a intrat în panică mai mult decât ar fi trebuit. - Nu cred că există vreo relație între ei și nici problema mea nu se pune în discuție. - Ce te face să crezi? Ați avut o convorbire pe această temă? - Da
CAP. VI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/348697_a_350026]
-
la fel, Pentru c-avem același țel: Să facem treaba cât mai bine, La locul ce ni se cuvine!“. Morala: Munca tuturor, se știe, E o mare bogăție! Cu toții, în felul nost`, Avem pe lume un rost! Referință Bibliografică: CÂINII RIVALI / Marioara Ardelean : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2044, Anul VI, 05 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Marioara Ardelean : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la articolele
CÂINII RIVALI de MARIOARA ARDELEAN în ediţia nr. 2044 din 05 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/375926_a_377255]
-
Atuncea tocmai trecură Vânătorii, și-l văzură,Însă el, când i-a simțit,S-a întors și a fugit.A gonit cât a putut,Vânătorii-au dispărut.Fericit, s-a aplecat,Picioarele-a admirat.De atunci, le prețuiește,... XXXII. CÂINII RIVALI, de Marioara Ardelean, publicat în Ediția nr. 2044 din 05 august 2016. Un om la curtea lui ținea Doi câini, pe care îi iubea. Pe unul l-a școlit, în fine, Să știe a vâna mai bine. Al doilea a
MARIOARA ARDELEAN [Corola-blog/BlogPost/375923_a_377252]
-
sat. Așa aveam o scuză pentru a ne arăta tuturor curioșilor pe care-i întâlneam, mândri de ”recolta” noastră de ghiocei. Drumeția aceea inițiatică era și probă de îndemânare și curaj în care noi copiii îngropam toporul războiului dintre străzile rivale, colaborând în mod excepțional la cercetarea sistematică și amănunțită a cotloanelor codrului ”nostru”. Într-un fel, în străfundul sufletului, ne speria superstiția oarbă că dacă nu am fi găsit fantasmagorica Poiană a Treia, nici primăvara n-ar mai fi venit
POIANA A TREIA de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1515 din 23 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/375280_a_376609]
-
curente și linii de forță balcanice și europene, este important să ținem seama că nașterea României moderne ca națiune se împlinește într-o istorie de descompunere imperială, aceea a Imperiului otoman, și de afirmare a două noi forme de expansiune rivale: hegemonismul rus și hegemonismul occidental. Ideologia revoluționară franceză, care este în același timp universală, asimilatoare și eliberatoare, contribuie la mascarea expansionismului sau la prezentarea acceptabilă a acestui expansionism purtător al unui mesaj pe care fiecare îl consideră eliberator. Dificultatea determinărilor
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
provinciile danubiene și românești, redactată împreună cu Chopin. Aceste lucrări de informare se înscriu cel mai adesea într-o serie de studii politice semnate de autori interesați de aplicarea principiului naționalităților pentru această parte a Europei, rîvnită de ambițiile unor puteri rivale. Punctul de vedere este francez și este interesant de amintit că centrele de interes ale anumitor observatori politici merg din Algeria în Siria, trecînd prin Balcani. De aici se observă o dublă apropiere și grija pentru specificul local, ca și
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
ochii orbului (Ioan, 9,6) care s-au umplut de lumină; piatra nu cea din zidul trufaș rezistă ci aceea neluată "în seamă de zidari" (Matei, 21,42) și așezată în "capul unghiului". Piatra nu mai e parte a zidului rival, ci o "băutură duhovnicească" (I, Corinteni, 10,4), nu mai e piatra materială, ci piatra vie a credinței ("Tu ești Petru și pe această piatră voi zidi Biserica mea", Matei, 16,18): e o zidire pe dinăuntru (Efeseni, 3,16
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
fost și ceea ce va mai fi a fost în alte vremuri (3,15). Nu altfel sună o notă a lui Eminescu din Fragmen tarium: Când un imperiu moare, vine pământul de-l acoperă" (p. 158). Zidul, în toată splendoarea faptei rivale a omului față de zeul ascuns, nu poate fi smuls din temporalitate decât prin meșteșug (operă), ca "mesaj lingvistic între generații", între Civitas Dei și Civitas terrena. În scenariul tragic al existenței înălțarea zidului devine faptă un "proces de viață prin
[Corola-publishinghouse/Science/1516_a_2814]
-
vestului și ale estului”. Mariott, după cum se vede, dă o definiție foarte largă chestiunii orientale și acceptă definițiile lui Morley și Edouard Driault, cu rezerva că sunt incomplete. Morley definea chestiunea ca o “încâlceală întrețesută, schimbătoare, de interese conflictuale, popoare rivale și credințe antagoniste care este învăluită sub numele simplu de problemă a Orientului”, în timp ce Edouard Driault o numea “problema ruinei puterii politice a Islamului”. Lui Marriot, definiția lui Morley i se părea prea generală, iar cea a lui Driault prea
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
fi aplicat perioadei de ascensiune a Puterii otomane și nici începutului decăderii ei, ci în cea a declanșării procesului descompunerii. Așadar, începuturile chestiunii orientale în sensul modern și strict al noțiunii pot fi plasate în perioada fixării definitive a partenerilor rivali (Imperiul Otoman în declin, Imperiile Habsburgic și Țarist în plină expansiune, Anglia, Franța) și a implicării directe a popoarelor în lupta pentru emancipare națională, toate fiind circumscrise problemei moștenirii posesiunilor Imperiului Otoman. Acestea sunt laturile fundamentale (care formează un tot
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
otomane, și nici în cea a începutului decăderii ei, ci în cea a declanșării procesului dezmembrării. Semnificativ este că chestiunea orientală are ca sinonimă denumirea de criza orientală. Plasăm, de asemenea, începuturile chestiunii orientale în perioada fixării definitive a partenerilor rivali și a implicării directe a popoarelor în lupta pentru emancipare, odată cu punerea problemei moștenirii posesiunilor Imperiului Otoman. Acea perioadă este deschisă de pacea de la Carlowitz (1619) - după opinia noastră și, cum am văzut, nu numai a noastră - când centrul politicii
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
depășea posibilitățile materiale ale Imperiului Habsburgic, măcinat în interior de contradicții ireductibile, cu finanțele zdruncinate, slăbit de eșecurile grave în relațiile internaționale și de războaiele pierdute, iar pe de altă parte, ea n-a putut fi îndeplinită din cauza opoziției puterilor rivale în Principate, Franța mai ales, din cauza indiferenței, suspiciunii și a opoziției prusiene față de proiectele de constituire a Mitteleuropei, din cauza concurenței prusiene în afacerile economice din Principate și îndeosebi din cauza împotrivirii energice a românilor, care vedeau în Austria principalul obstacol în
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
un comportament pe care morala îl impune nu poate fi acceptată ca o lege valabilă, fiind nedreaptă. Poate fi acceptată ca valabilă o lege aflată în contradicție cu principiile moralei? În jurul răspunsurilor la această problemă s-au conturat două concepte rivale, conceptul mai larg incluzând-ul pe cel mai îngust. Astfel, potrivit conceptul mai larg, susținut de pozitivismul juridic, în drept sunt incluse toate normelor valide, chiar dacă unele din ele încalcă principiile moralei, iar conceptul mai îngust, corespunzător dreptului natural, elimină
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
tipuri de sancțiuni 80. Cel de-al treilea element al definiției se referă la faptul că pedeapsa trebuie aplicată autorului ofensei. Acest element pune în discuție "mărul discordiei" dintre retributiviști și utilitariști, știut fiind faptul că adepții celor două teorii rivale dau răspunsuri diferite la întrebarea: cui trebuie să aplicăm pedeapsa? Potrivit teoriei retributiviste, aplicarea unei pedepse se impune unei persoane doar dacă aceasta este găsită vinovată de săvârșirea unui delict, iar principala critică adusă teoriei utilitariste se referă la faptul
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
evocă societatea primitivă de dinainte de apariția normelor juridice. Mai târziu, ideile aboliționiste au fost vehiculate de teoriile anarhiste și marxist-leniniste, precum și în teoriile apologetice cu privire la devianță și societatea dezorganizată și violentă 89. În ceea ce privește justificarea pedepsei, există două mari abordări filosofice rivale: retributivismul și utilitarismul. 3.5.1. Teoriile retributive ale pedepsei Retributivismul este teoria potrivit căreia pedeapsa este justificată pentru că este meritată. Sistemul retributivist are o lungă existență, fiind bine cunoscut sub forma legii talionului (lex talionis) prezentă în timpurile biblice
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
folosit pentru a exprima dezacorduri; iar cea mai izbitoare trăsătură a disputelor prin care se exprimă aceste dezacorduri este caracterul lor interminabil", notează A. MacIntyre 149. Justificarea pedepsei este un bun exemplu de problemă cu privire la care susținătorii celor două abordări rivale se află într-un puternic dezacord. Date fiind aceste contradicții, mulți filosofi au încercat să sugereze diverse modalități, mai mult sau mai puțin stângace, de a le combina astfel încât să se evite conflictele, încercând să demonstreze că cele două teorii
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
cei mai mulți gânditori a fost confruntarea celor două teorii, reținerea părților bune ale acestora și eliminarea părților slabe. În acest demers, criticile formulate deja de alți autori anteriori au fost benefice, ambele părți dispunând de argumente care demonstrează atrocitatea consecințelor teoriei rivale. Teoriile retributiviste au atras numeroase critici, așa încât se poate spune despre această teorie că nu a fost atât o istorie a schimbării și a acumulării, cât una a definirii și apărării. Vom descrie pe scurt la ce se referă aceste
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
mult mai inumane decât o teorie pură retributivistă 172. Este evident că atât teoriile retributiviste, cât și cele utilitariste conțin și aspecte pozitive și aspecte negative. Întrebarea care se ridică aici este cum ar putea fi combinate cele două versiuni rivale pentru a obține una nouă, mai bună și dacă este posibilă o conciliere între cele două teorii. Mulți filosofi au încercat să găsească un răspuns la această întrebare. În cele ce urmează vom expune pe scurt soluțiile propuse de A. M
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
ale poliției poate produce mai mult rău decât bine și că acest rău nu poate fi compensat prin binele obținut prin condamnarea unui om nevinovat"183. Și H. L. A. Hart încercă să aducă la un numitor comun cele două abordări rivale, arătând că, pentru a clarifica problema pedepsei, trebuie căutate răspunsuri la următoarele întrebări: "cum poate fi justificată practica generală a pedepsirii?" și "cui trebuie aplicată pedeapsa?". La prima întrebare, crede Hart, trebuie să se răspundă prin referire la doctrina utilitaristă
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
noi nu trebuie să permitem aplicarea pedepsei în orice circumstanțe, chiar dacă acest lucru ar putea avea efectele urmărite. Așadar, nu putem dispune aplicarea pedepsei la întâmplare, ci doar "făptuitorul pentru fapta sa"184. Hart încearcă să concilieze cele două teorii rivale și, totodată, să construiască o teorie a pedepsei acceptabilă. Doctrina utilitaristă joacă un rol important în teza sa, pedeapsa neputând fi justificată decât dacă are ca efect reducerea criminalității. Nici rolul retributivismului nu este de neglijat, limitele acceptabile în care
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
o alăturare a unor principii diferite și contradictorii, ci, prin înlăturarea inconvenientelor pe care le ofereau "modelele pure"185, s-a dorit construirea unor teorii ale pedepsei mai bune selectând doar aspectele pozitive puse la dispoziție de cele două doctrine rivale. Concluzii Atunci când vorbim despre drept, gândirea face automat o conexiune cu normă, regulă, lege, regulile juridice fiind etaloane sau măsuri abstracte ale conduitei, ce nu pot exista decât prin intermediul raporturilor intersubiective. Morala, deși nu se rezumă la reguli, cuprinde și
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
impune un comportament interzis de morală nu poate fi acceptată ca valabilă. Disputele generate de problema apartenenței la sistemul de drept a normelor valide din punct de vedere juridic, dar care contrazic principiile moralei, au dat naștere la două concepte rivale, conceptul mai larg incluzându-l pe cel mai îngust. Potrivit conceptul mai larg, susținut de pozitivismul juridic, în drept sunt incluse toate normelor valide, chiar dacă unele din ele încalcă principiile moralei, iar conceptul mai îngust, corespunzător dreptului natural, elimină din
Filosofia sistemelor normative: dreptul şi morala by Raluca Mureşan () [Corola-publishinghouse/Science/1443_a_2685]
-
atît pe Iehova, cît și forțele rațiunii și ale justiției, ce limitează și înăbușă energiile firești ale sufletului uman. Cărțile profetice prezintă o serie de lupte disputate în cosmos, în istorie și în sufletul uman, între entități ce simbolizează forțele rivale ale rațiunii (Urizen), imaginației (Los), emoției (Luvah), instinctului (Tharmas), ca și spiritul răzvrătirii (Orc). The Book of Los / Cartea lui Los și The Book of Urizen / Cartea lui Urizen (ultima publicată în anul 1794, în care apare pentru prima oara
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Dogelui. Acesta s-a speriat și a eliberat-o după ce i-a spus că de fapt nu el este adevăratul răpitor. Plebe! Patrizi! finalul actului I, scena 2. Rezumat : Într-un discurs emoționant Simon Boccanegra se adresează celor două fracțiuni rivale implorându le să redea pacea și unitatea orașului Genova. Aria Sento avvampar nell'anima din Actul ÎI Rezumat : Rămas singur, Gabriele își exprimă ură împotriva celui care, după ce a ordonat execuția tatălui său, este acum pe cale să i-o răpească
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]