984 matches
-
bocancii cu gaz și îi lăsase la soare, îl privea. Crețu era un om necăjit, cu fața ca o perie neagră ; gâtul strâmb, ochii suri și tâmplele scobite îi trădau originea obscură. Dimpotrivă, Cojoc, deși mic și oacheș, avea o roșeață sănătoasă în obrajii tăbăciți ; trupul îndesat și fălcile rotunde i se mișcau pe loc iar ochii îi sclipeau ca mărgelele când vedea prin curte „fimeia de sirvici”, o vădană de peste Siret. Așezat bine pe fund, Cojoc se sprijinea cu palmele
Podu vechi by Marcel Tanasachi () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91578_a_92863]
-
pe o ploșniță...“ Era dezastru. El a văzut primul IDR-ul meu, la vreo două zile după ce ni-l făcuseră. Cu al lui mi l-am comparat și eu și m-a apucat frica. La el, abia se cunoștea puțină roșeață în jurul înțepăturii. La mine era ditamai pata cât o farfurioară, purpurie pe brațul meu subțire, cu pielea aproape transpa rentă peste vinele albastre. „Bă tebecistule“, mi-a zis Puică, „nu mai stau cu tine în bancă!“ Copiii s-au adunat
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
aerul Înghețat sîngele se Închega repede. Cămașa zdrențuită a bărbatului fusese sfîșiată, iar pieptul vînjos i se bomba cuprins de aceeași Încremenire de nepătruns. Nici o mișcare nu arăta că Încă mai respiră: zăcea acolo cioplit parcă În piatră, o ușoară roșeață ștearsă, bolnăvicioasă Îi ardea Încă pe fața mare și butucănoasă, iar mîinile și le ținea Încleștate pe lîngă trup. Pălăria veche Îi căzuse lăsîndu-i capul descoperit. Capul acesta chel, Încadrat de ambele părți de cîteva fire de păr, adăuga parcă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
față, a intervenit planturoasa nevastă a lui Caton Lecca, care nu se sfia să comenteze secretele de la Prefectură, de aceea era foarte prețuită în cercul doamnelor. Prietenul dumitale domnul Boerescu este cel care l-a pus sub supraveghere. Agata simți roșeața urcându-i în obraji, pentru că soția Prefectului de poliție nu pierdea prilejul s-o înțepe și trecea asupra ei încordarea dintre domnul Lecca și Costache. Se știa că Șeful siguranței publice a fost amorezat de Agata și, cu toate că nu-l
Viața începe vineri by Ioana Pârvulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/586_a_1309]
-
scrâșnind: Ieși de-aici! Afară! - Stăpâniți-vă, Maiestate, o liniști Hedrock. Nu vă amenință nici o primejdie. Avusese intenția ca vorbele lui să fie pentru ea ca un duș rece. Insinuarea că e speriată îi făcu obrajii să se păteze de roșeață. Rămase o clipă în picioare, iar apoi, cu o mișcare rapidă, își băgă mâna în decolteu și scoase o armă energetică strălucind de albeață. - Dacă nu pleci în clipa asta, trag. Hedrock își depărtă brațele de trup ca un om
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85067_a_85854]
-
în situații conflictuale, pentru a evita stresul. Gura este activă, expresivă, și colțurile ei arată fericire, dispreț; râsul poate să fie o manifestare a feței mascată sau nu, iar colorarea obrajilor înregistrează situații agresive (obrajii sunt palizi) ori de rușine (roșeața) ori de oboseală (sprijinirea obrazului în palmă); ceea ce este un emoticon reprezintă o relație cu imaginea esențializată sunt fericit. Urechea este frecată cu mâna, când omul se simte nehotărât, vocea depinde de viteza de vorbire, de ritm lent sau rapid
CETIRE ÎN PALMĂ by Noemi BOMHER () [Corola-publishinghouse/Science/100963_a_102255]
-
mai târșești picioarele. Aduni toate țoalele după tine. Ce Dumnezeu! Nu te fă mai bătrân decât ești. Intră în sufragerie cu un teanc de farfurii. Șerban Miga clipi confuz. ― Dar Florence... Nici n-am fost la bucătărie. Un val de roșeață năpădise figura dolofană până la rădăcina părului alb. Rotunjimile și trăsăturile moi îl făceau să semene cu o femeie. Nevastă-sa își strâmbă gura botoasă. Avea nasul cârn, ochi mici albaștri, puțin oblici și un păr argintiu foarte des, retezat scurt
Bună seara, Melania. Cianură pentru un surâs by Rodica Ojog-Brașoveanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295600_a_296929]
-
să mă cert cu dumneata... Se opri. Mă examina în tăcere și abia atunci am remarcat că nu mai avea buzele rujate. Era și împurpurată la față. ― Ce mă privești așa? reluă ea. Și cum probabil ghicise că-i observasem roșeața din obraji, mă lămuri că tocmai făcuse o baie fierbinte. Mă trata, așadar, ca pe un imbecil care nu aștepta decât s-o strângă în brațe. Acum, atitudinea ei nu mai lăsa loc la nici o îndoială, devenise limpede. Se așezase
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
m-am grăbit s-o desăvârșesc cât nu era prea târziu și să trec Rubiconul, făcând pe prostul. M-am ridicat în picioare și m-am plâns că aveam o migrenă îngrozitoare; vroiam să iau puțin aer, să mă răcoresc. Roșeața i-a dispărut imediat din obraji. A devenit palidă de furie, s-a sculat și ea din pat, și-a aranjat halatul și a ieșit după ce mi-a aruncat din mers: ― Bine, domnule, du-te și te plimbă. Nici măcar nu
Un om norocos by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295605_a_296934]
-
Maggie. Mai întâi totuși trebui să-i ridice părul, în așa fel încât ceafa să-i fie neacoperită, dezgolită. Își simți trupul înregistrând confuzia și, în același timp, o durere și un fior de dorință revigorată. Prosopul era rece, atenuând roșeața. — Uri! spuse ea brusc, smulgându-i prosopul pentru a putea sta cu fața la el în timp ce vorbeau. Dă-mi geaca de pe scaun. Nefiind sigur dacă fusese iertat, Uri ezită. —Uri! Acum! Se ridică și aduse haina lui Maggie. Scotoci prin buzunare, ignorând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
o tragă mai tare de încheieturi pentru a-i ridica brațele și mai sus. În partea dreaptă, simțea tensiunea din articulație, în locul în care brațul se unește cu umărul. Durerea era atât de intensă, încât putea să o vadă: o roșeață învolburată în fața ochilor. Era sigură că cei doi îi vor disloca brațele. Apoi încetă, iar ea fu trântită la loc în scaunul moale, ca o păpușă. Miller vorbi din nou pe același ton. Ca și cum ar fi făcut o scurtă pauză
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
Miller vorbi din nou pe același ton. Ca și cum ar fi făcut o scurtă pauză pentru a bea o gură de apă și acum relua conversația de unde rămăseseră. — Și nu ai văzut nimic acolo azi-dimineață? Dură puțin până când Maggie deschise ochii. Roșeața mai era încă acolo, iar durerea persista, chiar dacă era însoțită de acea ușurare pe care o simți când știi că va înceta. Amintirea ei îi invada încă sistemul nervos. Când se forță să vorbească în cele din urmă, nu reuși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2274_a_3599]
-
să mă cert cu dumneata... Se opri. Mă examina în tăcere și abia atunci am remarcat că nu mai avea buzele rujate. Era și împurpurată la față. — Ce mă privești așa? reluă ea. Și cum probabil ghicise că-i observasem roșeața din obraji, mă lămuri că tocmai făcuse o baie fierbinte. Mă trata, așadar, ca pe un imbecil care nu aștepta decât s-o strângă în brațe. Acum, atitudinea ei nu mai lăsa loc la nici o îndoială, devenise limpede. Se așezase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
m-am grăbit s-o desăvârșesc cât nu era prea târziu și să trec Rubiconul, făcând pe prostul. M-am ridicat în picioare și m-am plâns că aveam o migrenă îngrozitoare; vroiam să iau puțin aer, să mă răcoresc. Roșeața i-a dispărut imediat din obraji. A devenit palidă de furie, s-a sculat și ea din pat, și-a aranjat halatul și a ieșit după ce mi-a aruncat din mers: — Bine, domnule, du-te și te plimbă. Nici măcar nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2277_a_3602]
-
răspunde Linda. Tu ai vreo noutate? — Nu prea, zice și Emma. Dar o să ajungem astăzi prin apropiere de Knightsbridge? Mi-am oprit o pereche de pantofi la Harvey Nichs. O să dureze doar un minut să-i iau. Slavă Domnului că roșeața din obrajii mei se risipește, așa că mă pot Întoarce spre Emma. — Altă pereche de pantofi? Întreb, știind că a mai cumpărat săptămîna asta o pereche de sandale Prada. — Erau la reduceri, așa că nu se pune. Ambele perechi au costat cît
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
și eu. Rememorez discuția noastră și cuvintele mele și oftez a ușurare. Nici o vorbă din ce-am spus n-ar fi putut fi interpretată drept flirt și nimic nu a trădat atracția de-o clipă pe care am simțit-o. Roșeața Începe să dispară, iar restul lumii Își reia conversațiile. Mă relaxez, dar apoi aud pe cineva șoptindu-mi la ureche. — Doar așa, ca să știi, rostește Charlie pe un ton incredibil de dulce, am vorbit serios. Rămîn așezată, Încremenită ca o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
te Întîlnești cu cineva, dar eu i-am răspuns că e o caraghioasă și că fără Îndoială ne-ai spune dacă așa ar sta lucrurile. Dar e adevărat și tu n-ai suflat nici un cuvințel. — O, Doamne, geme Lisa, În timp ce roșeața Începe să pălească. Trebuie să rămînă secret. Nu-mi vine să cred că m-am dat de gol. — Dar de ce e așa de secret? Devin pe loc intrigată și mă aplec peste masă, Într-o manieră conspirativă. Haide, continuă, mie
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1966_a_3291]
-
Își dorise să meargă la Barcelona mulțumit de el, atât cât putea - În orice caz, nu-i plăcea să meargă Împovărat de gândul că aruncase pe fereastră un semestru Întreg, dar tristețea aceasta fu superficială și dură mai puțin decât roșeața care-i Împurpura obrajii. Profesorul Îl privi Îndelung, strâmbându-și gura ca și când ar fi văzut un gândac. — Dumneavoastră vă Închipuiți că vă puteți prezenta Într-un tribunal al Republicii Italiene cu inel În nas, ca un sălbatic? Îl Întrebă. — De ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
departe fără ea, dădu rapid ocol navei pentru a-l prinde pe muncitor din direcția opusă. Și a-l lua din scurt. TÎnărul roșcovan nu avea mai mult de șaisprezece ani. Chipul său plin de pistrui fu năpădit de o roșeață bruscă. - Ei, Paul, preferi să te chem la poliție? - N-am făcut nimic rău, Îngăimă ucenicul, voiam doar să-i arăt vasul prietenei mele. Din explicațiile lui confuze, reieșea că se giugiulea cu prietena lui În cabina traulerului, noaptea precedentă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
Loïc Kermeur n-a fost asasinat: s-a sinucis. Abia cînd o văzu pe tînăra polițistă devenind lividă pricepu ce gafă făcuse. - Îmi pare rău, Marie, Îngăimă el făcîndu-se iar roșu la față, credeam doar că o să-ți facă plăcere... Roșeața din obraji i se accentuă. - Adică... vreau să spun că e o crimă mai puțin și... Cu totul umilit, o șterse spre mașină, mormăind că era bine ca ei să-și schimbe hainele dacă voiau să nu răcească. Lucas parcurse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1941_a_3266]
-
femeie la orgasm. Spre jumătatea lui decembrie, Își dădu seama că Christiane slăbise puțin, că obrazul i se acoperea de pete roșii. Boala de spate nu evolua bine, zise ea, fusese nevoită să mărească doza de medicamente; slăbiciunea, petele de roșeață erau efecte secundare. Christiane schimbă repede subiectul; Bruno Îi simți jena și rămase cu o senzație neplăcută. Cu siguranță, era În stare să-l mintă ca să nu-l vadă că-și face griji: era prea afectuoasă, prea drăguță. În general
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2052_a_3377]
-
știam că Îl place pe Ravelstein - că Îl prețuiește. Cu oamenii ciudați pot să merg până la un anumit punct, și nu mai departe. Fiecare pală de aer Înghețat inhalată de nările dramatice ale lui Battle Îi aducea tot mai multă roșeață În obraji. Culoarea i se Întindea până la pliurile de acordeon de sub bărbie. Rareori purta pălărie. Părul negru părea să‑i Încălzească Îndeajuns ceafa. În picioare avea pantofi de dansator de tango. Simpatizam cu excentricitățile lui. Părea un amestec de delicatețe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2144_a_3469]
-
oferi un zâmbet uriaș, lucruri pe care el le ignoră. După ce plecă, Brunetti se apropie de biroul lui Patta. — Tocmai m-am Întors din Vicenza, domnule. De la baza americană. — Da? Ce-ai aflat? Întrebă Patta cu fața Încă răvășită de roșeața pe care Brunetti trebui să se forțeze s-o ignore. — Nu cine știe ce. Am aruncat o privire la apartamentul lui. — Ai găsit ceva? — Nu, domnule. Nimic. Aș vrea să mă Întorc acolo mâine. — De ce? — Ca să vorbesc cu unii dintre oamenii care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
domnule. Dar mă gândeam că, până să-l găsim pe făptaș, nu strică să dăm impresia că sursa crimei se află În afara orașului. Știți cum sunt turiștii. Orice lucrușor Îi sperie și-i fac să păstreze distanța. Scăzuse oare vizibil roșeața lui Patta la replica asta, ori era doar În imaginația lui? Mă bucur să văd că ești de acord cu mine, commissario. După o pauză ce nu putea fi numită decât apăsătoare, Patta adăugă: — Măcar o dată. Întinse o mână bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2078_a_3403]
-
Fine? Putem să vorbim puțin? Hugo a înghețat. După bomba cu tortul din ziua precedentă, nu se așteptase la o nouă întâlnire atât de curând. Ăăă... da. Sigur. Rottweilerul, a cărui haină de un roșu beligerant îi scotea în evidență roșeața ochilor, a țopăit energic până în locul unde stătea Hugo pe coridor. L-a cercetat pe Theo, care începuse să scâncească. Colțurile gurii micuțe s-au lăsat în jos, în semn de dezaprobare. Apoi a clătinat din cap. — Domnule Fine, e
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]