2,158 matches
-
mai pur înțeles al cuvântului, a cărei știință de a aduna laolaltă oamenii dedicați scrisului, artei în general, se bucură întotdeauna de succes. Meritul revine deopotrivă și Asociației Culturale Mileniul 3, dar și scriitorilor și altor oameni de cultură din Roșiorii de Vede, care fac adevărate regaluri din astfel de întâlniri cu iubitorii de literatură. Despre cele două volume de carte, despre actul creației, dar și despre personalitatea scriitoarei Elena Buică în sine au vorbit pe larg profesoara Domnița Neaga, la
SĂRBĂTOAREA LANSĂRII CĂRȚILOR ÎN ROMÂNIA-2016 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371424_a_372753]
-
vremea nefavorabilă, fie cu sănătatea încă nerestabilită, ori unii renunțând la alt punct din programul lor. Când distanța a fost prea mare, mi-au trimis mesaje scrise. Organizatorii s-au străduit ca totul să fie ca la o sărbătoare. La Roșiorii de Vede lansarea a început cu surpriza pe care mi-a făcut-o părintele Ieromonah Prodromos Bele, starețul și ctitorul Mănăstirii din comună Țigănești, Teleorman care a venit la prezidiu și mi-a dat binecuvântarea. În final, altă surpriză, un
SĂRBĂTOAREA LANSĂRII CĂRȚILOR ÎN ROMÂNIA-2016 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2124 din 24 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371424_a_372753]
-
o oarcare întârziere, fapt care nu a fost tocmai plăcut pentru oamenii de cultură băimăreni care deveniseră nerăbdători. Aici am fost primiți de poetul, scriitorul și omul de radio și tv cultural Romeo Ioan Roșiianu - teleoltean de-al nostru din Roșiorii de Vede - care ne-a condus la Casa de Cultură a municipiului, unde, într-un decor scenic nonconformist( în genul decor de stări sau stări în decor) unde ciorapi de toate mărimile, formele și materialele erau agățați pe sfoara timpului
CARAVANA CULTURALA 2016 de LILIANA GHIȚĂ BOIAN în ediţia nr. 2084 din 14 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371469_a_372798]
-
încercuirea întregii Divizii 18 Infanterie, în dimineața zilei de 28 noiembrie, s-au dat lupte crâncene, la început la marginea satului Prunaru. Nemții, luați prin surprindere, au fost călcați în picioare. Apoi luptele s-au dat în sat. Regimentul 2 Roșiori, din Detașamentul Zimnicea, cu un efectiv de 300 de cavaleriști, a intrat în luptă. Așa a luat naștere celebra "Șarjă de la Prunaru" având ca scop salvarea Diviziei 18 Infanterie, pentru ca apoi, aceasta să poată contribui la operațiunea de apărare a
ŞARJA DE LA PRUNARU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372798_a_374127]
-
iubiți copii, pentru mărirea și onoarea neamului românesc, pentru libertatea fraților asupriți...și pentru dragostea a tot ce e român". Pe locul unde s-au desfășurat luptele și unde au căzut la datorie aproape 300 de soldați din Regimentul 2 Roșiori, a luat ființă cimitirul militar în dreptul căruia am văzut gestul tatălui meu, sădit în suflet ca un impresionant omagiu și nețărmurită stimă pentru cei căzuți pentru apărarea țării. În 1933 a fost ridicat în incinta cimitirului militar un monument comemorativ
ŞARJA DE LA PRUNARU de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372798_a_374127]
-
traversat Dunărea și a biruit alături de luminosul bărbat al istoriei noastre, Principele Carol l, oșteni cu flinte la umăr, îmbrăcați în mândra uniformă ostășească a epocii, cu umeri voinicești, cu spatele drept și cu mustăți stufoase și răsucite, ca ale roșiorilor, dorobanților și cavaleriștilor pictați de Nicolae Grigorescu, chiar atunci, în iureșul Războiului de Independență, împresuraseră grădina Palatului Elisabeta, pentru această regăsire. Astfel de evenimente aduc strălucire înlăuntrului spiritual, răpind orice apăsare sufletească, făcând pe cei prezenți să simtă că palpează
AMBIANŢĂ REGALĂ LA GARDEN PARTY-UL DE LA PALATUL ELISABETA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1715 din 11 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372192_a_373521]
-
Constantin T Ciubotaru a scris peste 3000 de pagini, în pondere proză scurtă, tradus fiind în Germania, Belgia, Spania, SUA, Canada, Austria. Bucovinean stabilit prin repartiție guvernamentală( ca toate generațiile de intelectuali din anii 50 până la revoluția din 1989) la Roșiorii de Vede, a fost recenzat, analizat, criticat de o seamă de scriitori din țară dar și în afara țării. Spunea Nicolae ... Citește mai mult Constantin T. Ciubotaru- Dor de BucovinaCândva, la un cenaclu, spunea un bărbat al literaturii române că proza
CRISTINA ŞTEFAN [Corola-blog/BlogPost/379129_a_380458]
-
Constantin T Ciubotaru a scris peste 3000 de pagini, în pondere proză scurtă, tradus fiind în Germania, Belgia, Spania, SUA, Canada, Austria. Bucovinean stabilit prin repartiție guvernamentală( ca toate generațiile de intelectuali din anii 50 până la revoluția din 1989) la Roșiorii de Vede, a fost recenzat, analizat, criticat de o seamă de scriitori din țară dar și în afara țării. Spunea Nicolae ... IX. SLALOM SENTIMENTAL- ROMAN- VALERIA MANTA TĂICUȚU, de Cristina Ștefan , publicat în Ediția nr. 2130 din 30 octombrie 2016. Slalom
CRISTINA ŞTEFAN [Corola-blog/BlogPost/379129_a_380458]
-
cu el, povestește întâmplări stranii, neverosimile. În realitate, nu Emanuel uitase jocul în care se angajase (Moara la Iosafat), ci Vladimir era amnezic. El nu înțelege că Emanuel murise, trecuse podul spre Valea Iosafatului. Onofrei povestește despre un ofițer de roșiori, pe care l-a întâlnit pe Strada Domniței. El se întoarce acasă călare. Era un bărbat frumos, însetat de cultură. Existența lui este un adevărat ritual, desfășurâdu-se pe un plan metafizic. Totul a pornit, după cum afirmă el, de la Upanishade, când
Maria Ungureanu by Fantasticul în opera lui Mircea Eliade – Monografie () [Corola-publishinghouse/Science/1606_a_2947]
-
au făcut parte din diferite partide sau organizații fasciste și reacționare. A.N.I.C., fond C.C. al P.C.R. - Secția Administrativ-Politică, dosar nr. 5/1950, f. 1-6. 8. 1950 aprilie 3 - Adresă a Serviciului Județean de Securitate Teleorman către Biroul de Securitate Roșiorii de Vede cu privire la măsurile ce trebuie luate în perioada „socializării agriculturii”. SERVICIUL JUDEȚEAN DE SECURITATE TELEORMAN Nr. 145/5891 1950 Aprilie 3 Către, BIROUL DE SECURITATE Roșiorii de Vede Urmare odinelor noastre instructive: Având în vedere ascuțirea luptei de clasă
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
aprilie 3 - Adresă a Serviciului Județean de Securitate Teleorman către Biroul de Securitate Roșiorii de Vede cu privire la măsurile ce trebuie luate în perioada „socializării agriculturii”. SERVICIUL JUDEȚEAN DE SECURITATE TELEORMAN Nr. 145/5891 1950 Aprilie 3 Către, BIROUL DE SECURITATE Roșiorii de Vede Urmare odinelor noastre instructive: Având în vedere ascuțirea luptei de clasă la sate, mai ales acum, în perioada socializării agriculturii, și ținând seama de sarcinile ce-i revin (sic!) organelor de securitate în urmărirea acestei probleme, vă rugăm
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
a Inspectoratului de Securitate Teleorman către prim-secretarul Consiliului Județean P.C.R. Teleorman cu privire la starea de spirit a populației. 31 mai 1968 NOTĂ Vă informăm următoarele: La data de 25 mai 1968, numitul GÂDEA ANGHEL, profesor de limba română din orașul Roșiorii de Vede, membru P.C.R., în jurul ultimelor documentelor de partid, a spus că e profund dezamăgit de legea învățământului, în jurul căreia s-a făcut atâta zarvă și că ea nu aduce absolut nimic nou, față de starea de lucruri anterior nelegiferată. El
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
alături de Partidul Comunist, deoarece și acesta este nemulțumit, ce poftă de luptă poate să aibă un tânăr când știe că cei de acasă nu au ce pune pe foc și nu au ce mânca. POPESCU TAIR ALEXANDRU, profesor din orașul Roșiorii de Vede, necunoscut cu politică în trecut, a afirmat că atitudinea Partidului Comunist Român, față de evenimentele din Cehoslovacia este o greșeală deoarece nu s-a făcut altceva decât să-i provoace, fapt care ar putea să aibă repercusiuni negative asupra
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
Român, față de evenimentele din Cehoslovacia este o greșeală deoarece nu s-a făcut altceva decât să-i provoace, fapt care ar putea să aibă repercusiuni negative asupra României. Alexandrescu Vladimir, student la facultatea de limbi străine București, domiciliat în orașul Roșiorii de Vede, str. Mărăști, fără antecedente politice, a făcut afirmația că președintele Consiliului de Miniștri al U.R.S.S. și Ministrul Forțelor Armate ale aceluiași stat ar fi demisionat, întrucât nu a fost de acord cu acțiunea întreprinsă în Cehoslovacia. Numitul
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
ce au făcut acum în Cehoslovacia. Afirmă, de asemenea, că în Europa la această oră nu mai este nici o siguranță de pace, aducând injurii la adresa U.R.S.S. Numitul MITROI NICOLAE, preot, în vârstă de 59 ani, fost cuzist, din orașul Roșiorii de Vede, a spus că Rusia trebuia distrusă de mult, întrucât altfel nu se puteau îndrepta lucrurile, deoarece rușii au pretins întotdeauna că ei au eliberat toate țările socialiste cu armata lor, ceea ce sigur nu corespunde pe deplin cu realitatea
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
a Inspectoratului de Securitate Teleorman către prim-secretarul Consiliului Județean P.C.R. Teleorman, cuprinzând comentariile unui profesor cu privire la sărbătorirea a 50 de ani de la Marea Unire. 18 decembrie 1968 NOTĂ Vă informăm următoarele: Numitul COSTACHE FLOREA, fost legionar, profesor în orașul Roșiorii de Vede, unde și domiciliază, are părerea cu totul nefavorabilă asupra gradului de pregătire al elevilor, dar el îi absolvă de acest lucru, dând vina pe structura organizatorică viciată a programelor școlare și a punctelor de vedere care favorizează indulgența
Partidul şi securitatea : istoria unei idile eşuate : (1948-1989) by Florian Banu, Luminiţa Banu () [Corola-publishinghouse/Science/100961_a_102253]
-
colinde cu text și melodie, Craiova, [1930]; Gh. Cucu, 200 colinde populare, îngr. Constantin Brăiloiu, București, 1936; G. Breazul, Colinde, București, [1938]; Constantin A. Ionescu, Colinde din Transnistria; ed. 2, postfață Constantin Mohanu, Chișinău, 1994; Gh. Neagu, Colinde din Ialomița, Roșiori de Vede, 1946; La luncile soarelui, îngr. și pref. Monica Brătulescu, București, 1964; Bartók Béla, Ethnomusikologische Schriften, îngr. D. Dille, Budapesta, II, 1966, IV, 1968; Folclor din Moldova, I-II, București, 1969; Folclor din Oltenia și Muntenia, V, pref. Ovidiu
COLINDA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286331_a_287660]
-
CRISTEA, Stan V. (16.III.1950, Sfințești, j. Teleorman), poet și publicist. Este fiul Floarei (n. Mincă) și al lui Vasile Cristea, țărani. După studii gimnaziale la Sfințești (1961-1965) și liceale la Roșiori de Vede, este absolvent al Facultății de Filosofie-Istorie a Universității din București (1981). Funcționează ca instructor și instructor principal la Centrul Creației Populare Teleorman (1980-1990) și este, din 1995, consilier la Inspectoratul pentru Cultură al județului Teleorman. Secretar al Fundației
CRISTEA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286502_a_287831]
-
cuprinde exhaustive prezentări nu doar ale nativilor teleormăneni, ci și ale celor care fie și numai tangențial au contribuit la literatura și cultura acestui spațiu. SCRIERI: Vârsta mă arde, București, 1987; Publicații periodice roșiorene. 1894-1974 (în colaborare cu Gh. Sarău), Roșiori de Vede, 1993 ; Publicații periodice alexăndrene. 1889-1994 (în colaborare cu Gh. Sarău), Alexandria, 1994; Alexandria - 160 de ani (în colaborare cu I. Moraru, Ecaterina Țânțăreanu, Gh. Popa, D. Avram, I. Spiru), Alexandria, 1994; Străluminări, Alexandria, 1996; Județul Teleorman. Dicționar biobibliografic
CRISTEA-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286502_a_287831]
-
BELLU, Petre (18.VI.1896, Turnu Măgurele - 14.XI.1952, București), prozator și autor dramatic. După terminarea școlii primare în Roșiori de Vede, unde se stabiliseră părinții săi (Sevastia și Enache), de origine macedoromână, B. își părăsește familia (decimată de tuberculoză) și vagabondează, oprindu-se prin 1911 la București, unde învață și profesează tâmplăria. Frecventează întrunirile mișcării socialiste, aderând la o
BELLU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285693_a_287022]
-
al lui Marcel Boerescu, asistenți medicali. Urmează, între 1977 și 1981, cursurile Liceului „Gheorghe Șincai” din București. În 1988, va absolvi Facultatea de Litere, secția română-engleză, a Universității din București. În perioada 1988-1990, este profesor la o școală generală din Roșiori de Vede. Între 1990 și 1995, deține funcția de director adjunct al Editurii Phoenix. Din 1996, este redactor la Muzeul Literaturii Române și consilier la Asociația Scriitorilor din București. Din 1997, redactează și conduce revista „ArtPanorama”. Debutează cu cronică literară
BOERESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285780_a_287109]
-
Liceul de Artă din Craiova (1961-1967), Facultatea de Arte Plastice a Institutului Pedagogic din București (licența în 1971) și Școala de Pictură și Restaurare a Patriarhiei Române (1971). Între 1971 și 1990 este profesor de desen la școli generale din Roșiori de Vede. După 1990 devine redactor la cotidianul „Teleormanul liber” și consilier al Inspectoratului de Cultură din județul Teleorman, lucrând totodată ca pictor restaurator de monumente religioase. Participă cu lucrări de pictură și grafică la expoziții de grup și, din
LUPU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287934_a_289263]
-
în „Luceafărul” (1970). Colaborează la „Amfiteatru”, „Luceafărul”, „România literară”, „Ramuri”, „Familia”, „Tomis”, „Teleormanul”, „Tribuna Teleormanului” ș.a. Redactor la „Pagini teleormănene” (1988-1989), redactor-șef la „Carul solar” (1991) și la „Curierul de Teleorman” (1992-1993), a condus și cenaclul „Gala Galaction” din Roșiori de Vede (1978-1984). De la pastelul elegiac la cenușiurile plictisului provincial și de la incandescențele imnice la fantasticul macabru, L. rămâne un virtuoz al imaginii. Cu toată diversitatea genurilor, stilurilor și registrelor abordate, care prin receptivitatea la influențe de tot felul trădează
LUPU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287934_a_289263]
-
ca profesor la Liceul Agricol din Alexandria și la Liceul Horticol din Turnu Măgurele, iar între 1960 și 1962 este inginer la Institutul de Cercetări Hortiviticole din București. Revine în învățământ ca profesor la liceele agricole din Drăgănești-Vlașca, Turnu Măgurele, Roșiori de Vede, Alexandria și la Școala de Mecanici Agricoli din Brânceni (județul Teleorman) până în 1969, când se pensionează. A debutat cu versuri în 1932 la revista „Carnet literar” din Buzău. În 1934 a redactat împreună cu Silviu Roda revista „Foc tânăr
MANOLESCU-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287989_a_289318]
-
Din poveștile unchiașului sfătos. Despre pomul Crăciunului, București, 1886; Povești morale, București, 1886; Opere complete, I, București, 1901; Poveștile unchiașului sfătos, pref. St. O. Iosif, București, 1907; Istoria lui Ștefan cel Mare și Bun, București, [1908]; ed. București, [1921]; La Roșiorii de Vede, București, [1924]; Povești despre Vlad Vodă Țepeș, Cernăuți, 1936; Viața și faptele lui Vlad Vodă Țepeș, Cernăuți, 1937; Bucăți alese, I-II, îngr. și pref. Paul I. Papadopol, București, [1937]; Basmele românilor, îngr. și pref. Gh. Cardaș, București
ISPIRESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287627_a_288956]