1,258 matches
-
fugărește pe după masă. “Aici rămâne vorba asta!” “Aici!” ziceam noi, făcând semnul crucii peste gură...dar consemnul ținea până...la prima vecină. Am surâs trist...”Rodica de la Cec” era în excursie, cu nepoțelul, a cărui gură se auzea nonstop: „ Rodi, Rodi...” (s-au dus vremurile cu „bunica”, „buna”, „buni”, „baba”...eheeeeee!!!), iar mama mea e o amintire ...de 25 de ani! A doua zi, am vizitat un sat românesc mai prosper...cu 250 de case și cam 80 de enoriași activi
DRUMUL SPRE ACASĂ de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 229 din 17 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360866_a_362195]
-
și al excentricității, bună cuviința și echilibrul spiritual. În schimb, stresul, neliniștea și compromisul sunt de la diavol.Evagrie Monahul spune: “virtutea este hrana sufletului”. Ea potolește pornirile rele ale omului, înlătură ispitele, îl face pe creștin slobod de păcate și rodește în sufletul lui binele cel dătător de mântuire. Ea îl face pe creștin plăcut lui Dumnezeu, mulțumit în viața pământească și fericit în viața viitoare.“ Trăind în virtute, suntem ai lui Dumnezeu”, spuneSfântul Antonie cel Mare. Cumpătarea creștină este virtutea
ECHILIBRUL – ARTA DE A TRĂI FRUMOS de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1054 din 19 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363119_a_364448]
-
Perseide Doar serafimii scriu cu aripi albe Pe-ntunecimi ce se întrec, perfide, Să-ntoarne stele, înșirate-n salbe, Spre un pătrar de lună deocheată. Pe frunți livide, umbre răsucite Din evantaiul lui „a fost odată” Trec spre apusuri reci, nestingherite, Rodind văpăi și limbi de foc șirete. Nisipul fin s-a-namorat de valuri Doar visele-au rămas să se îmbete Când amuțesc viorile pe maluri... --------------------------------------------- Georgeta RESTEMAN Săcuieu, Cluj 11 august 2014 Referință Bibliografică: Georgeta RESTEMAN - POEMELE AMURGULUI (1) / Georgeta Resteman : Confluențe
POEMELE AMURGULUI (1) de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 1321 din 13 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/368363_a_369692]
-
prin toată lumea. Debutul în volum, abia acum prinde viață, alcătuit din acumulările în timp. Așa cum ne spune poeta, „un ochi de Soare” i-a luminat întreaga sa ființă, a făcut ca „Ideea dintr-un Paradis” să se întruchipeze în poezie: „Rodește clipa, gândul nou,/ Cuvântul sacru iar vorbește,/ Produce-n jurul lui ecou,/ Inima scrie și citește.// Din rafturi de dicționar,/ Un ritm poetic reînvie/ Și se transformă într-un dar, Prin versul dintr-o poezie”. Dedicată profesoratului, a avut timp
POEZII CU INIMĂ CURATĂ de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1969 din 22 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/368378_a_369707]
-
între cursuri. Iubind trăim a vieții lege stinsă / Și înțelegem umbrele din vise, / A inimii lumină-n veci aprinsă - / Sacru altar de doruri necuprinse. // Iubind trăim prin mare și prin nouri / La țărmul infinit cade voința, / Un ceas al inimii rodind ecouri / Să răscolească între valuri fi’nța. // Iubind trăim prin flori din catifele / Parfum necontenit de fericire, / Adâncurile scrie-vor în stele / Și prinde-vor în cercuri nemurire.” Uneori, poeta folosește expresii la îndemână (rămase într-un colțișor de gând
UN VIS DE NEMURIRE – TRECÂND PRIN ANOTIMPURI de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2043 din 04 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/368385_a_369714]
-
facă la fel: „Întunericul vine / Mă agăț de o stea, / Sperând într-un bine / Aflat doar în ea.” (Prin norii tăcerii). Și asta pentru că poezia purcede „Din izvoarele iubirii”: „Din izvoarele iubirii / Mă inundă apa vie / Cu preaplinul împlinirii, / Mă rodește și mă-mbie”. Autoarea folosește sintagme și metafore inedite: scrum de zile, frunza înserării, flori din gânduri, ș.a. În accepțiunea poetei, nu autorul alege ideea, ci ideea îl alege pe el: „În căutarea-i divină / De material discret, / Ideea pură
O VOCE CONŞTIENTĂ STRIGÂND ÎN PUSTIU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1973 din 26 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/368379_a_369708]
-
despre lume și viață, atunci singurătatea dispare și face loc unei vieți pline de semnificație, unei vieți de slujire a lui Dumnezeu și a semenilor. Dumnezeu poate transforma pustia singurătății într-o oază în care să înflorească speranța și să rodească credința. Referință Bibliografică: SINGURĂTATEA - o viață pustie? - rezumat documentar / Ioan Ciobota : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 210, Anul I, 29 iulie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ioan Ciobota : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
REZUMAT DOCUMENTAR de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367327_a_368656]
-
familia și patria, pe care Te rog Părinte Binecuvântat să le-ocrotești cu drag și îndurare. Rugăciune pentru smerenie Smerit de bunăvoie, fără trufia minții, știind că îngâmfarea este deșertăciune, încerc să dau tărie în adevăr credinței făcând-o să rodească deplin în fapte bune. Smerită se înalță mereu fierbintea-mi rugă în care arde, Doamne, superb, a Ta iubire, cu care-a ei lumină, de vis, pune pe fugă pe cei ce îmi sunt piedici către desăvâșire. Smerit alung din
RUGĂCIUNI de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1565 din 14 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367458_a_368787]
-
în acest lucru miraculos), Cinstitul Trup și Sânge al Mântuitorului nostru Iisus Hristos. Drept urmare, iubirea de Dumnezeu transformă și preface inima omului într-un topos binecuvântat (cf. Luca 8, 15), în care „cuvintele Harului” (Luca 4, 22) pot germina și rodi cu adevărat în experiențele tainice ale Împărăției: „Dacă mă iubește cineva, el va păzi cuvântul Meu, și Tatăl Meu îl va iubi și Noi vom veni la el și ne vom locaș în el”, ne încredințează Răscumpărătorul nostru (Ioan 14
DESPRE VALOAREA CUVANTULUI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 210 din 29 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367380_a_368709]
-
ajutorul lui Dumnezeu, pentru că, dacă nu-i cu putință la oameni, la Dumnezeu orice-i cu putință. Asta mi-a plăcut la acest sinod, că s-a gândit să ne trezească la faptul că suntem niște mlădițe care nu putem rodi fără viță. Cu nici un chip! Chiar cu nici un chip! Dacă o mlădiță stă fără viță, se usucă într-un timp extrem de scurt. Și atunci Domnul nostru Iisus Hristos S-a oferit să-I mâncăm Trupul și Sângele Lui ca să fim
PARINTELE ARSENIE PAPACIOC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 201 din 20 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366742_a_368071]
-
ajutorul lui Dumnezeu, pentru că, dacă nu-i cu putință la oameni, la Dumnezeu orice-i cu putință. Asta mi-a plăcut la acest sinod, că s-a gândit să ne trezească la faptul că suntem niște mlădițe care nu putem rodi fără viță. Cu nici un chip! Chiar cu nici un chip! Dacă o mlădiță stă fără viță, se usucă într-un timp extrem de scurt. Și atunci Domnul nostru Iisus Hristos S-a oferit să-I mâncăm Trupul și Sângele Lui ca să fim
PARINTELE ARSENIE PAPACIOC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366831_a_368160]
-
și apoi încep să circule prin lume, tot astfel dezlegările la marile probleme spirituale ale umanității întregi în aceste mănăstiri, în aceste minunate câmpuri de experiență spirituală, sunt descoperite, și abia după aceea pornesc să circule, să ardă și să rodească în lume. Unul dintre aceste bunuri spirituale mănăstirești, care astăzi a început să circule des prin lume, este bunul însingurării; căci mănaătirile, dacă sunt ceva, înainte de toate sunt cetăți de însingurare. Am ales să medităm în ceasul de acum ce
DESPRE PARINTELE BENEDICT GHIUŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366838_a_368167]
-
LUMINĂ (1) Autor: Viorel Darie Publicat în: Ediția nr. 1565 din 14 aprilie 2015 Toate Articolele Autorului Cetatea de lumină (1) Armenia - țara câmpiilor de la poalele munților impunători, despăduriți, atât de vecină cu muntele biblic Ararat. Dacă în câmpiile țării rodesc culturi agricole îmbelșugate, dimpotrivă, locuitorii de la munte supraviețuiesc, în mare parte, datorită pășunilor întinse de pe pajiștile înverzite de pe versanții munților prăpăstioși și anoști. Acolo, pe crestele munților, de când e lumea, au fost sate de păstori care au avut ca principala
CETATEA DE LUMINĂ (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1565 din 14 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367529_a_368858]
-
Erau sate de oameni harnici, pricepuți cultivatori de grâu, orz, secară și mei, dar și de felurite legume : napi, varză, sfeclă, ceapă, usturoi. A mai dat Cel de Sus un mare dar locuitorilor acestor ținuturi: grădini și livezi întinse, care rodesc multe feluri de fructe: rodii, cireșe, meri, peri, curmale, măsline, struguri și încă alte bunătăți ale pământului. În această țară de legendă - parcă separată de Creatorul lumii în două tabere de locuitori atât de diferiți în preocupări - , pe primul șir
CETATEA DE LUMINĂ (1) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1565 din 14 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367529_a_368858]
-
plângă apoi cu un potop de lacrimi, între sunete magice, experiența aceasta barbară și sfântă dată de Dumnezeu. Sub flacăra de la lumânare, rugăciunea se prelingea și se împrăștia și însămânța în duh coapsele ei dulci, iar nurii pieptului sălbatici străluceau rodind și hrănind un prunc din inimă.Lângă ea străjuia o carte cu rugăciuni și un ceas cu limbile rupte.Ea sta în cercurile timpului, în brațe cu un copil cu stea și respira profund aerul proaspăt din grădină.Își defăcuse
ROMANUL,,FEMEIA ÎN SPATELE OGLINZII -FRAGMENT de MARIANA DIDU în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367562_a_368891]
-
-ntr-un rând i-a tăiat drumul călare. Văzând că fata nu-și permite să treacă peste voia părinților, o-nșfăcă, ridicând-o-n șea și fugind cu ea la „Castel”. Dragostea asta a durat 20 de ani, și a rodit cinci copii. Catharina l-a iubit nebunește, dovedindu-se și credinciosă jurămintelor lor ascunse, și iscusită-n mângâierea sufletului viforos al domnitorului. Ea a știut să-l înțeleagă și să-l ajute. Vlad avusese, pân-la ea, ici-colo, niște aventuri pe
DE-A PURUREA AMANTĂ... de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 2065 din 26 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/367706_a_369035]
-
toate, Dă-mi împrumut de zile, șapte! Căci ale mele-s numărate Și am ajuns să-mi fie noapte. În prima, vreau să văd pământul, Așa cum Tu l-ai zămislit! Să înțeleg de ce-i mormântul A toate cele ce-a rodit. A doua zi, aș bea din apă Din cea din care sunt născut. Sau din aceea plânsă-n pleoapă, Când m-am lovit și m-a durut! A treia zi, e pentru ceruri Și pentru stele, pentru vânt, Ce-n
DĂ-MI ÎMPRUMUT DOAR ŞAPTE ZILE ... de OVIDIU OANA PÂRÂU în ediţia nr. 1605 din 24 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367763_a_369092]
-
în lume, este izvor de daruri, care se manifestă sub multiple forme, fără să li se poată deosebi originea întotdeauna. Sfântul Apostol Pavel a formulat, cu pregnanța care-i era proprie, învățătura despre darurile duhovnicești, pe care le face să rodească unul și același Duh (I Cor. 12, 1-11). Îndrăznim însă să credem cu tărie și convingere că afirmația paulină: "Darurile sunt felurite, dar același Duh"(I Cor. 12, 4) are o semnificație mult mai largă, ea putându-se aplica tuturor
DESPRE SFANTUL DUH IN BISERICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366878_a_368207]
-
venirea, împlinirea ei, iar Taina este întruparea Cuvântului, actualizarea lui. Cuvântul fără Taină ar rămâne o simplă învățătură, o teorie neîmplinită, iar Taina fără Cuvânt ar fi o lucrare magică.32 Cuvântul lui Dumnezeu către noi este o sămânță ce rodește. Oamenii sunt ființe cuvântătoare, făcute pentru a se deschide și a se pătrunde reciproc: prin cuvântul Său Iisus Hristos pătrunde în noi și ne configurează după chipul Său. Este o împărtășire de Iisus Hristos, care ne deschide și ne orientează
DESPRE MISTERUL LITURGIC SI SFANTA EUHARISTIE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366926_a_368255]
-
lui Dumnezeu se află în tensiune permanentă spre cucerirea asemănării cu El, a primit la actul creației sale și harul puterii de creație; acest ahr i-a fost dăruit pentru a face ca materia lumii, dată lui spre stăpânire, să rodească valori nepieritoare și, în același timp, că să împlinească sfințenia în trupul său propriu, transformându-l în “templu al Duhului Sfânt”. După crearea omului, Dumnezeu a sădit o grădină în Eden. “Și a luat Domnul Dumnezeu pe omul pe care
DESPRE LUME IN VIZUNE FILOCALICA... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366929_a_368258]
-
despre lume și viață, atunci singurătatea dispare și face loc unei vieți pline de semnificație, unei vieți de slujire a lui Dumnezeu și a semenilor. Dumnezeu poate transforma pustia singurătății într-o OAZĂ în care să înflorească SPERANȚA și să rodească CREDINȚA. Referință Bibliografică: SINGURĂTATEA - o viață pustie? Ioan Ciobota : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 159, Anul I, 08 iunie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Ioan Ciobota : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă
O VIAŢĂ PUSTIE? de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 159 din 08 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367219_a_368548]
-
a ieșit biruitor, Învingând fiara urii. Printr-o legendă vestită, Cheile vremii ține. Slobozind Vara-nsorită, Iarna o ia cu sine. Grădini de-a feri de mană, Cu agheazmă se stroesc, Dar și-a pomilor coroană, Sperând că mai mult rodesc. La ușă, pelin se pune, Sau frunze de leuștean; Că duhuri rele pot ține La distanță, peste an. An de an perpetuate, Tradiții populare La sate sunt practicate În Sfânta Sărbătoare. RÂNDUIALĂ DE SF.GHEORGHE Sfântul Gheorghe-n sărbătoare, Dezleagă
TRADIȚII CREȘTINE ȘI RITUALURI DE SF.GHEORGHE de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1939 din 22 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368656_a_369985]
-
blagoslovește. Veselă să fiu tot anul, să am pace, bucurie. Vreme faină de-o fi azi, așa și la Paști să fie! Și tot azi merg cu securea, să o vadă prunii, merii Mă încord* la ei în glumă, să rodească via, perii! Îi curăț de uscături și musai*, în foc să ardă Se purifică și spațiul, pier omizile degrabă. Ciripind, se-ntorc în sat, în stol mare, rândunele Aducând o veste bună, dragă și inimii mele: Ziua o fi tot
ZIUA CUCULUI de CORNELIA NEAGA în ediţia nr. 2275 din 24 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368785_a_370114]
-
credinței și ai datinilor”. Asta îmi aduce aminte de poeziile dânsului: SUB... Sub razele lunii Stau treaz și mă visez Sol al înțelepciunii Și-apărătorul unui crez Sub a soarelui arșiță Muncesc Și mă cred o mlădiță Ce din iubire rodesc Sub a stelelor sclipire Dorm, mă odihnesc, Uitând că-s o răzvrătire A lutului pământesc Bulgării pământului Cântă-un recviem Sub crucea mormântului Uitarea-i blestem. * PĂCAT DUPĂ PĂCAT În ziua-n care n-am cântat, Nici rugăciuni nu am
ESENŢĂ DE SPIRITUALITATE ROMÂNEASCĂ de MILENA MUNTEANU în ediţia nr. 1908 din 22 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/363713_a_365042]
-
de alta a tâmplelor prin care sângele se liberează ca o cascadă binefăcătoare prin arterele corpului fizic, ca pe o amforă blândă a speranței într-un timp fără limite, curat, al împlinirii. Viul umple izvoarele timpului biologic lasă nervurile să rodească liniște. Referință Bibliografică: Fărâme de pași (fragment) / Anne Marie Bejliu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1127, Anul IV, 31 ianuarie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Anne Marie Bejliu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat
FĂRÂME DE PAŞI (FRAGMENT) de ANNE MARIE BEJLIU în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363735_a_365064]