279 matches
-
peisajului trasează liniile unui decor cu doar două dimensiuni: podișul arid și cerul de pâine și sare. Imaginea se deschide între aceste limite ale unui spațiu în așteptare, în golul gestant al posibilului. Dacă podișul e cam prea arid, impropriu rodirii, imaginea nu urmărește decât să-l pună în contrast cu ceea ce, deasupra, survolându-l suveran, e cer al disponibilității creatoare. De unde poate veni el, semănătorul recoltelor pure, dacă nu din cerul semințelor divine, din pre-ființarea nesfârșitei aduceri la viață? Semințele rostirii trebuie
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
națiunea.” John Milton 4. „Adunând binele care din citiri de cărți bune și folositoare, care din călătorii, care din întâlniri și adunări cu oameni de neamuri luminate, să-l împărtășim compatrioților noștri și să-l sădim în pământul nostru spre rodire.” Dinicu Golescu 5. „Carte nu știe dar calcă popește.” Anton Pann 6. „Cu ce dascăl locuiește, Așa carte-alcătuiește.” Anton Pann 7. „De-ți este dragă cartea, citește, ascultă și învață!” „Cărare pe scurt (Predoslovie), Bălgrad, 1685 8. „Atâta să citim
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
În valurile de pe șosea. Fermierii, uzi până la piele, se grăbesc spre casă, bucuroși că ploaia vine la timp. Pe Înserate ajungem la Ames. În minte Îmi vin frumoasele versuri ale lui Vasile Alecsandri: Sfântă muncă de la țară Izvor sacru de rodire Tu legi omul cu pământul Într-o dulce Înfrățire! Rămas bun Iowa Apartamentul nostru e Închiriat. Virginica ne salută și bucuroasă sare În mașina noastră. Ne consultăm cu ea În privința camerei. Ne duce repede la tatăl ei și Mr.Smith
30.000 km prin SUA (1935-1936) by Nicolae Cornăţeanu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/820_a_1717]
-
de prisos. Pe cea mai viguroasă mlădiță, pune la vremea potrivită, printr-o operație delicată, câțiva muguri nobili. Și în curând destinul se va împlini. Și vom asista la o minune care este totuși în firea lucrurilor la minunea unei rodiri nobile. Acesta este destinul nostru. Acesta trebue să fie destinul nostru. Dacă nu trebue să facem asta, atunci toată străduința generațiilor va fi fost zădarnică. Un vent de fronde C'est levé ce matin. Je crois qu'il gronde Contre
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
creștea,/ ’ Ntr-una că-nflorea,/ ’Ntr-una că-mi lega/ Și meră făcea;/ Meră de-argințel/ Și de aurel.” (Grabovița - Serbia). Apărut în centralitatea absolută a ostrovului cu fortificații ridicate de om, pomul reprezintă însăși fecunditatea universului prin capacitatea sa continuă de rodire. Fructele sacre își augmentează valoarea mitică prin metalele care le compun, metale cu capacitate sporită de a reflecta lumina solară. Avem aici in nuce universul ordonat a cărui imagine general răspândită este pomul crescut din insulaomphalos. Jefuirea copacului solar simbolizează
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
cine „primi o cană cu apă”. Hotărâtă să primească prin vis soluția, bătrâna visează că orice va întâlni moșul în cale se va transforma în copil. Cele două principii necesare pentru procreare sunt întrunite la nivel magic pentru a provoca rodirea supranaturală: „Iel atuncea, a trecut o zî - iera dzîua cum i zîua-acum, iera d-un an - a trecut un an, a trecut doi, a trecut trei; iera ani, nu iera zîle!” . Rapidi¬tatea creșterii este proprie ființei care stăpânește energiile
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
a pomului roditor, o adaptare mediteraneană a pomului cunoașterii. Acțiunea dulfului de a opri coacerea fructelor este un motiv răspândit mai ales în basme, și o semnificație ar fi încercarea de a împiedica lumea să atingă un anumit nivel al „rodirii”, al ordinii fecunde ce ar imuniza-o la forțele neantului. Zmeul sau peștele (despre care Propp consideră că reprezintă „o primă etapă a luptei cu zmeul”) fură merele (de aur) și pune Creația în pericol, moment propice inițierii flăcăului, singurul
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
din punct de vedere ritual. Fecioara „civilizează” prin instituirea ordinii gospodărești și prin legătura de rudenie întreaga dimensiune infernală și pune astfel la adăpost lumea. Cu zmei și tâlhari frați, ea își va face comunitatea să cunoască o perioadă de rodire netulburată, ceea ce reprezintă finalitatea superioară a inițierii tinerilor. Revenirea în mediul familial are, în balada Iovan Iorgovan I(6), forma unei consacrări potrivită eroilor care au anulat răul: „La mal d-aj ungea,/ Pe mal s-așeza:/ Lume c-o vedea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
cea cunună,/ Cununa din capul tău,/ Să mi-o pui eu pe al meu./ Ea prea bine-l cuvânta:/ - Cununa-te-ai cu dânsa,/ Cu dânsa, cu doamna sa” (Malaia - Vâlcea). In plus față de ruja maritală, cununa înglobează și simbolul rodirii sacre pentru viitoarea ei familie: „Da de lucru ce lucrează?/ Tot învârstă la cunună;/ Cât învârstă, nu-i de-ajuns./ Ea se roagă mărului,/ Mărului și soarelui,/ Să-și aplece vârvurile,/ Vârvurile și stalpurile,/ Să-și rupă niște mlădiță,/ Să
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
De m-o bate vântu-n dos,/ Umplu țara de miros./ De m-o bate vântu-n față/ Umpli țara de dulceață” (Lipova - Arad). Mireasma resimțită în toată țara redă amplitudinea funcției pe care o îndeplinește fecioara inițiată, dăruind universului cunoscut beatitudinea rodirii mirifice. Strigătul creației biruitoare asupra haosului pustiitor are aici o dimensiune olfactivă extremă, dulceața mirosului marcând atât apogeul inițierii nubile, cât și al lumii regenerate de fata - floare. Textele poetice folosesc în mod constant rima florisurori, dincolo de principiul muzicalității asocierea
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
eroul forțat să o urmeze în sacru: „Când s-ajungî, Ivan prindi pasârea di coadî, și ea s-o zmuncit ș-a zburat ș-a rămas cu penili-n mânî. Penili erau auriti” (Izvoare - Soroca). Natura divină a păsării atrase de arborele rodirii este marcată prin același simbol metalifer, ce acționează în lumea basmului ca indicator pentru traseul inițiatic. Alte ipostaze zoomorfe ale fetei sunt provocate, în basm, de vrăji malefice, iar aparența de capră sau broască țestoasă trebuie răscumpărată de fecior în
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
provoca oriunde și oricând fertilitatea. „Iscusința de a stăpâni natura”, care se cere dovedită aici, frecventă mai ales în basme, a fost pusă în relație cu „reprezentările referitoare la magi și preoți” pentru aceleași abilități de inițiat. Când aparține lumii, rodirea fantastică este pusă în primejdie de ființele neantului, așa cum am văzut că era prădat lanul de aur și mărgăritare în basmul Șperlă Voinicul. Imaginea rodului maxim apare în orația plugușorului, în care un efect optic capătă substrat magic: „Cât e
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
lumea mitică, planul profan riscă să fie absorbit de increat, contingentul fiind salvat de posesia „fructului care întreține tinerețea, un simbol al reînnoirii și al veșnicei prospețimi”. Ideea aceasta se susține în textul baladei prin faptul că mărul are o rodire continuă. Sfera simbolică nu se oprește însă aici. „Inițiații au considerat [mărul] fruct al cunoașterii și-al libertății”; răpindu-l, zânele se asigură că nimeni nu va reuși să pătrundă secretul celeilalte lumi, calea spre dincolo nu va mai fi
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
al cărei adăpost îl formează copacul mitic. Scorbura creată de efectul mistuitor al fulgerului primește o încărcătură benefică, dată de fecunditatea adăpostită de ea. Tulpina lui axis mundi, afectat de focul haosului, este securizată prin paza lui ophis primigenius, iar rodirea lui va dubla puterea fertilă deja activă. Ciocârlanul modelează în mod direct, prin învățături și acțiuni forma¬toare, traseul inițiatic în plan uranian. Deși apare preponderent cu funcție de ajutor năzdrăvan, un basm din colecția Stăncescu îi conferă puteri mai mari
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
rea, după putere, cum ne-am priceput și noi, Apoi an cu an de-a rândul spre mai bună îmbelșugare Cu un strop de vin de țară, cu o veselă urare, Am sărbătorit frățește împrejurul mesei mari Sfânt-a anului rodire ca și harnicii plugari. Dar s-a întâmplat adesea cu-ntristare de-am văzut Cum pe brazda răsturnată dragi tovarăși au căzut Dintre chiar fruntașii noștri, chipuri ce ne amintesc Munca din copilărie și amorul cel frățesc. Și rărită a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1536_a_2834]
-
o muncă înjositoare. Iar când vorbesc - chipurile în numele nostru -, ne cuprinde indignarea. S-au dus?... Ducă-se! Ce patrie mai au ei?...“ (România literară, 7 aprilie 1977) CRÎNGULEANU Ion „Căci, mai clară ca inima, raza partidului Se ivește zilnic din rodire, prin libertate și bucurie, Din puritatea izvorului pornit să sclipească Prin clipa grâului, încolțind, aur țării să fie.“ („Partidului“, Scînteia, 23 august 1973) „Prin lumina ta, partid, Uși de aur se deschid, Uși de aur și de soare Cât mi
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
dezvoltarea realismului socialist.“ (România liberă, 16 decembrie 1958) GENARU Ovidiu „El îngrijește frunza s-o bată vântu-n dungă și face iarna scurtă să fie vara lungă. El e în zorii zilei suflând în flori fierbinte, spre-a le trezi dorința rodirii înainte. Visând grădini înalte și cum devine totul, el aurește iarba și-o trece de-a înotul. O, nici un țărm atins de dânsul vreodată nu-i este capăt și nici odihnă meritată. [...]“ („Partidul“, Ateneu, octombrie 1971) „El e cea mai
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
vânt Risipa de beteală aurie,- Și gura, și gropița din bărbie... (Chiar nasul e-un motiv de poezie...) Bucata antologică este descrierea secetei din Cetatea soarelui, viziune hugoliană tratată în colori de carte bisericească: Pământul e vânăt,- și-adînc împietrită Puterea rodirii în brazda lihnită; Un râu de cenușă e holda de grâu În care an-vară intrai pîn' la brâu; Cuptor e pământul - văzduhul dogoare, Și zorii n-au rouă, și-n murg nu-i răcoare. Reprezentativă este și tălmăcirea în versuri
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
1982; Contururi teatrologice, București, 1983; Autumnale, Iași, 1985; Ostrovul iubirii, București, 1986; Ducatul cedrilor de seară, București, 1988; Essais sur les arts du spectacle contemporain, București, 1988; Lebedele asfințirii, București, 1990; Ești tu, azurul învierii, București, 1991; Cu zenitul somnului rodirii, București, 1992; Retorica iubirii, pref. Irina Petraș, București, 1993; Tu, monolog liric, București, 1993; Și nourii edenelor plutiri, București, 1994; Crugul venerelor nopți, București, 1994; Somnul și plutirea învierii, București, 1994; Colina crinelor nuntiri, București, 1995; Ducatul cerbilor căderii, București
TOBOSARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290202_a_291531]
-
de care el ține să se departajeze, nu o dată, în chip polemic. Dimineața cuvântului (1980) privilegiază valorile candorii, ale prospețimii și purității, într-o cromatică mereu maramureșeană, cu trimiteri etnofolclorice, dar și cu metaforizări moderne: „Cerga toamnei” tăinuiește „incendii de rodiri”, „Fata care trece pe drum / E prelungirea razei de soare.” Paralel, apare denunțarea „negrului de fum” (la propriu și la figurat) care amenință planeta. Herald al luminii și al albului (simboluri centrale), poetul încearcă totodată să restituie Cuvântul, glorificând harurile
GOT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287321_a_288650]
-
de cărți, O, 1998, 2; Al. Husar, „Mirele unei flori”, VR, 1998, 1-2; Dicț. scriit. rom., II, 437-438; Adrian Popescu, De la jubilație la elegie, ST, 2000, 1; Mihai Cimpoi, Poezia unui nou început, CNT, 2000, 12; Octavian Soviany, Seceta și rodirea, LCF, 2000, 33; Nicolae Oprea, Un poet din Țara Maramureșului, ALA, 2000, 516; Tatiana Rădulescu, Însemnele clarității, PSS, 2000, 122-123; Ion Bălu, Mirajul vocalelor celeste, CL, 2001, 6; Florin Mihăilescu, Două feluri de a fi modern, ST, 2001, 5-6. N.M.
GOT. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287321_a_288650]
-
exaltă forța biologică, instinctul constructiv, simțul dreptății, comportamentul primitiv, de ființă ancenstrală, telurică, în Taica, fiul își clamează la rândul său dorința aprigă de a răspunde necesităților vitale (Mi-e foame, mi-e sete!). Spaima organică în fața intemperiilor care opresc rodirea pământului provoacă o viziune terifiantă a efectelor secetei, plasticizate într-un tablou apocaliptic (Foamete), așa cum lipsa mijloacelor de subzistență în mediul urban îl face să arunce diatribe și blesteme grele asupra orașului (Fapte diverse). Rostirea țărănească sau suburbană, cu inserții
CREVEDIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286492_a_287821]
-
evidență câteva piese, precum Revenind la Vârciorova, Sămânțăresele, Analogii, Inscripție pe o pernă și altele adunate în volumul Vitralii, ce dau integral măsura talentului lui C., poet ce are forța de a plasticiza peisajul locurilor natale și de a evoca rodirile nesfârșite. Un ciclu final al Vitraliilor aparține ipostazei erotice, cu melancolii de vârstă și expresia sentimentului de profundă legătură cu gliile, de unde încrederea că gândul, „erete pe un cer planând/ Nu va lăsa să-i cadă aripile nicicând”. În schimb
CHIORALIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286200_a_287529]
-
poate încă fecund. Odinioară el purtase multe și frumoase roade; bătăturit însă în curs de veacuri, el apărea incult și părăsit; cu toate acestea el putea să cuprindă încă în sânul său sucurile hrănitoare trebuincioase pentru a da o nouă rodire, ba acele sucuri erau poate chiar sporite prin lungul repaos în care zăcuseră [...]. Sămânța trebuia aleasă și curățită cu îngrijire, ogorul în sfârșit păzit și plivit cu băgare de seamă, astfel încât în locul grâului ce credeam că am semănat, nu puteam
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
îngrijire specifice sau cu caracter ocazional: eliminarea excesului de apă, verificarea viabilității plantelor anuale sau a viabilității mugurilor plantelor multianuale, tăvălugirea după semănat, mușuroitul, completarea golurilor, răritul, susținerea plantelor în poziție verticală, copilitul, cârnitul, tăieri de formare și tăieri de rodire. 22. Buruienile din culturile agricole și combaterea lor: pagube produse de buruieni, clasificarea buruienilor, surse de îmburuienare, procedee și mijloace de prevenire și combatere a buruienilor. 23. Boli și dăunători ai plantelor cultivate: pagube produse de dăunători și agenți patogeni
ANEXE din 1 septembrie 2003 privind disciplinele şi programele pentru examenul de bacalaureat 2004*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/156905_a_158234]