552 matches
-
p. 553). Ziua de 1 decembrie (1918), la care "Adunarea națională a tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească" a adoptat Rezoluția de la Alba Iulia prin care se decreta unirea acestora cu România, nu apare deloc în manualul lui Roller. Alături de data de 24 ianuarie (1859), ziua de 1 decembrie reprezintă cheile de boltă ale ordinii temporale naționale construită în ceea ce am numit a fi secolul naționalismului românesc. Punctul focal este deplasat până pe data de 13 decembrie 1918, în jurul căreia
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
forțele de represiune statale. În locul zilei de 1 decembrie 1918, cu cortegiul său de semnificații naționale, constructorii noi ordini mnemonice instalează comemorarea "masacrului dela 13 Decembrie 1918", când guvernul burghezo-moșieresc "caută prin mijloace teroriste să înnăbușe lupta revoluționară a poporului" (Roller, 1952, p. 52). Aservită puterilor imperialiste, guvernarea și-a asumat "misiunea [...] de jandarm și unealtă a reacțiunii mondiale împotriva revoluției socialiste" (Roller, 1952, p. 546). Prin această comutare, calendaristica simbolică națională este substituită cu o calendaristică proletară. Nu doar ziua
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
masacrului dela 13 Decembrie 1918", când guvernul burghezo-moșieresc "caută prin mijloace teroriste să înnăbușe lupta revoluționară a poporului" (Roller, 1952, p. 52). Aservită puterilor imperialiste, guvernarea și-a asumat "misiunea [...] de jandarm și unealtă a reacțiunii mondiale împotriva revoluției socialiste" (Roller, 1952, p. 546). Prin această comutare, calendaristica simbolică națională este substituită cu o calendaristică proletară. Nu doar ziua de 1 decembrie, ci și anul 1918 este descentrat din memoria națională românească, printr-o dublă dislocare: i) prin externalizare sovietică, în urma
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
externalizare sovietică, în urma căreia borna temporală este coborâtă în 1917, anul "Marii Revoluții Socialiste din Octombrie"; ii) prin pecerizare internă, în urma căreia momentul cu adevărat important al epocii este refixat în 1921, anul creării Partidului Comunist din România. Planurile lui Roller includeau re-semnificarea în cheia socialistă și a datei de 24 ianuarie. În calendaristica națională, această dată simbolizează Unirea din 1859 a celor două principate române. În lucrarea Probleme de istorie. Contribuții la lupta pentru o istorie științifică în R.P.R., pe
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ianuarie. În calendaristica națională, această dată simbolizează Unirea din 1859 a celor două principate române. În lucrarea Probleme de istorie. Contribuții la lupta pentru o istorie științifică în R.P.R., pe scheletul căreia s-a scris manualul de Istoria R.P.R., M. Roller pregătea proletarizarea zilei de 24 ianuarie: "sărbătoarea Unirii Naționale este în același timp pentru clasa muncitoare din România sărbătoarea Unirii Muncitorești" (Roller, 1951, p. 171). La această dată în anul 1905 este consemnată o întrunire a muncitorimii care a relansat
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
lupta pentru o istorie științifică în R.P.R., pe scheletul căreia s-a scris manualul de Istoria R.P.R., M. Roller pregătea proletarizarea zilei de 24 ianuarie: "sărbătoarea Unirii Naționale este în același timp pentru clasa muncitoare din România sărbătoarea Unirii Muncitorești" (Roller, 1951, p. 171). La această dată în anul 1905 este consemnată o întrunire a muncitorimii care a relansat lupta proletară împotriva exploatării capitaliste. Până la urmă, re-semnificarea zilei de 24 ianuarie dintr-un simbol al unității naționale într-unul al unității
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
național-teritorială, prin redobândirea Transilvaniei de Nord, atribuită Ungariei prin Dictatul de la Viena din 1940, în urma Tratatului de Pace de la Paris din 1947; ii) unificarea sindicală, prin crearea organului sindical central Confederația Generală a Muncii din România înființat în ianuarie 1945 (Roller, 1952, p. 704). Dintre cele două expresii ale unității, realizarea unității sindicale este privilegiată în fața reunificării național-teritoriale. Elementele prezentate sunt suficiente pentru a cauționa concluzia că ideea de unitate a fost redefinită de pe coordonate naționale într-un sistem de referință
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
cauționa concluzia că ideea de unitate a fost redefinită de pe coordonate naționale într-un sistem de referință socialist. Unitatea națională a fost astfel convertită în "unitate sindicală", în același timp în care "poporul român" a fost redefinit ca "popor muncitor" (Roller, 1952, pp. 701, 752). În aceeași direcție în care naționalismul etnic (românismul) a fost transformat în "patriotism socialist", unitatea etno-națională a lăsat locul pentru "unitatea moral politică a poporului muncitor" (Roller, 1952, p. 754). Spiritualitatea. Schimbarea de paradigmă întreprinsă de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
care "poporul român" a fost redefinit ca "popor muncitor" (Roller, 1952, pp. 701, 752). În aceeași direcție în care naționalismul etnic (românismul) a fost transformat în "patriotism socialist", unitatea etno-națională a lăsat locul pentru "unitatea moral politică a poporului muncitor" (Roller, 1952, p. 754). Spiritualitatea. Schimbarea de paradigmă întreprinsă de comunismul incipient s-a răsfrânt inevitabil și asupra ideii de spiritualitate românească, până acum identificată exclusiv cu ortodoxia. Această reconsiderare trebuie pusă în contextul mai amplu al programului de ateizare societală
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
creat comunități creștine pe teritoriul României de azi" încă de pe vremea stăpânirii romane a Daciei, manualul precizează că "nu există însă, până azi, dovezi de o creștinare în masă în acea vreme a întregii populații de pe teritoriul României de azi" (Roller, 1952, p. 59). Se mai punctează absența oricăror episcopate la nord de Dunăre până în secolul al X-lea, ceea ce demonstrează tardivitatea creștinării în masă a populației române. Aceasta este datată ca realizându-se abia odată cu creștinarea bulgarilor, în secolul al
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Dunăre până în secolul al X-lea, ceea ce demonstrează tardivitatea creștinării în masă a populației române. Aceasta este datată ca realizându-se abia odată cu creștinarea bulgarilor, în secolul al IX-lea, care au răspândit credința și pe teritoriul actual al României (Roller, 1952, pp. 59-60). Pentru a se accentua influența slavă asupra românilor, manualul specifică faptul că procesul de creștinare în masă s-a produs în timpul cât teritoriile românești au fost stăpânite de către bulgari. În secolul X, "teritoriul actual al României era
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în timpul cât teritoriile românești au fost stăpânite de către bulgari. În secolul X, "teritoriul actual al României era cuprins un timp aproape în întregime de Imperiul Bulgar și toate evenimentele care atingeau Bulgaria priveau într-un fel sau altul poporul nostru" (Roller, 1952, p. 57). Creștinismul a fost împământenit în teritoriul românesc printr-un astfel de efect de ricoșeu. Prin această poziție, mitul românilor ca botezători și civilizatori ai barbarilor este la rândul său lovit în temelie. În perioada respectivă, creștinarea în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
botezători și civilizatori ai barbarilor este la rândul său lovit în temelie. În perioada respectivă, creștinarea în masă a fost "un eveniment de mare însemnătate politică, culturală și economică în istoria României", fiind un "pas înainte în desvoltarea societății noastre" (Roller, 1952, p. 60). Creștinismul este creditat cu un rol major în constituirea formațiunilor statale, în maturarea feudalismului și în unirea spirituală a populației (datorită monoteismului) ca preludiu pentru unitatea politică. Biserica și-a continuat misiunea istorică de întărire a statalității
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
luptau să consolideze statalitatea, Biserica Ortodoxă a fost partenerul lor de încredere, jucând un rol de seamă în respingerea apostolatului maghiar de catolicizare a populației autohtone. "Lupta Bisericii ortodoxe împotriva catolicismului a fost o parte integrantă din lupta pentru independență" (Roller, 1952, p. 82). Totuși, la bază stau tot rațiuni funciare, Biserica Ortodoxă fiind la rându-i mare proprietar de pământ. În logica materialismului dialectic, factorii materiali bat întotdeauna factorii spirituali. În 1948, Biserica Unită a fost desființată, episcopii săi depuși
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
țara noastră una din cele mai puternice citadele reacționare. Era necesară înlăturarea unei forme de stat moștenite din timpurile întunecate ale Evului Mediu, urâtă de popor, formă de stat care constituia o mare piedică în drumul desvoltării revoluționare a României (Roller, 1952, p. 747). Am văzut cum semnificațiile monarhice asociate zilei de 10 mai (1866, 1877, 1881) au fost evacute odată cu repilonarea ordinii temporale a memoriei naționale pe ziua de 8 mai (1921), data înființării Partidului Comunist Român. Avem așadar o
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Regalitatea, dinastia și figurile umane asociate lor nu sunt abordate doar pe planul simbolistic al ordinii temporale, ci sunt și țintele atacului frontal orchestrat de noile autorități ale republicii populare. Atunci când sunt, de altminteri, pomenite. Lectorul naiv al manualului lui Roller, neînzestrat cu cunoștințe istorice prealabile care să îi activeze spiritul critic, nici nu poate bănui trecutul monarhic al României. Regalitatea română, dinastia Hohenzollern-Sigmaringen sau încarnările lor umane nu sunt tratate, nici măcar fugitiv, în nicio secțiune a lucrării de Istoria RPR
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
lucrării. Fără excepție, toate referirile la Carol I sunt negative, acesta fiind de la bun început adus de coaliția burghezo-moșierească "pentru a înnăbuși lupta poporului, pentru a împiedica desăvârșirea revoluției burghezo-democratice și a subordona România intereselor capitalului străin cu ajutorul dinastiei prusace" (Roller, 1952, p. 403). Din ctitor al statalității române și eliberator al neamului, Carol I devine "călău al poporului muncitor" (Roller, 1952, p. 488). Tot Carol I este culpabil pentru bravii români căzuți victime pe frontul luptei pentru independență datorită proastei
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
a înnăbuși lupta poporului, pentru a împiedica desăvârșirea revoluției burghezo-democratice și a subordona România intereselor capitalului străin cu ajutorul dinastiei prusace" (Roller, 1952, p. 403). Din ctitor al statalității române și eliberator al neamului, Carol I devine "călău al poporului muncitor" (Roller, 1952, p. 488). Tot Carol I este culpabil pentru bravii români căzuți victime pe frontul luptei pentru independență datorită proastei aprozivionări a armatei: "Burghezia și moșierimea română, în frunte cu regele Carol, poartă răspunderea pentru faptul că ostașii români au
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
pentru bravii români căzuți victime pe frontul luptei pentru independență datorită proastei aprozivionări a armatei: "Burghezia și moșierimea română, în frunte cu regele Carol, poartă răspunderea pentru faptul că ostașii români au fost trimiși pe front fără echipament, fără armament" (Roller, 1952, p. 418). Carol al II-lea este și mai blamabil pentru "fascizarea" țării. Moștenitorul tronului dinastic este condamnat pentru cârdășia sa nu doar cu elementele potențate ale regimului burghezo-moșieresc, cât și pentru protejarea intereselor capitalismului imperialist occidental. Lichidarea trecutului
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
Lichidarea trecutului monarhic devine unul din principalele țeluri politice urmărite de noul regim de "democrație populară". Îmboldiți de simțul unei maxime urgențe, "noul stat democratic luă o serie de măsuri, pentru lichidarea trecutului. Moștenirea primită era dintre cele mai grele" (Roller, 1952, p. 716). În capul agendei se afla chestiunea monarhică, a cărei soluționare nu tolera nicio întârziere. Componenta monarhică a memoriei naționale românești a fost efectiv extirpată de bisturiul ideologic comunist în regim de urgență. Concluzii: sovietizarea memoriei românești. Schimbarea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
totalitatea sacrificiilor muncitorești în luptele contra exploatatorilor capitaliști și a suferințelor proletare aduse de persecutările și represiunile claselor dominante. Mișcarea muncitorească și zbaterile acesteia în numele idealului dreptății sociale sunt așezate în prelungirea "luptei de veacuri a poporului [român] împotriva exploatării" (Roller, 1952, p. 6). Înlocuind ideea națională ca vector al istoriei românilor, istoriografia socialistă restructurează desfășurarea istorică a poporului român în funcție de marile momente de tensiune socială, exprimate prin răscoale și revoluții împotriva asupririi. Momentele critice care punctează firul istoric devin Răscoala
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de Horea, în care interbelicul repera sensuri naționale, postbelicul comunist nu îi detectează decât caracterul de clasă și trans-etnic, evidențiat de faptul că "țăranii unguri s-au unit cu țăranii români și împreună au început să pedepsească pe grofi (moșieri)" (Roller, 1952, p. 282). Revoluția națională a lui Tudor este reinterpretată ca "răscoală populară", despre care se precizează explicit că are "are, în primul rând, un caracter social antifeudal" (Roller, 1952, p. 299). Lupta muncitorească este pusă în continuarea acestor expresii
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
țăranii români și împreună au început să pedepsească pe grofi (moșieri)" (Roller, 1952, p. 282). Revoluția națională a lui Tudor este reinterpretată ca "răscoală populară", despre care se precizează explicit că are "are, în primul rând, un caracter social antifeudal" (Roller, 1952, p. 299). Lupta muncitorească este pusă în continuarea acestor expresii ale luptei de clasă ai căror protagoniști au fost țăranii și moșierii. Apariția acesteia pe scena luptei seculare pentru dreptate socială se petrece odată cu începuturile industrializării în România. Dezvoltarea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
maturizarea capitalismului prilejuiesc apariția "pe arena politică a unei noi forțe clasa muncitoare", care își va începe misiunea istorică de îndată ce se va organiza în "Asociația lucrătorilor din România" la 1872. Deși "statutul Asociației este confuz și are chiar idei greșite" (Roller, 1952, p. 422), momentul are o puternică încărcătură simbolică întrucât semnifică un punct de cotitură în istoria luptei sociale: "clasa muncitoare începe să-și îndeplinească misiunea ei istorică de a duce societatea înainte" (Roller, 1952, p. 427). Din acest moment
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
confuz și are chiar idei greșite" (Roller, 1952, p. 422), momentul are o puternică încărcătură simbolică întrucât semnifică un punct de cotitură în istoria luptei sociale: "clasa muncitoare începe să-și îndeplinească misiunea ei istorică de a duce societatea înainte" (Roller, 1952, p. 427). Din acest moment, istoria română se confundă aproape în totalitate cu istoria mișcării muncitorești. Motivul sacrificial din martirologia mișcării muncitorești este explorat prima oară cu ocazia prezentării evenimentelor din 13 decembrie 1918, în care "au căzut peste
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]