6,157 matches
-
carte. - Uite, dom’le, ce-mi fac oamenii mei! Îți vira sub nas o chestie d-asta, ca să aibă aia la cine să zbiere... Stai, să caut În dicționar... e-pi-fa ni e... Nu e! Cuvântul ăsta nu exista În limba româna. Și răsucindu-se În scaun: - Părinte, ce-nseamnă Epifania? Dumneata trebuie să știi. - Cum să-ți spun, domnule Preda - am Încercat eu să evit cuvântul «revelație» -, epifania este o descoperire năpraznică, un fel de inspirație... asta e!, inspirație, așa că atunci când
Întâlniri cu Bartolomeu Anania. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Nicolae Stroescu-Stânişoară () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1556]
-
recitesc volumele, subțiri, ale unor foști colegi de liceu. De pe ultima copertă mă privesc bărbați cărunți sau cu părul alb, din prezentarea de sub portret aflu că e prima lor carte tipărită. Și-mi amintesc: aveau notele cele mai bune la română, publicau versuri în gazeta de perete, ba chiar și în foaia județeană, erau micii noștri eroi, ai clasei, ai anului, ai școlii. Apoi, viața-neviața i-a trimis în locuri îndepărtate, i-a împins la margine, i-a obligat să facă
Din Carnetul unui Pierde-Țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/9731_a_11056]
-
a lansat de curând, la Curtea de Argeș,o nouă carte de versuri. Titlul acestui volum, ZEIȚA DE TURCOAZ, pare, la o primă vedere, desprins din cărțile cu basme ale Orientului Indepărtat.Am spus:pare, fiindcă el ascunde traducerea din tibetana În română a numelui unui pisc de pește 8.000 de metri, CHO OYU, din Himalaia. În fapt, cartea aceasta este o broderie de cugetări lirice și de peisaje lăuntrice care au ca pretext performanțele urcușuri ale tânărului alpinist argeșean Alex Găvan
Editura Destine Literare by Daniela Voiculescu () [Corola-journal/Science/76_a_328]
-
IV, 149, 1904, 3, sunt detaliate aspecte de la o serată literar muzicală organizată în 18/31 decembrie 1904, sub egida Societății „Tinerimea Română” și a Societății Domnișoarelor (în prezența unui public „distins de dame, bărbați și tineri”), în „saletul” Casinei Române (localul Reuniunii Române de Lectură), unde, după un discurs de deschidere rostit de Valeriu Braniște („despre sociabilitate și însemnătatea ei pentru progresul omenimei [sic!]”), între opusurile interpretate s-a numărat și Serenada de dimineață [sic!] (Aubade pour Violon et Piano
Prima ediţie a Zilei „George Enescu” la Lugoj. In: Revista MUZICA by Constantin-Tufan Stan () [Corola-journal/Science/244_a_487]
-
o „cititoare profesionistă"; în prezent are un job mult mai bine plătit decât cel din învățămînt, unde a poposit câțiva ani.. Se tot vorbește în învățământul românesc despre motivarea elevilor de a citi. Cum rămâne însă cu motivarea profesorului de română de a citi la zi ce apare, de a fi informat cu privire la realitatea „reală" din revistele de cultură și din cenaclurile literare? Poate că greșesc și nu e rostul unui profesor de română să citească și literatura la zi. Poate
ALECART, nr. 11 by SIDONIA SERINOV () [Corola-journal/Science/91729_a_92898]
-
și nu e rostul unui profesor de română să citească și literatura la zi. Poate că e totuși rostul profesorului de literatură, dacă tot plecăm de la premisa că literatura poate să aibă un profesor. Cum să atragi un profesor de română în „cercul autorilor dispăruți" (a se citi „încă neincluși" în programa școlară)? Cum să-l convingi că un profesor de literatură nu e un arbitru care trebuie să fluiere la fiecare greșeală de exprimare și la fiecare virgulă. Nimeni nu
ALECART, nr. 11 by SIDONIA SERINOV () [Corola-journal/Science/91729_a_92898]
-
literatură nu e un arbitru care trebuie să fluiere la fiecare greșeală de exprimare și la fiecare virgulă. Nimeni nu dă niciun ban pe virgule în România de azi. Pe idei inovative, cu siguranță! Cum să scoți un profesor de română din sala de clasă și să-l aduci la o prezentare de carte alta decât a culegerilor de colecție? Să gândești literatura pe termen scurt și în termeni foarte alambicați critic taie din elanul oricărui tânăr care, într-o sală
ALECART, nr. 11 by SIDONIA SERINOV () [Corola-journal/Science/91729_a_92898]
-
naționale. Cum să-i faci însă să citească literatura de azi, autorii cu care poate se ciocnesc în librării, „în carne și oase", cum le-ar spune elevilor la clasă. Pe termen scurt și în linii mari, un profesor de română dintre „marii clasici" își va învăța elevii că un autor face parte din curentul..., că opera literară aparține speciei si genului..., si că trebuie interpretată respectând următorii itemi si aplicând următoarele concepte... Pe termen lung și în idei necontrafăcute, un
ALECART, nr. 11 by SIDONIA SERINOV () [Corola-journal/Science/91729_a_92898]
-
labil), ci îi va lăsa. Liberi, pe gânduri, cu multe întrebări, nehotărâți, deschiși, dezorganizați în idei, dar având cu adevărat idei - ale lor, nu date de-a gata. Poate că ar trebui să se adopte „metode" prin care profesorul de română să fie „mai deschis ca o carte", să împartă nu doar note, ci și cărți. Să pună pe catedră cartea, o carte, orice carte nou apărută, și să o lase la îndemâna și în mâna elevilor. Iar aceștia, să o accepte
ALECART, nr. 11 by SIDONIA SERINOV () [Corola-journal/Science/91729_a_92898]
-
un cuvânt nou din dex în fiecare zi (am făcut și eu asta o vreme). Dar nu putem învăța ideile pe de rost, pentru că ele se transformă în comentarii de 1-2 pagini cu bareme și puncte de penalizare. Profesorii de română de azi penalizează literatura în necunoștință de cauză. Nu poți acuza elevul că nu pune mâna pe o carte când profesorul său nu pune mâna pe o carte nouă și piciorul la o lansare de carte. „Dedicarea" profesorului de română
ALECART, nr. 11 by SIDONIA SERINOV () [Corola-journal/Science/91729_a_92898]
-
română de azi penalizează literatura în necunoștință de cauză. Nu poți acuza elevul că nu pune mâna pe o carte când profesorul său nu pune mâna pe o carte nouă și piciorul la o lansare de carte. „Dedicarea" profesorului de română nu trebuie să fie, din păcate, doar spre elevi. Ci (mai ales) spre bucuria comunicării, împărtășirii. Câți profesori de română își încep ora prin a întreba: „Știți ce am citit nou azi?", „Știti ce s-a mai scris în Dilema
ALECART, nr. 11 by SIDONIA SERINOV () [Corola-journal/Science/91729_a_92898]
-
când profesorul său nu pune mâna pe o carte nouă și piciorul la o lansare de carte. „Dedicarea" profesorului de română nu trebuie să fie, din păcate, doar spre elevi. Ci (mai ales) spre bucuria comunicării, împărtășirii. Câți profesori de română își încep ora prin a întreba: „Știți ce am citit nou azi?", „Știti ce s-a mai scris în Dilema, în Observator sau chiar într-o revista literară extrașcolară?" (nu acesta e numele corect?). Aș da profesorului de română o
ALECART, nr. 11 by SIDONIA SERINOV () [Corola-journal/Science/91729_a_92898]
-
de română își încep ora prin a întreba: „Știți ce am citit nou azi?", „Știti ce s-a mai scris în Dilema, în Observator sau chiar într-o revista literară extrașcolară?" (nu acesta e numele corect?). Aș da profesorului de română o „temă” de gândire deloc originală, dar inclusă - deci justă și justificată - în programa școlară... „Numifi ultima carte citită!”
ALECART, nr. 11 by SIDONIA SERINOV () [Corola-journal/Science/91729_a_92898]
-
română) și omul din interiorul cărții (personajul) se pot face vinovați de plictiseala noastră „cea de toate zilele”. La această anchetă au răspuns foști olimpici internaționali la fizică, matematică, chimie, istoria artei. Noi considerăm că olimpicii de alte discipline decât româna au o perspectivă mai autentică față de ora de literatură și, implicit, față de literatură. Ei sunt cititori nepervertiți și de aceea am optat pentru această formulă. Excepție face autoarea ultimului „răspuns”care a luat forma unui eseu privind condiția profesorului de
ALECART, nr. 11 by Argument () [Corola-journal/Science/91729_a_92897]
-
Pur si simplu, nu m-a atras, nu l-am putut lua În serios. Mi se părea prea... banal. IONUȚ BLESNEAG absolvent CNPR, fost olimpic internațional la fizică În clasele a noua și a zecea am avut o profesoară de română care mă plictisea amarnic. Era o persoană foarte cultivată și poate prea boemă pentru târgul nostru de Moldovă marginală. Ce mă deranja era că nu înțelegeam în ce cheie să îi descifrez lecțiile. Orele dumneai nu urmau structura riguroasă și
ALECART, nr. 11 by Argument () [Corola-journal/Science/91729_a_92897]
-
să proclam că doar ea e stricată. Mai ales că, potrivit unei legi a fizicii, ceea ce te plictisește nu rămâne în memorie. Referitor însă la fenomenul plictiselii, îmi amintesc cu o destul de mare claritate un aforism al profesoarei noastre de română de care vorbesc: numai cei mediocri se plictisesc. Elitele mereu găsesc ceva, un artificiu intelectual, cu care să ocolească plictisul. Asta e... se pare că nu a fost să mă aflu printre cei aleși. Literatura germană ar putea foarte ușor
ALECART, nr. 11 by Argument () [Corola-journal/Science/91729_a_92897]
-
Putna sau să admire albastrul de Voroneț, avem fericirea să primim ofrandele <Respirărilor> și să ne regăsim în căldura îmbrățișărilor. Fără îmbătrâniții țărani rămași pe alocuri, puțin instruiți, dar cu multă înțelepciune și credință, nu știu dacă ar mai răsuna româna pe meleagurile noastre și dacă ar avea cui aduce miresmele Cuvântului maica Elena de la Voroneț”. ...Nu ne îndurăm să retezăm comentariul nostru fără a mai adăsta sub aura acestor idealuri și cuvinte eclatante: ,,Trecutul de glorii, din care trebuia să
Dan LUPESCU despre… Dulce de Suceava. Amar de Cernăuţi de Doina CERNICA amp; Maria TOACĂ [Corola-blog/BlogPost/93612_a_94904]
-
acest impuls către invenție lexicala și originalitate, prezent în lecturile kantiene eminesciene să prezideze spiritul limbii și de acum înainte? Introrcându-ne, pentru a și încheia, la acest exemplu prezent în traducerea lui Eminescu, impresia mea este aceea ca limbă filosofica română ar fi fost într-o stare mai bună, dacă ar fi avut la dispoziție această bogăție lexicala care surpinde diferitele aspecte și nuanțe ale conceptului logic, psihologic, juridic etc. de judecată. Adică, am fi fost într-o poziție mai bună
Cum gândim azi, cu Eminescu, traducerea şi tălmăcirea operelor filosofice? [Corola-blog/BlogPost/93773_a_95065]
-
Finanțarea de proiecte care asigură cunoaștere, vizibilitate și prestigiu culturii române; Finanțarea de burse destinate să sprijine creatorii, în vederea propriei pregătiri și a realizării de performanțe semnificative; Sprijinirea unor acțiuni culturale și a publicațiilor comunităților ce se revendică din cultura româna; Punerea în funcțiune a platformei electronice „România in the World” menită să asigure interacțiunea celor ce se revendică din cultura româna; Sprijinirea organizării de evenimente culturale internaționale, de talie majoră (concerte, festivaluri, reuniuni etc.) în România; Intrarea în funcțiune a
Prioritățile Institutului Cultural Român în 2013 [Corola-blog/BlogPost/93843_a_95135]
-
și a realizării de performanțe semnificative; Sprijinirea unor acțiuni culturale și a publicațiilor comunităților ce se revendică din cultura româna; Punerea în funcțiune a platformei electronice „România in the World” menită să asigure interacțiunea celor ce se revendică din cultura româna; Sprijinirea organizării de evenimente culturale internaționale, de talie majoră (concerte, festivaluri, reuniuni etc.) în România; Intrarea în funcțiune a filialelor ICR, în provinciile istorice ale țării; Prezentarea contribuțiilor românești în știinta și tehnologie; Extinderea dezbaterii publice asupra evoluției României (prin
Prioritățile Institutului Cultural Român în 2013 [Corola-blog/BlogPost/93843_a_95135]
-
EVENIMENT UNIC IN ROMÂNIA! UN NEGOCIATOR INTERNAȚIONAL PREZINTĂ ÎN LIMBA ROMÂNĂ! Asociația “Învață să înveți” organizează, sâmbătă, 6 decembrie 2014, începând cu ora 9.00, în București, workshop-ul “Arta negocierii”, susținut de profesorul Arik Strulovitz, unul dintre cei mai mari mediatori și negociatori din lume. Evenimentul, dedicat tuturor oamenilor de
Workshop “Arta negocierii”, susținut în România de reputatul profesor Arik Strulovitz [Corola-blog/BlogPost/94007_a_95299]
-
și familiar, de necrezut și uman, care este propriu poeziei. Fericita realizare a lui Iordan Chimet a obținut un asemenea succes, că este vorba de a face o nouă ediție într-o limbă având o mai vastă audiență internațională decât româna folosită pentru această primă ediție, ceea ce face lectura și răspândirea sa dificile, dacă nu chiar imposibile, pentru un public mai larg... Ecouri în străinătate Este vorba de o realizare care m-a uimit atât din punctul de vedere al compoziției
Antologia inocenței - ediție nouă by Iordan Chimet () [Corola-journal/Imaginative/12161_a_13486]
-
Carpații Meridionali. La teză era deci foarte simplu: nu aveai de învățat decît cele două subiecte. în ajunul unei astfel de teze, vine la mine acasă colegul Huci Ion. Era de la Buhalnița, năstrușnic și plin de haz, iar profesorul de română, neuitatul Victor Savin, îl striga la catalog ŤHuci margineať, după o expresie din opera lui Creangă. Ce-i dăduse prin cap mehenghiului de Huci? Să-și facă tezele de acasă: una - despre Carpații Orientali; cealaltă - despre Carpații Meridionali. Profesorul, în timpul
Bunul coleg by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Imaginative/12674_a_13999]
-
il (sorgintea căruia este pronumele adjectival demonstrativ ille "acela"); sì, din adverbul sic "așa", "(într-) astfel". În virtutea faptului că "da"-ul romanilor fusese sic, Dante înclină să acorde o anume preeminență (sau întîietate) limbii lui materne, italiana. Potrivit clasificării amintite, româna (pe care Dante o ignoră, — și nici n-ar fi putut să facă altfel) este un grai de "da". Obîrșia cuvîntului e slavă: răspund afirmativ la întrebări, prin acest "da", bulgarii, sîrbii, rușii. În paranteză fie spus: Tristan Tzara, în
OUI-DA by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/12912_a_14237]
-
rusă și română, drept o posibilă semnificație fortuită a derizoriului cuvânt dada, pescuit cu coupe-papier-ul din Larousse. — Or, cum dadaismul e o culme a nihilismului în artă, sensul acestei "duble afirmații" nu poate fi decît un contrasens... Limbă de "da", româna nu-i, totuși, una slavă, — tot astfel cum n-ar fi engleza una romanică (franco-normandă,-n speță), fie și dacă,-n loc de yes, ar spune oui. În franceză, acest oui e potențabil printr-o interjecție omonimă cu, din întîmplare
OUI-DA by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/12912_a_14237]