66,509 matches
-
Cristian Teodorescu D-acă mîine s-ar face un referendum pentru a vedea ce zic românii despre o a treia candidatură a dlui Iliescu la președinție, poimîine ar intra la griji electorale echipa de la Cotroceni. Constituțional nu se poate - dar în această toamnă Constituția va fi dată la schimbat și cine știe dacă cele două mandate
O Constituție pentru un președinte by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14861_a_16186]
-
se bizuie pe asul din mînecă al intrării în NATO și atunci s-a grăbit să pluseze la timp. Premierul știe că intrarea în NATO nu va aduce belșug peste noapte în România, și că, după primul moment de entuziasm, românii își vor reaminti că trăiesc prost. Și vor fi nemulțumiți că trăiesc la fel de prost. Decontul acestei nemulțumiri nu-l poate plăti decît premierul care, de la începutul mandatului său, a jucat un rol de premier-președinte, călcîndu-se adesea pe picioare, la atribuții
O Constituție pentru un președinte by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14861_a_16186]
-
de-a câștiga suficient ca să plătească abonamentul la tramvai ori să-i cumpere odraslei nu un pahar cu lapte, ci unul de suc natural, dacă asta îi place copilului, puterea își perpetuează funcția de dădacă, sporind iresponsabilitatea - oricum îngrijorătoare - a românului. Pasul următor ar fi internarea copiilor în cămine speciale, că tot nu curge acasă apa caldă iar caloriferele sunt demult obiecte de muzeu. Peste tot în lume se încearcă limitarea rolului statului, numai la noi el devine din ce în ce mai paranoic. De ce
Ugerul lui Pilat by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14864_a_16189]
-
să se situeze în centrul atenției. Credeți că publicul din România ar fi realmente saturat de memorialistică tocmai pentru că ar avea încă foarte vii amintirile dictaturii? H. B.: Da, este cel puțin unul din argumentele pe care le-aș accepta. Românii sunt încă prea aproape de "trăirea" comunistă. Cred că peste cîțiva ani, cînd scena se va liniști, se va lumina, această literatură memorialistică va cîștiga alt profil și altă substanță decît acum. Totuși au apărut în România, după cîte știu, cîteva
Hans Bergel - suferință și iertare by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14833_a_16158]
-
noi în germană "ein Volksbuch", adică o carte de largă circulație. Sper că între timp a și devenit. Va fi nevoie, așa cum am spus, de timp, de o oarecare "calmare" a orientării, de excluderea pe cît posibil a emoțiilor; atunci românii vor avea și ei o literatură valoroasă, ieșită din comun, despre anii dictaturii. R. B.: Scriitorii germani originari din România poartă în aproape toate scrierile lor urmele acestei amare experiențe pe care au traversat-o: mă refer la scrierile d-
Hans Bergel - suferință și iertare by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14833_a_16158]
-
e drept cu erori inerente, dar au reușit la ora actuală să triumfe în mod "uman" asupra acestui trecut. Același lucru îl fac acum și cu istoria "comunistă" din estul țării. R. B.: Poate constitui experiența germană un exemplu pentru români? Am impresia însă că România nu se uită îndeajuns spre Germania în această privință. H. B.: Am fost anul trecut invitat de către d-na Ana Blandiana și de către d-nul Romulus Rusan să fac o expunere la întîlnirea internațională la
Hans Bergel - suferință și iertare by Rodica Bin () [Corola-journal/Journalistic/14833_a_16158]
-
de titularizare nu vor mai preda în învățământ. înțeleaptă decizie, curajoasă decizie - vor exclama pesedeii (aceiași care l-au aplaudat pe A. Năstase pentru nemaiauzitul curaj de-a interzice concertele pe litoral; nu de alta, dar idealul de secole al românului e liniștea atotstăpânitoare!) Pe cât de semeață, pe atât de ilegală și de absurdă. Ba chiar aberantă. Prin astfel de inițiative, doamna ministră instituie dictatura: ea anulează o diplomă în urma eșecului la un concurs. Dacă mergem mai departe pe aceeași logică
Cloșca în sevraj by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14891_a_16216]
-
au populat-o. Trăitor fiind în zone care au aparținut acestui spațiu spiritual și citind despre gîndurile și faptele oamenilor care l-au populat nu se poate să nu ai sentimentul identității regăsite. O identitate care presupune coexistența armonioasă a românilor, nemților, ungurilor, sîrbilor, slovacilor, bulgarilor etc. Copil fiind la nivelul claselor primare vedeam zilnic trecînd prin cartierul Elisabetin din Timișoara, pe strada Pescarilor, în și dinspre Piața Lahovary un bătrîn înalt, distins, cu un păr alb, nepermis de lung pentru
Europa iluziilor pierdute by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/14892_a_16217]
-
nu imposibil, de atacat pe propriul teren. Pentru că ceea ce spune seamănă uneori șocant de mult cu afirmațiile din România: la fundul grămezii, de la amănuntul că Transilvania a fost stăpînită întîi de Ungaria și apoi de Austro-Ungaria la politic incorecta formulare "Românii nu au obținut (s.n.)... teritoriul pînă la Tisa", dar "România primea (s.m.) atît Basarabia, cît și Transilvania și Bucovina" (în locul prezentării unirii ca voință a unor teritorii de-sine-stătătoare) sau la considerarea perioadei interbelice ca una în care "România înclina spre
România mea by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14922_a_16247]
-
unui necunoscut e totdeauna dificil; ceea ce rezultă pendulează între scurt atlas istorico-geografic, editorial Financial Times și ghid turistic (cu precădere capitolul despre București), construit pe principiul unui panaceu pentru țări exotice, est-europene, unde prin definiție circulă boli imposibil de identificat. Românii își vor regăsi trăsături mai mult sau mai puțin familiare, important e că un asemenea exercițiu de a ne uita la noi înșine a început să fie posibil. Lucian Boia, România: țară de frontieră a Europei, București, Ed. Humanitas, Seria
România mea by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14922_a_16247]
-
lui Eugène Ionesco, actualul premier Adrian Năstase a găsit cu cale a-l mustra pentru "desțărarea" sa. Virgil Nemoianu e personalitatea asupra căreia se poate testa, în chip concludent, ideea "exilului american" deoarece d-sa e, la ora de față, românul cel mai realizat și mai cunoscut în mediul cultural din Statele Unite. Deținător al catedrei speciale "William J. Byron Distinguished Professorship in Literature and Philosophy" la Catholic University of America din Washington, director, între 1979 și 1994, al Programului de literatură
Un româno-american (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14900_a_16225]
-
am cadorisit, vrînd nevrînd, pe francezi (uneori reacția presei mi s-a părut stupefiantă; am citit într-un "Express", pe larg, cît de persecutați sînt bieții țigani în România, cît de frumos se comportă ei la Paris, prin comparație cu românii care, în schimb, fac toate relele, și cît de luminați sînt francezii, care nu fac nici o diferență între români și rromi!)... Revenind la Avignon, aflăm, dintr-un studiu sociologic, că festivalul are un public fidel, peste 120.000 de "pelerini
Teatrul unor nopți de vară by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14910_a_16235]
-
pe larg, cît de persecutați sînt bieții țigani în România, cît de frumos se comportă ei la Paris, prin comparație cu românii care, în schimb, fac toate relele, și cît de luminați sînt francezii, care nu fac nici o diferență între români și rromi!)... Revenind la Avignon, aflăm, dintr-un studiu sociologic, că festivalul are un public fidel, peste 120.000 de "pelerini" mereu la datorie (cu o rată de înnoire, anuală, de 21%); 60% din spectatorii Avignon-ului au studii universitare (22
Teatrul unor nopți de vară by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14910_a_16235]
-
văzut. Problema decriptării permanente a codurilor între două culturi m-a interesat foarte mult. Tu, ca semiotician, trebuie să mă înțelegi. Această carte despre cafenele, reprezintă, pentru mine, aceeași mentalitate, același spirit, dar în sens invers. Vreau să le explic românilor că Parisul nu e numai Nôtre-Dame și Luvrul și Tour Eiffel. Să le explic sensul vieții zilnice a Parisului prin acest simbol, care este cafeneaua pariziană. Și totuși, eu am constatat că, pentru destui români, Parisul înseamnă și cafenele sau
Sanda Nițescu - Cum pot comunica două culturi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/14938_a_16263]
-
invers. Vreau să le explic românilor că Parisul nu e numai Nôtre-Dame și Luvrul și Tour Eiffel. Să le explic sensul vieții zilnice a Parisului prin acest simbol, care este cafeneaua pariziană. Și totuși, eu am constatat că, pentru destui români, Parisul înseamnă și cafenele sau, poate, mai ales cafenele. N-aș vrea să mă supraevaluez, dar cred că nu au citit prea multe despre cafenele și, oricum, n-au avut multe înregistrări pe viu, făcute cu ochiul subiectiv al autorului
Sanda Nițescu - Cum pot comunica două culturi by Mariana Neț () [Corola-journal/Journalistic/14938_a_16263]
-
verbul lui Arghezi, dar, ca supraviețuitori - căci, atenție, numărul celor care au pierit altfel decât prin glonț este cu mult mai mare decât s-ar bănui - constatăm numai discrepanța dintre ceea ce expunea multicolorul album al eternei și fascinantei de muls Românii și ceea ce ochiul străinului cam pretutindeni vedea: peticele murdare ale mizeriei. Dacă vom afirma că mai bine de un deceniu diriguitorii s-au ocupat cu ceea ce le impunea imanența urgenței, propria-le îmbogățire, atunci recunoaștem spontan și herculeanele lor eforturi
Obsesiva, irepresibila imagine by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14945_a_16270]
-
tranziției, ca fenomen de soiul cataclismelor, sau a-și îndrepta degetul acuzator către administratorii crizei. Pare-se că, fie și visceral, aceasta este reacția insului unanim. Mai sărac decât înainte, mai amenințat în privința zilei de mâine, de la care așteaptă primejdii, românul unanim de astăzi refuză imaginea care i se propune, a unei guvernări ce-l are în vedere în primul rând; în consecință, toarnă peste ea vitriolul unui singur cuvânt: corupție! La oricare infecție, dincolo de lucrarea medicamentului contează reacția organismului. Când
Obsesiva, irepresibila imagine by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/14945_a_16270]
-
mai devreme, Virenque n-ar fi avut nici o șansă. Dar coechipierii lui Armstrong trudeau din greu în coada plutonului. Bătălia pentru a fost extraordinară. Nu pot încheia fără o vorbă despre comentariul plin de haz și profesionist al celor doi români care asigură de ani buni transmisia Turului pe Eurosport, Baciu și Naum. O plăcere să-i asculți.
Muntele pleșuv by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/14961_a_16286]
-
părerea ca profesorii din comisie să revizuiască istoria d-lui Vartic. Regret, căci se va face istorie sub aspectul sectarismului. Și mă tem că dacă va fi așa, atunci în loc să ne aduceți onoare în străinătate, o să redeșteptați recriminări din partea altor români, și precum ați introdus sfâșieri dincolo de Carpați, tot așa veți aduce înaintea lumii întregi sfâșierile de dincoace de Carpați. Iată sensul ce-l are interpelarea mea înaintea Senatului și sper că această interpelare va avea folos. Sper că nu va
Un tratat de istorie eșuat by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14966_a_16291]
-
care s-au adus sunt puerile, la nivelul replicii pe care a dat-o revista Contemporanul la articolul lui Maiorescu "Beția de cuvinte". Maiorescu a făcut o interpelare când modul în care era concepută o sinteză oficială de istorie a românilor era în neregulă; n-am auzit ca vreun deputat sau senator din zilele noastre să fi făcut o interpelare asupra modului în care a fost redactat Tratatul de istorie a României publicat de Academia Română! Or, și acum este "în chestie
Un tratat de istorie eșuat by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/14966_a_16291]
-
a părut că Virgil Gheorghiu seamănă cu Mircea Eliade, nu la corp, ci mai degrabă prin forța curenților psihici care emanau din el. El era, ca și Mircea Eliade, foarte interesat să-și publice cărțile în Suedia, visând, ca tot românul, la distincția cea mai înaltă. Sărbătorim Paștele ortodox cu Vladimir (Dmitrievici) și familia lui, cu invitați numeroși din lumea scriitorilor și mai ales a editorilor. Un purcel de lapte copt trona în mijlocul mesei, dându-mi un frison special, și decizia
Jurnal suedez by Gabriela Melinescu () [Corola-journal/Journalistic/14879_a_16204]
-
de pe vremuri de începere a emisiunilor; curentul, tot ca pe vremuri, se întrerupe; o voce a unui telespectator nevăzut înjură neaoș; se deschide o sticlă de bere; ideea este că, și ieri, și azi, berea "Bucegi" i-a fost aproape românului. Este înduioșătoare preocuparea pentru puritatea limbii de care dă dovadă C.N.A. Ea îmi aduce aminte de un profesor de română care nu se împăca deloc cu limbajul mai verde al personajelor lui Preda și ne întreba retoric: Ați remarcat voi
Trivialitate sau imoralitate? by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/15308_a_16633]
-
perfect secționată în două, a devenit fie paradisul opulenței desfrânate (pentru cam jumătate de procent din populație), fie comuna primitivă, pentru restul. Partea ciudată e că ambele sunt egal de neplăcute la privit, deși din motive diferite. Insolența bogăției unor români e întrecută doar de disperarea sărăciei ce i-a prins în menghină pe ceilalți. Nimic mai respingător, ca spectacol al degradării umane, decât certurile cotidiene iradiind din mediul eminamente dubios al fotbalului spre sferele marii corupții. După cum nimic mai înspăimântător
Securitatea purifică N.A.T.O. by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15286_a_16611]
-
știau cum să le saboteze, acasă, mai spornic... Că Ion Ilici Iliescu nu e doar un om al trecutului ci și prizonierul resturilor nocive ale Securității o dovedește încăpățânarea de avocat vicios ce sare în ajutorul celor mai ticăloși dintre români. Invocându-le - după împrejurări - ba "patriotismul", ba "profesionismul", șeful statului a devenit cea mai redutabilă piedică în calea aderării României la N.A.T.O. Zilele trecute, dl. Iliescu a primit un neașteptat balon de aer din partea unui mărunt emisar al alianței
Securitatea purifică N.A.T.O. by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15286_a_16611]
-
figură de șoricel nevinovat, e fie un mare farsor, fie un imbecil de ultimă speță: deși superiorii săi ierarhici au spus răspicat: "Ori afară cu securiștii, ori adio N.A.T.O.!", el a introdus o nuanță într-adevăr uluitoare. Și anume: românii ar trebui să nu uite că agenții puterilor occidentale au spionat și ei împotriva României! Cu alte cuvinte, că și N.A.T.O. geme de securiști de diverse nații! N-ar mai fi trebuit decât să spună că România e perfect
Securitatea purifică N.A.T.O. by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15286_a_16611]