304 matches
-
o vizită în SUA, și iată că zona aceasta este de nișă, este o gaură. Domnul președinte simte cu instinctul său infailibil că trebuie să se înfigă. Să mai ia niște voturi de la cei care vor rezista întotdeauna pe aici, românașii urâtori de bozgori. Sunt o categorie, indiferent de ce se întâmplă, ei au fixația asta și sunt mulți la voturi. Ăsta este tot calculul domnului Băsescu. Dănsul mai are o idee pe care o mai aplică, și anume aceea că orice
CTP: Băsescu mai vrea niște voturi de la românașii urâtori de bozgori by Cristina Alexandrescu () [Corola-journal/Journalistic/35916_a_37241]
-
pentru un om ceva mai nevoiaș, contează. De exemplu, un milion și ceva de yeni te surprinde, dar suma nu face mai mult de unsprezece mii de euro, bani europeni... Măcar de mi i-ar lăsa mie, - parcă aud un românaș de-al nostru, în ziua noastră de azi... Ei, dar nostimada e că cetățenii... japonezii, adică, primindu-i, îi și duc imediat la Poliție. Și nu-i vorba de un caz, două, ci de zeci, chiar sute de cazuri de
Litra de cafea boabe by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9122_a_10447]
-
asta, domnule, e în stare să nască, lunar, lună de lună, nu cum a lăsat Dumnezeu să treacă nouă luni și pe urmă să aștepți fătul să iasă... Ce-i drept, pruncușorii ar ieși tuciurii și i-ar face șapte românași, unul după altul, vioi, puși pe căpătuială, domn' doctor, și, mă credeți, nu mă credeți, cu o mare putere de orientare în politica externă.... * 28 febr. 1979. Cei patru eroi, băieți de mahala, ajunși, care se întîlnesc din cînd în
Răzlețe (2) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16526_a_17851]
-
091. Ileanda ● - 1.092. Ip ● 1.093. Letca ● - 1.094. Lozna ● 1.095. Marca ● 1.096. Măeriște ● - 1.097. Meseșenii de Jos - ● 1.098. Napradea ● - 1.099. Nușfalău ● 1.100. Pericei ● - 1.101. Plopiș - ● 1.102. Poiana Blenchii - ● 1.103. Românași 1.104. Rus ● - 1.105. Sag ● ● 1.106. Sânmihaiu Almașului ● - 1.107. Someș-Odorhei ● - 1.108. Surduc ● 1.109. Samșud - ● 1.110. Sărmășag ● 1.111. Treznea - ● 1.112. Valcău de Jos ● - 1.113. Varsolt ● 1.114. Zalha - 1.115. Zimbor ● - Sibiu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/138233_a_139562]
-
Horoatu Crasnei ridicat ● - 815. Ileanda mediu ● ● 816. Ip ridicat ● ● 817. Letca mediu ● ● 818. Lozna mediu ● - 819. Marca ridicat ● ● 820. Măeriște ridicat - ● 821. Meseșenii ridicat ● ● de Jos 822. Mîrșid ridicat ● ● 823. Nușfalău ridicat ● ● 824. Pericei ridicat ● - 825. Poiana Blenchii mediu ● ● 826. Românași ridicat ● - 827. Rus mediu-ridicat ● ● 828. Sălățig scăzut ● - 829. Sag ridicat ● - 830. Someș-Odorhei scăzut ● - 831. Surduc mediu ● - 832. Samșud ridicat ● ● 833. Sărmășag ridicat ● ● 834. Treznea ridicat ● - 835. Valcău de Jos ridicat ● ● 836. Varsolt ridicat ● ● 837. Zalha ridicat ● ● 838. Zimbor mediu ● ● Sibiu
EUR-Lex () [Corola-website/Law/138233_a_139562]
-
la Serviciul de ascultare s-ar fi auzit rostită de cucoana bătrână formula aceasta enigmatică (căci ce putea să însemne HAMU' dacă nu diviziile de cavalerie sau PRAȘTIA, dacă nu rachetele sol-aer!...)... deci alarmă absolută... Atunci, noroc că angajaseră un românaș, filolog la Universitatea din București, care le-ar fi strigat: Stați!... că e invers... formula în română înseamnă când te temi de ceva... nu, nu-i un semnal distructiv, fiți liniștiți, e un țipăt de desnădejde... când apar niște scumpiri
Hamu’ și praștia by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7063_a_8388]
-
și plecând imediat după semnarea contractelor, pentru a fi, în zori, la datorie. Pot depune mărturie că n-o făcea pentru bani, pentru simplul motiv că era vorba de echipamente și de medicamente. îmi mai amintesc și de comoditatea unor românași de-ai noștri care, ajunși în fața unui funcționar de la o importantă fundație europeană, pretindeau, cu aroganță, să li se dea asigurări că nu completează de pomană formularele! Faceți diferența între insul obișnuit să i se ofere totul pe tavă și
Răbojul genetic by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15837_a_17162]
-
Spiru Haret, urâta comparație cu jocurile priramidale - și despre acestea, de altminteri, se trece cu vederea câte bucurii au adus, destulă vreme, în multe, multe case. Cu trei sute de mii de diplome de absolvire pe brațe, trei sute de mii de românași recapătă poftă de viață, iar într-un număr rezonabil de ani, unul din doi români va fi în posesia Diplomei. Europa ne va invidia, va găsi locuri de îngrijitoare de vârstnici pentru licențiatele noastre, de săpători, cărători de saci, pentru
Dai un ban… by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/7076_a_8401]
-
vedeau cu ochii, pe vremea bejeniilor și năvălirilor, când pericolul nici nu se mai știa de unde venea,... că dacă ar fi venit regulat numai dintr-o parte, cu totul alta ar fi fost situațiunea; așa că, această culme a istețimii la românașii noștri, era să înhame bisericuța lor de lemn la două capete,... ca la două chinte roiale... și s-o șteargă la iuțeală în partea cuvenită, salvând cu cele sfinte și mălaiul, făina, ori sarea, ce mai aveau ei pe-acolo
Luther și biserica pe roți - variantă - by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/9994_a_11319]
-
individului dovedește că e un familiar al clasicilor, că-l preocupă valorile sigure, că frecventează doar "vârfurile" și că, în general, nu se lasă dus cu preșul de celebritățile de-un sezon sau de modelele "importate" pentru a strica mintea românașului. În același timp, omul e prudent: nu se aventurează dincolo de Filimon și Asachi, iar "inovația" e reprezentată, în cel mai bun caz, de neotradiționalismul unui Adrian Maniu și de cumințenia de mormânt a vreunui Calistrat Hogaș. Știind toate acestea, nu
Câte genii ați respins de la publicare? by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/7357_a_8682]
-
Mexic. Copiii noștri frumoși, dragi și deștepți într-un reportaj tv la sosirea în țară. Mai rar sau deloc nu sunt filmați la plecare în alte țări pentru a fi apreciați cum merită. Noi rămânem cu zicerea: - Îi vedeți? Sunt românași de-ai noștri! Iar după o vreme, le cumpărăm cu bani grei inteligența, respectând tradiția noastră de a nu ști să apreciem și să ne folosim valorile naționale... l Dintr-o știre tv, aflăm cu bucurie că Ana Blandiana și
Numai presa e de vină... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11487_a_12812]
-
Dumitru Hurubă Dumnezeu e din nou românaș de-al nost, adică a hotărât ca meciul Toamna 2006-Telespectatorii români să se joace cu prelungiri, dându-ne astfel posibilitatea să economisim un lemn de foc, o sacoșă de gaze naturale și să o iubim măcar câte-un pic pe
Pandora și televizorul by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10085_a_11410]
-
Făt-Frumos și Ileana Cosânzeana, Meșterul Manole și Ana, președintele țării și unii politicieni etcetera. Așadar, era un ins de modă veche, antică, s-ar putea spune, homeriană, chiar dacă, din cauza orbirii, Homer nu putea nici să scrie, nici să citească. Însă românașul nostru citea! Se încăpățâna să citească. Acolo, în peste 12 secole de aici înainte! Nu, nu s-ar fi putut spune că are atingere cu ieșitul de pe fix - liceul l-a terminat aproape cu eminență, a participat la olimpiada internațională
Ultimul cititor în limba română... Lui Gheorghe Grigurcu by Leo Butnaru () [Corola-journal/Imaginative/8532_a_9857]
-
televizor mesaje simple și puternice: Geoană și Dragomir au un trecut comun, au păzit porcii împreună, au spart ceapa în patru în Boeing, au împletit diplomația cu bișnița pe la Bruxelles sau Washington, diplomatul și barbugiul fiind, la urma urmei, doi românași de-ai noștri. Mai mult, „nea” este prescurtarea lui „nenea”. Cel mai tânăr, mai presupus a fi lipsit de experiență, îi spune cotoșmanului matur „nene” - raportul este ca de la discipol la maestru. Ce o fi învățat Geoană de la „nea Mitică
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2042_a_3367]
-
curată, prima, care de cele mai multe ori coincide cu căzutul din cuib și crescutul (uneori automat) al aripilor. Un film comparat cu peliculele lui Kusturica Cred că de-abia pe urmă vin americanii disciplinați și inocenți în ordinea lor structurală, și românașii simpatici, ridicoli, patetici - dar ai noștri -, și ciocnirea civilizațiilor ori a hormonilor, ori cea catarctică, de la final, necesară, dar ineficientă în termenii ritmului prea lent cauzat de lungimea filmului. (Filmul nu e cel lăsat de Cristian Nemescu, ci o variantă
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
ce nu s-a văzut și pomenit, pe urmă (iertată-mi fie alăturarea!) zice Cioran că suntem ca pietrele, pe urmă Nae Ionescu și el grăiește și spune că ortodoxul este român din fire (ontologic) în timp ce greco-catolicul e altfel, adică românaș din îndatorare cetățenească (fenomenologie, ar fi asta de pe urmă). Unul, orice ar face, este român ca pasărea pe creangă, aceasta cântă frumos pentru că ontologic este menită să împodobească muzical cosmosul; chiar fără să vrea, chiar fără să priceapă: dumneaei este
Comisia de împăciuire: marafeturi epice, tăieturi din ziare by Daniel Vighi [Corola-publishinghouse/Imaginative/917_a_2425]
-
Nu i-ar rămâne decât să le pună-n cleamp și să le belească pe toate. Sadoveanu n-ar fi avut ce scrie. Am vreo 40 de piei de miel și nu le ia nimeni. Lâna stă în saci și românașii noștri deștepți cumpără pulovere de la turci... Vaca de lemn Bădia Vasile și-a pregătit baltagul de inox, «făcut la servici», că nu mai este mult și mioarele trebuie să suie la Chișioru Făinii. «Așa-i obiceiu: să ai baltag. Nu
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
pe dată la liberarea Ungariei vecină și prietenă”... Am stabilit: când Rusul zice că te liberează, tu trebuie să Înțelegi că te ocupă! Cu patru luni Înainte de a... scrie bilețelele cu procentajul, Stalin ocupase deja România - și-atunci cum Îndrăznesc Românașii noștri să spună că Churchill ne-a vândut la Ialta, În februarie ’45? Auzi! „Nouăzeci la sută - Rușilor”! Dar Românii iștia cu ce dracu gândesc? Unde-s cele zece la sută pe care nu le cedase Stalin lui Churchill? Să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
Orhei precum că persoana fotografiată pe contra pagină cu adevărat este Învățătorul din satul Mana j. Orhei GOMA EUFIMIE, pentru de ce și semnăm și aplicăm sigiliul Bisericii parohiale. Paroh pr. Gh. Dodon 3 martie 1943’.) - Bun! În cele din urmă, Românașii Îmi dau drumul din lagăr, după nouă luni - au avut nevoie de cât are nevoie un copil, ca să... a, nu ca să priceapă: Românul pricepe repede, pricepe fulgerător, dar nu vrea să accepte că... a priceput altceva... În fine, uite-mă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1924_a_3249]
-
cu cei mai mulți studenți în Franța. Și numai în regiunea pariziană probabil că sunt două-trei mii. În cinci ani de când sunt aici am cunoscut poate vreo câteva sute. Studenți români la marile școli franceze, nici francezii nu ajung ușor: ca un românaș să ajungă acolo înseamnă că e foarte bun. Și îi văd că au probleme psihice din cauza dezrădăcinării, însingurării, a faptului că nu au luat în seamă dificultățile relaționale. S-au lăsat, s-au lăsat, s-au lăsat... Să văd floarea
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
Așa! Da’ al meu, ăsta d-o să vă învăț acuma, dă când să cântă, mă taică? Dă azi? S-o spui tu lu’ mutu! Tot dăcând lumea și pământu’, măăă, capete seci ce sunteți! Adică, dăcând ne-am aciuat noi, românașii, p aici, măăăă! Da’, dăgeaba vă cert io, mai bine să vă cânt. Băgați bine la cap, că, la urmă, v-ascult, ca la școală. Și, cine n-o ști, vai dă pielea lui o fi. Să fim buni înțeleși
Filigran by Alexandru Poamă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/363_a_1431]
-
Ali Străilaș, s-a mai tânguit o vreme, arătând mare pârjol de disperare în sufletul său și frângându-și mâinile și neavând curaj să-și pună inima în palmă dinaintea mea, dar mai prevestindu-i eu, că dinafara galeriilor minei, românașii noștri dau luptă mare cu năvala Apei și că au să izbândească a ne scoate de la greu, s-a mai liniștit și el, săracul harap, bizuindu-se, oarecum, a se mărturisi, cu glas șoptit Zicând: cum estem obicei la dreptcredincioșii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
câteva rânduri către conuʹ Mihai. ‐ Ai grijă pe urmele cărora calci! ‐ Da, coană Otilica! și iar am părăsit casa din Zlataust, casă pe care am mai văzut‐o și acum doi ani, dar fără acea teribilă inspirată pentru micii noștri românași, acea duioasă, bună și me reu prezentă la toate, coana Otilica. Bica Stelian Ciortolom (Din volumul „Bârladul odinioară și astăziʺ, pa g. 611‐612) Panait Cerna (Stanciof) (1881‐1913) „Ibrăileanu îl așeza din punctul de vedere al atitudinii sociale, alături de
OMAGIU MAMEI () [Corola-publishinghouse/Imaginative/416_a_1082]
-
de acum clară. România nu va fi admisă în spațiul Shenghen. De cum s-a dat sfoară, nu în țară, ci în lume, despre acest lucru în privința acestui popor francofon cu acte în regulă și european cu hărți în regulă, toți românașii noștri rămași rușinos de căruță, au început să arate cu degetul în toate cele patru puncte cardinale vinovații. Și au apărut chiar și nume, ba că Băsescu, ba că Igaș, ba că Blaga, ba că Ponta de la PSD, ba că
Amintiri din sufragerie by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83874_a_85199]
-
niște încălțări de iarnă, s-a gândit cineva sus-pus, care nu doar din pură întâmplare avea și monopolul importurilor de anvelope de peste mări și țări. Și a propus el, ca pentru liniștea și confortul sărmanelor mașini a și mai sărmanilor românași, tot mai rupți în coate și în alte părți proeminente, să devină obligatoriu de la 1 noiembrie, încălțarea mașinilor cu cauciucuri de iarnă. Se miră premierul și acum, de câtă mentalitate rutieră mioritică dă dovadă acest popor, de altminteri blând, că
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]