600 matches
-
lor autonim, neavând nici vreo limba specială, nici vreo tradiție. Ei nu au știut niciodată că romii se numesc rom în limba lor. Ei sunt romanizați complet, noi romii autentici aplicându-le numele de kashtale (kasht= lemn în hindi și români/ dulgheri, rudari, băieși). Aceștia din urmă sunt un mixaj etnic al diverselor etnii provenind din diferite părți ale lumii, așa cum am arătat în articolul meu "African sau Țigan" http://confluente.ro/marian nutu carpaci 1465315849.html ). Acești țigani care nu aparțin țiganilor romi
ROM SAU ȚIGAN? ADEVĂRUL ESTE UNDEVA LA MIJLOC... de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2080 din 10 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/371382_a_372711]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > TREZIȚI-VĂ ROMÂNI! Autor: Gabriela Mimi Boroianu Publicat în: Ediția nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului Tristețea se revarsă înlăcrimând pământul Din lacrima ce-o plânge un cer însingurat Când am uitat iubirea și am uitat cuvântul Ce ne-mplinea
TREZIȚI-VĂ ROMÂNI! de GABRIELA MIMI BOROIANU în ediţia nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371513_a_372842]
-
iubește pe oameni și dorește să facă ceva pentru ei. Însă partea dura este că există acuma atâtea tehnici de manipulare a maselor încât uneori e destul de greu în a discerne adevărații lideri însă nu imposibil. Am impresia că noi românii suntem ușor de manipulat cel putin o anumită parte din noi. Revenind la întrebarea ta îți răspund da România poate pașii pe un drum bun cu un început slab este adevărat ce nu trebuie disprețuit pentru că este în direcția cea
VASEA ( 2 ) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1409 din 09 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371518_a_372847]
-
un strop de noroc, căci după legea poporului evreu sclavii trebuiau eliberați după șapte ani. Stăpânul lor nu avea voie să-i ucidă sau să-i maltrateze iar dacă robul dorea, era primit în sânul comunității iudaice, aceasta după circumcidere. Românii însă nu acordau sclavilor nici un drept, iar stăpânii îi puteau maltrata sau ucide după voia inimii, și erau considerați lucruri (res), insă uneori aceștia puteau fi eliberați, ăsta depinzând de dorință stăpânilor lor. În mai toate cazurile în care sclavii
AL CINCELEA FRAGMENT de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1782 din 17 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/374906_a_376235]
-
luni! Ajung în fața Primăriei. Aceleași steaguri obosite de anul trecut, privesc în jos spre strada principală, pustie și rece. Nici un semn că astăzi e 1 Decembrie! Ciulesc urechile. De nicăieri nu se aude “Desteptă-te Române” ori măcar un “Noi suntem români!”. Pe stradă, doar eu și câțiva câini fără stăpân, interesați de containelele de gunoi care spre bucuria lor, astăzi nu se golesc din motiv de sărbătoare națională. Mă apucă așa un dor, o nostalgie după famfarele de altădată, mititeii electorali
CUM MI-AM PETRECUT ZIUA NAȚIONALĂ de DORINA STOICA în ediţia nr. 1431 din 01 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/371947_a_373276]
-
De la Iisus de pe Colină” („De Înviere”, p. 78). Dar Ionel Grecu ritualizează, sacralizează, pur și simplu, discursul liric și în cazul evocării unor evenimente istorice de o însemnătate aparte din istoria neamului sau a unor mari, monumentale personalități din Pantheonul românesc: „Întâiu-ntregitor de țară,/ Mărit și iubit de norod,/ Uni românii-ntâia oară/ Mihai, Marele Voievod!” („Mica Unire”, p. 79) Sau: „Din binecuvântata Bucovină,/ la miez de veac, a răsărit lumină”... („Eminescu”, p. 80). Cu aceeași iubire sfântă în glas, cu
POEZIA LUI IONEL GRECU SAU RITUALIZAREA EVOCARII DE VICTOR RUSU de IONEL GRECU în ediţia nr. 1749 din 15 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372549_a_373878]
-
putea participa la Sfânta Liturghie; sau pentru participarea la întruniri și conferințe. Toate acestea cu scopul de a păstra, așa cum ați spus și dumneavoastră, identitatea noastră ortodoxă românească, culturală, națională. Eu insist aici, și acolo, pe faptul că dacă suntem români noi trebuie să conștientizăm că avem o identitate a noastră proprie. Nu poți să fii european, universal fără o identitate proprie locală. Fiecare om în această lume s-a născut într-un anumit loc, a fost marcat de o cultură
2011... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372739_a_374068]
-
de sus, de la bolta anilor Reginei, până la adâncul conștiinței, dragostea pentru Majestatea Sa! Țara-i trezită din somnul pietrei: avem o regină neînchisă între coperte de legende, neîncenușată după gratiile istoriei în lanțuri, avem pe Majestatea Sa, Regina Ana. Suntem români iubiți de Dumnezeu, având pe Regină, câtă vreme atâtea popoare din lume, nu au, nu-și amintesc să fi avut vreodată, ori sunt așteptate de suplicii dacă vor să o aibă. Avem o regină ca norul sub soare, ca umbra
REGINA ANA. FĂRĂ IUBIRE, PRAGURILE PUTEAU FI MINE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2041 din 02 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/371085_a_372414]
-
de trădători și vânzători de idealuri și de bogății ale patriei, la discreția unor otrepe ale tagmei care de 23 de ani se luptă și reușeșete să ne facă să ne fie rușine de noi înșine, ca națiune, că suntem români, văzându-ne și acceptându-ne prădați, mințiți, manipulați, extorcați, asupriți, alungați în exod, desconsiderați, batjocoriți, folosiți doar la alegeri ... Și totuși, cei mai mulți rămânem curați, cinstiți, frumoși și cu adevărat iubitori de țară. De aceea supraviețuim, de aceea suntem imbatabili și
RUGĂ FĂRĂ SFÂRŞIT de ROMEO TARHON în ediţia nr. 639 din 30 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/348445_a_349774]
-
care va să zică... cum am zițe... în sfârșit să trăiască!” Iar Cațavencu: „În sănătatea venerabilului și imparțialului nostru prezident, Trahanache!” Și șoptindu-i încet lui Tipătescu: „Să mă ierți și să mă iubești!” Apoi expansiv: „Pentru că toți ne iubim țara, toți suntem români!... mai mult, sau mai puțin onești!“... Și muzica cântă pentru a sărbători flagranta încălcare a constituției privind corectitudinea alegerilor pentru Camera Deputaților. Recunoaștem întrucâtva fariseismul practicat în zilele noastre? Dar să transcriu și primele rânduri din schița „Cam târziu”: Târziu
NORTH CAROLINA în ediţia nr. 3 din 03 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/345029_a_346358]
-
Acasă > Eveniment > Ordinea Zilei > TOT CE-I ROMÂNESC NU PIERE Autor: Rodica Elenă Lupu Publicat în: Ediția nr. 804 din 14 martie 2013 Toate Articolele Autorului „Tot ce-i românesc nu piere” “Un suflet românesc în cântece de odinioară” - n nou DVD lansat de Fuego Fuego va lansa
TOT CE-I ROMANESC NU PIERE de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 804 din 14 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345249_a_346578]
-
și promovată. O poveste omogena, cu aer burghez, cu raze de trecut și prezent în care se regăsesc valorile și coloanele sonore ale lumilor apuse și care surprinde veridic sufletul românesc în cântece de-odinioară. Referință Bibliografica: TOT CE-I ROMÂNESC NU PIERE / Rodica Elenă Lupu : Confluente Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 804, Anul III, 14 martie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Rodica Elenă Lupu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul
TOT CE-I ROMANESC NU PIERE de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 804 din 14 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345249_a_346578]
-
citirea unor versuri scrise cu sentiment patriotic de către mama dlui. Vlașin care locuiește în Germania. Redau o parte din aceste versuri scrise ocazional într-o noapte: „1 Decembrie, ger și omăt/ Dar n-a fost greu/ Aici să fim./ Suntem români/ Știm să jertfim/ Atunci cînd plângem/ Sau iubim./ Această dragoste și dor/ Sau crez/ Cum să o numesc?/ De mic în mine s-a născut/ Și cum? Vreau să vă povestesc! Bunicul meu-un veteran/ Fost prizonier la Comaron/ Mă
LA ZVOLEN ÎN SLOVENIA de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 2166 din 05 decembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376933_a_378262]
-
Să avem... bunul simț de a ști să ne folosim de urmările sale, dreapta judecată de a prețui bine trebuințele și rara înțelegere de a alege mijloacele cuvincioase spre a le împlini. Priviți-vă... și veți vedea că toți suntem români: aceleași sentimente ne leagă, același sânge ne unește... Toți avem o patrie înainte, să avem și un cuget și un scop... Începem astăzi lucrările chemării noastre... Uniți-vă în același cuget frățesc și național... Lăsați să citească viitorimea cu mândrie
UNIREA PRINCIPATELOR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377012_a_378341]
-
spate toate păcatele lumii. Era suficient ca alegătorii (18.313.698???) să fi citit programele celor doi candidați, să analizeze realizările lor concrete, să vadă cum arată România după 25 de ani de putere fesenistă și dumnică să voteze! Câți români mai știu, însă, să citească? (cca 80%). Din cei care știu să citească, câți înțeleg ? (cca 60%). Din cei care înțeleg, câți sunt cinstiți cu ei înșiși ? Așa că ne-am întors la „Cu televizorul ați mințit poporul !” și toate ingredientele
TABLETA DE WEEKEND (88): ÎNCĂ CINCI ANI CU SISTEMUL MAFIOT LA BUTOANE? de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377907_a_379236]
-
vie ceața se ridică abulică după o săptamână de ploaie neîncetat iar eu m-am trezit cu speranța că soarele ne v-a regăsi pe plaja aceea cu flamură în dungi albe și albastre ... Citește mai mult mânăstiri de voievozi românise înalță pe stâncile insulei vaporașul nostru n-a acostatanul coboară în criza zilelor scurtene vom aminti de noi poateîn jurul bradului de Crăciune luni după ziua cea mai lungăclopotele se aud programatdin sat încă un mort s-a înălțate luni
RADU LIVIU DAN [Corola-blog/BlogPost/376268_a_377597]
-
rămas onoarea, Inima ne-o româniți! La mulți ani, români din lume, Cei care-s demult plecați Să -și refacă un renume Dar de alții -s certați! La mulți ani, români... Unde scrie România Pentru -o cauză mai bună Dați români mână cu mână. La mulți ani, uitați mânia, Noi suntem toți România, Și cred mai presus de toate.. Vom fi frați până la moarte! Referință Bibliografică: Inima ne-o româniți! / Elena Buldum : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2161, Anul VI
INIMA NE-O ROMÂNIȚI! de ELENA BULDUM în ediţia nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/376510_a_377839]
-
Acasa > Eveniment > Actualitate > GABRIELA JANIK - SA FIM MÂNDRI CĂ SUNTEM ROMÂNI Autor: Ligia Gabriela Janik Publicat în: Ediția nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 Toate Articolele Autorului „Dle Cozmin Gușă, cine este inconștient și îndobitocit, în cazul de față?" Zilele trecute citisem un articol intitulat „Românii din afara țării nu mai sunt
SA FIM MÂNDRI CĂ SUNTEM ROMÂNI de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376556_a_377885]
-
sunt româncă și mi-e rușine cu româniii ca dumneavoastră și altor asemeni vouă. Să fim mândri că suntem români! Dumnezeu să ajute România! Ligia-Gabriela JANIK Aldingen, Germania 17 noiembrie 2014 Referință Bibliografică: Gabriela JANIK - SA FIM MÂNDRI CĂ SUNTEM ROMÂNI / Ligia Gabriela Janik : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1418, Anul IV, 18 noiembrie 2014. Drepturi de Autor: Copyright © 2014 Ligia Gabriela Janik : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare
SA FIM MÂNDRI CĂ SUNTEM ROMÂNI de LIGIA GABRIELA JANIK în ediţia nr. 1418 din 18 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/376556_a_377885]
-
are limba peștele, dar știe unde este țara sa, Țiganul are limba români, dar nu ascultă vocea ei, Umblă că un bețivan și moare înșelat, fără să știe că În fiecare zi patria să India îl cheamă prin limba să români. Puternic somonul, fără minte țiganul! Un lucru le este comun celor doi, si peștele și țiganul mor mâncați. Peștele în râul unde s-a născut, Țiganul este mâncat de propria să etnie, în țări străine. https://en.wikipedia.org/wiki
O ROM THAI O LOLO MACHIO- PEȘTELE ȘI ȚIGANUL de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 1966 din 19 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/375859_a_377188]
-
hamuri!Și atinși de lira verii,Ce ne-ncântă-n grai idilic, Geniul petrecut al serii,Dulce ne frământă liric.Cine-i suflă marea vieții? Intre arcadele de timp,Și -i deschide dimineții,Poarta altui anotimp!.... IX. INIMA NE-O ROMÂNIȚI!, de Elena Buldum , publicat în Ediția nr. 2161 din 30 noiembrie 2016. La mulți ani, românătate! De prin cele patru zări, Cei plecați așa departe, Cei de peste mări și țări. La mulți ani, românătate! Înecați de dor și jale; Am
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/376517_a_377846]
-
licoare. Pe lângă munți, dealuri și ape să aibă vis și libertate, să poată vulturii să zboare pe drum deschis peste hotare, să nu mai lase-n urma lor puii plângând , murind de dor Și-n lume poate nu mai fie români plecați într-o sclavie și mistuiți de-un aprig dor să fie robi și-n țara lor. Copile, vei putea ierta ce am făcut din țara ta? Am îndurat poate prea mult și am făcut din asta-un cult. Nu
COPILE, NU ŢI-AM DAT O ŢARĂ de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 304 din 31 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/375139_a_376468]
-
foarte valoroși, iar sfatul meu ptr părinți este să fie atenți, să își îndrume copiii înspre credință și Dumnezeu, să nu uităm să ne închinam și să mulțumim lui Dumenzeu ptr ce ne-a dat, să nu uităm că suntem români, să ne păstrăm identitatea românească și să nu ne fie rușine că suntem români. Noi ne-am câștigat un loc în tot ce înseamnă planetă, un loc pe care-l merităm pe deplin. Tinerii ar trebui să nu uite niciodată
VREAU SA TRAIESC ATAT TIMP CAT POT SA CANT...INTERVIU CU SOLISTA DE MUZICA POPULARA DIN BANAT, NICOLETA VOICA de MARA CIRCIU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/372641_a_373970]
-
aceea, în astă zi, toți tresar... Și românește... sărbătoresc iar! Îngână versuri, cântece vesele, Și, sărută fetele de Dragobete. Seara, se prind în horă de mâini, Și-ncing jocul, în cinstea datinii. Îl cinstesc cu toții pe Dragobete... Căci știu sărbătorii românește! Azi, sărutați cu toții de Dragobete, Prindeți-vă în hora iubirii cu fete! Păstrați în suflet, mugurii iubiri... Și bucurați-vă de zorii primăverii! București, 23.02.2015 Referință Bibliografică: De Dragobete! / Mariana Dumitrescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1516
DE DRAGOBETE! de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376156_a_377485]
-
în plânsu-și. (Radu Gyr) Eminescu este nume Pentru țară - România, Și-i durerea dusă-n lume, Lacrima, dorul, mânia... (Nichita Stănescu) Eminescu este grinda, Cifrul nației române, Iar noi piatra, casa, tinda, Colbul ce din noi rămâne... (Adrian Păunescu) * Neamul românesc prin dânsul, Sacrul drept la nepieire Și-l asigură, prin plânsul Doinei lui de rătăcire... (Mircea Eliade) Referință Bibliografică: Corifeii despre Eminescu - plăsmuiri lirice / Romeo Tarhon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2352, Anul VII, 09 iunie 2017. Drepturi de
PLĂSMUIRI LIRICE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/379623_a_380952]