42,586 matches
-
lăsînd la o parte aceste întrebări și altele asemănătoare, poate cel mai important lucru rămîne următorul: generația centrală (aurită "placa turnantă") este cea care poate oferi răspunsuri, sau începuturi de răspuns pentru exact întrebările pe care și le pune o Românie în curs de europenizare sau măcar rîvnind la europenizare. Astfel de răspunsuri sunt febril căutate atît de intelectuali, cît și de politicieni în ziua de azi. Nu prea sunt sigur că ei caută unde și cum trebuie, nici măcar nu sunt
O propunere - Modificări canonice și generații de aur by Virgil Nemoianu () [Corola-journal/Imaginative/11749_a_13074]
-
mână, Ea rămas-a împietrită, ȘI-I TOT NAȚIA ROMÂNĂ! Și TIMPUL s-a ridicat din hrisoave și din cărți; Au urlat lupii la graniți, s-au desenat alte hărți... Vipere și corbi de smoală și acum pândesc la poartă: ROMÂNIA mai frumoasă, mai bogată li se-arată! Citește mai mult Au venit în țara asta și-alti străini de-au tulburat-oI-au supt sângele și vlaga și săracă au lăsat-o;I-au ucis bărbații-n lupte, s-au
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
mână,Ea rămas-a împietrită, ȘI-I TOT NAȚIA ROMÂNĂ!Și TIMPUL s-a ridicat din hrisoave și din cărți;Au urlat lupii la graniți, s-au desenat alte hărți...Vipere și corbi de smoală și acum pândesc la poartă:ROMÂNIA mai frumoasă, mai bogată li se-arată!... XVIII. CALUL ȘI MĂGARUL, de Elisabeta Silvia Gângu, publicat în Ediția nr. 2152 din 21 noiembrie 2016. Pe-un drumeag, către oraș, Venea cântând un căruțaș, Ce la căruță-nhămase Un Măgar piele
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
din 26 martie 2016 Toate Articolele Autorului PICĂTURI DE VIAȚĂ (După o replică a lui George Simion) Suntem picături de viață Preludiu de uragan Alungând pâcla de ceață Vom redeveni ocean Picături din apa vie Inima unui torent Visăm Marea Românie Pe străvechiul continent Picături de apă vie Suntem fluviu în prezent Iar Unită Românie Ni-i supremul argument Împotriva iobăgiei Servim cu devotament Întregirea României N-o cerșim în occident Suntem picurii de ploaie Adunați pentru Unire Cum vrem pace
POEME DEDICATE CONGRESULUI „ACŢIUNEA UNIONISTĂ 2012” de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380614_a_381943]
-
-i supremul argument Împotriva iobăgiei Servim cu devotament Întregirea României N-o cerșim în occident Suntem picurii de ploaie Adunați pentru Unire Cum vrem pace, nu războaie Cerem țării re-ntregire ---------------------------- București - Piața Universității 20 februarie 2016-oră șase seară. TRĂDĂTORI DE ROMÂNIE Suntem lumii de ocara Uitând de strămoși și glie Acceptând străini de țară Președinți de Românie Mă întreb cum de uitarăm Frații buni de-o vșnicie Jalnic îi abandonarăm Să trăiască-n silnicie Suntem mulți plecați în lume Pentru casa
POEME DEDICATE CONGRESULUI „ACŢIUNEA UNIONISTĂ 2012” de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1912 din 26 martie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380614_a_381943]
-
lider al scrutinului electoral este I. Dodon, căruia primele rezultate îi dădeau peste 55% din voturi, scăzând după procesarea majorității proceselor verbale până la 48%, iar al M. Sandu crescând până la apr. ... IX. VALERIU DULGHERU - SENATUL SUA SUSȚINE REUNIREA MOLDOVEI CU ROMÂNIA, de Valeriu Dulgheru, publicat în Ediția nr. 2115 din 15 octombrie 2016. Statele Unite recunosc dreptul reunificării Moldovei cu România! În 28 Iunie 1991 Senatul SUA a emis rezoluția 148, prin care hotărăște că Guvernul SUA trebuie să susțină eforturile Moldovei
VALERIU DULGHERU [Corola-blog/BlogPost/380645_a_381974]
-
Acasa > Eveniment > Actualitate > FAMILIA REGALĂ LA FESTIVALUL DE PRIM AJUTOR DIN ROMÂNIA Autor: Cornelia Curtean Publicat în: Ediția nr. 1714 din 10 septembrie 2015 Toate Articolele Autorului Pe 11 septembrie a.c, la ora 19.30, în Parcul Lumea Copiilor din Capitală, Altețele Lor Regale Principesa Moștenitoare, Principele Radu, Principesa Maria și
FAMILIA REGALĂ LA FESTIVALUL DE PRIM AJUTOR DIN ROMÂNIA de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 1714 din 10 septembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380733_a_382062]
-
Acasa > Eveniment > Actualitate > SEARA FUNDAȚIEI PRINCIPESA MARGARETA A ROMÂNIEI LA PALATUL ELISABETA, 12 MAI 2016 Autor: Cornelia Curtean Publicat în: Ediția nr. 1960 din 13 mai 2016 Toate Articolele Autorului Joi, 12 mai 2016, a avut loc Seara Palatului Elisabeta dedicată Fundației Principesa Margareta a României. Evenimentul a reunit
SEARA FUNDAȚIEI PRINCIPESA MARGARETA A ROMÂNIEI LA PALATUL ELISABETA, 12 MAI 2016 de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 1960 din 13 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/380748_a_382077]
-
Ediția nr. 1912 din 26 martie 2016. PICĂTURI DE VIAȚĂ (După o replică a lui George Simion) Suntem picături de viață Preludiu de uragan Alungând pâcla de ceață Vom redeveni ocean Picături din apa vie Inima unui torent Visăm Marea Românie Pe străvechiul continent Picături de apă vie Suntem fluviu în prezent Iar Unita Românie Ni-i supremul argument Împotriva iobăgiei Servim cu devotament Întregirea României N-o cerșim în occident Suntem picurii de ploaie Adunați pentru Unire Cum vrem pace
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
nr. 1881 din 24 februarie 2016. Picături de viață Pentru Platforma Unionista Actiunea 2012 si George Simion Suntem picături de viață Preludiu de uragan Alungând pâcla de ceață Vom redeveni ocean Picături din apa vie Inima unui torent Visăm Marea Românie Pe străvechiul continent Picături de apă vie Suntem fluviu în prezent Iar Unita Românie Ni-i supremul argument Împotriva iobăgiei Servim cu devotament Întregirea României N-o cerșim în occident Suntem picurii de ploaie Adunați pentru Unire Cum vrem pace
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Cultural > Spiritual > ROMÂNIA - PRIMA ȚARĂ DIN LUME UNDE, RECENT, BIBLIA A FOST TRANSPUSĂ INTEGRAL ÎN VERSURI CU RIME ! Autor: Radu Botiș Publicat în: Ediția nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului (Poetul Ioan Ciorca, un mecanic de locomotive din Cluj-Napoca, în
PRIMA ŢARĂ DIN LUME UNDE, RECENT, BIBLIA A FOST TRANSPUSĂ INTEGRAL ÎN VERSURI CU RIME ! de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 1475 din 14 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380720_a_382049]
-
de bani pentru concedii și Anul Nou, de haine și încălțăminte oferite anual de Casa Majestății Sale, iar uneori chiar de lăcașuri de cult unde să se poată ruga în pace. La cincizeci și patru de Crăciunuri distanță, într-o Românie a anului 2001, norocoasă că a scăpat de anii negri ai dictaturii, dar zăpăcită complet identitar de ignoranță, lăcomie, primitivism și lipsă de bun-simț din partea celor ce umpleau viața publică a zilei, Crăciunul de la Casa Regală arăta mult mai puțin
150 DE CRĂCIUNURI ALE FAMILIEI REGALE ROMÂNE de CORNELIA CURTEAN în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/380747_a_382076]
-
Acasa > Eveniment > Actualitate > ELENA BUICĂ - SĂRBĂTOAREA LANSĂRII CĂRȚILOR MELE ÎN ROMÂNIA 2016 Autor: Elena Buică Publicat în: Ediția nr. 2128 din 28 octombrie 2016 Toate Articolele Autorului În șirul lansărilor de carte, și în vara acestui an, 2016, s-au desfășurat două lansări ale volumului „Pe cărările vieții" și cel semnat
SĂRBĂTOAREA LANSĂRII CĂRŢILOR MELE ÎN ROMÂNIA 2016 de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380802_a_382131]
-
prezenți fizic, dar și pe cei prezenți fie chiar numai cu gândul și inima... Tuturor le mulțumesc călduros purtându-i în adâncul ființei mele. ---------------------------------- Elena BUICĂ Pickering, Toronto, Canada octombrie 2016 Referință Bibliografică: Elena BUICĂ - SĂRBĂTOAREA LANSĂRII CĂRȚILOR MELE ÎN ROMÂNIA 2016 / Elena Buică : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2128, Anul VI, 28 octombrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Elena Buică : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
SĂRBĂTOAREA LANSĂRII CĂRŢILOR MELE ÎN ROMÂNIA 2016 de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 2128 din 28 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380802_a_382131]
-
apariția burgheziei, ceea ce înseamnă că burghezia nu numai că a fost ceva bun, dar chiar a jucat un rol salutar în formarea statului modern român. Cu alte cuvinte, burtă-verzimea europeană este întemeietoarea de facto a Principatelor Române și a viitoarei Românii Mari. A doua surpriză este că valabilitatea acestei lucrări nu privește doar trecutul îndepărtat al României, dar chiar și trecutul recent, ba însuși prezentul zilelor noastre. Mai precis, ceea ce s-a întîmplat în țară din 1989 încoace ascultă foarte bine
Fatalitatea capitalismului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10221_a_11546]
-
ani, vorbind chiar în plen, la Conferința Internațională de Balade de la Swansea (}ara Galilor) (1996) despre același aspect (Old Quests, New Answers. On Changing Approacehs to Ballad Studies), am fost contrazis din sală, de o cercetătoare germană, care trăise în România acelor ani și care a susținut că, pe vremea când era la Institutul de Folclor, nu a simțit în nici un fel presiunea sau controlul Partidului Comunist asupra muncii de cercetare. împotriva unor asemenea lapsusuri ale memoriei și împotriva acțiunii vinovate
Recuperări by Nicolae Constantin () [Corola-journal/Journalistic/10222_a_11547]
-
organizate de studenții săi și nu ezită chiar să tragă o țigară cu hașiș. O adevărată experiență inițiatică pentru un tânăr venit din Est, transpusă în paginile unui jurnal, devenit literatură de cult printre studenții din foarte închistata în dogmă Românie a deceniului nouă. Dincolo de ideile politice ale autorului, destul de vag formulate (este limpede însă că Eugen Simion se situează mai aproape de cei care preferă să greșească împreună cu Sartre, decât de cei dispuși să aibă dreptate cu Aron), Timpul trăirii. Timpul
Sous le ciel de Paris by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10269_a_11594]
-
mi-l dau la această Întrebare. A suferit În „The Land of Green Plums „alături de români și nu i-a uitat. Îi pasă de țara În care a văzut lumina zilei și Întunericul nopților comuniste. Îi vrea binele - dorește o Românie prosperă, fără sechelele fascist - comuniste. Dorește trezirea românilor din letargia post-comunistă, le dorește să fie demni și curajoși. Nu ne-o spune direct, dar ne-o spune subtil, prin opera sa și prin exemplul său de luptătoare neînfricata pentru cinste
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
suflete-adapă, arbore-Înger, arbore-apă. mii de barcaze cântec i-au spus vâslind În aval, amonte... În sus până-n pădurea de la izvoare și-n jos, spre muica Marea cea mare. i-au scris poeții sfinte poeme. valsuri Îi cântă prin diademe. o Românie o poartă la sân; trupu-i de apă e trup de român. Dunăre-soră - și kiralină, drum fără pulberi, drum de lumină, curgi spre vecie - curgi mai departe și Îi dau lumii această carte... George Filip 13 august 2009 la Montreal (continuare
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/79_a_215]
-
creatorii săi"(pag. 22). Dificultățile demersului se constituie în tot atâtea provocări: inexistența unui studiu sistematic asupra stilului național românesc; sursele istoriografice prea puțin consistente; atributele de stil longeviv și prolific, care, în perioada interbelică, se întâlnește pe tot cuprinsul României Mari; de aici a apărut și necesitatea de a concentra studiul pe o dimensiune verticală, temporală, limitând-o pe cea spațială la cazul simptomatic al orașului București și la o serie de repere majore din alte zone ale țării. Acestor
Arhitectură și națiune by Despina Hasegan () [Corola-journal/Journalistic/10260_a_11585]
-
și se duc ca clipele,/ Scuturând aripele/ și mă lasă răvășit,/ Pustiit și amorțit// Doar cu doru-mi singurel,/ De mă-ngân numai cu el". De aceea se poate spune că exilul lui Ovidiu este mai degrabă un exil într-o Românie eternă și fascinantă, decât unul în lumea mult prea misterioasă pentru noi a geto-dacilor. Poetul însuși are alura tristă și meditativă a statuii sale din Constanța, portret seducător, dar nu știu în ce măsură foarte realist. Nimic nu garantează că mentalul lui
Ovidiu și protoromânii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10342_a_11667]
-
-i scuipa la nesfâșit pe cei care au fost - cu voie sau fără voie - informatori ai Securității, dar nu spunem nici o vorbă despre instrumentele care i-au adus în acele postůri, adică securiștii înșiși, vom perpetua păcatul originar al noii Românii: vom pedepsi încă o dată victimele, medaliindu-i pe călăi. Ofițerii de securitate trebuie să plătească, "în solidar", cu agenții lor. și asta pentru că prin perversitate fără limită, prin demență, puteau să dea - și adeseori asta s-a întâmplat - întrebuințări maligne
Tandemul securist-turnător by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10341_a_11666]
-
Generații, educații și clase sociale se înfățișează la o judecată de acum, întrucât până la apoi e cale lungă și nesigură. Fără a cădea în hedonisme disperate, personajele par a trăi într-un prezent continuu, de unde aruncă ocheade pasagere mai-mult-ca-perfectului visat. România lor este cea a diferenței, a contrariilor, a paradoxurilor zilnice, a haosului identitar în care se scaldă tragicii moștenitori ai sistemului. Cascadorii râsului și plânsului Atitudinea generalizată a autorilor față de confruntările sinelui cu timpul și spațiul în care se integrează
Generația-electroșoc by Cristina Cheveresan () [Corola-journal/Journalistic/10333_a_11658]
-
bună de scos pe masă și luat la răsfoit o superbă ediție format mare, legată în imitație (sic!) de pînză de sac, cu funde din mătase ruginie, pe care o ștanță neagră a pus așa: Maria (caligrafiat, stil semnătură) REGINA ROMÂNIEI. PATRU ANOTIMPURI DIN VIA}A UNUI OM. Jos: ILUSTRA}II DE N. GRANT. Negru pe roșcat. Vizibil și sever. Traducerea o semnează Margareta Miller-Verghy, în Bucurestiul belle-époque: 1915. (Delavrancea). Patru anotimpuri pentru un secol de viață... Primul capitol e-o
Poveste pentru Cella by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10370_a_11695]
-
îndeplinirea acestui proiect. Am dori să avem cât mai mulți români că dumneavoastră angajați în asemenea misiuni, ca să nu dispară neamul acesta vechi, deștept și viteaz călcat în picioare de toți nechemații lumii. Cu forța celor care au cunoscut o Românie intelec tuală și prosperă, cu dârzenia celor care au stat în pușcăriile comuniste, poate că vom fi inspirație pentru cei tineri care cântă acum manele și pocesc limba cu inserții stâlcite engle zești fără a mai purta spiritul patriotic în
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]