1,377 matches
-
noastre Poetul a devenit, pentru unii, o problemă, afirm și eu precum D. Vatamaniuc: „E foarte bine că avem o problemă Eminescu”. Acesta să fie motivul că Eminescu a devenit Poet Național pe bază emoțională? Mă gândesc că la un românism cu o recunoscută bășcălie a desconsiderării de sine, Eminescu poate să capete, cum spunea Eugen Ionescu, în 1932, un „rol de figurant în cultură”. Sunt destule încercări de deconstrucție a mitului eminescian, însă nu a fost găsit un înlocuitor. A
MARELE NOROC AL LITERATURII ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1477 din 16 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1421388050.html [Corola-blog/BlogPost/359755_a_361084]
-
pricepere, discernământ, răspundere, temei, valoare, judecată temeinică, îngăduință, cultură dusă la înălțimile elitismului și, în același timp, deschidere către celălalt și mai ales, modestie. Un om modest, cinstit și drept. Un om de toată isprava. Părintele Nicolae. O emblemă a românismului autentic. Pe care-l obseda, la vârsta de 70 de ani, următoarea întrebare: „Ce întrebare mă obsedează în prezent? Aceasta: care-i soarta sinei, a sufletului după ce se desparte de trup? Ce-are să-i fie eului meu după ce voi muri
CENTENAR STEINHARDT. NICOLAE STEINHARDT. INTRE LUMI. CONVORBIRI CU NICOLAE BĂCIUŢ (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 565 din 18 iulie 2012 by http://confluente.ro/Centenar_steinhardt_nicolae_steinhardt_cezarina_adamescu_1342592714.html [Corola-blog/BlogPost/356206_a_357535]
-
mass-medias et journalistes d'expression roumaine sans frontier - Toronto", director al Revistei romaână -canado-americane STARPRESS și prezentări de carte, recitări, luarări de cuvânt, îmbinate cu emoționante momente de muzică autentică românească . Un moment important l-a constituit prezentarea Antologiei „Columna Românismului” realizată de domnul George Rotaru, directorul Casei Artelor Poligrafice Editoriale Rotarexim din Râmnicu Vâlcea. De altfel, cei doi sunt și organizatorii sărbatoririi Zilei Limbii Române la Rm.Vâlcea, împreună cu Liga Scriitorilor Români, reprezentată de inimosul președinte, Alexandru Florin Țene, preotul
LANSAREA ANTOLOGIEI LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ, ARTICOL DE LIGYA DIACONESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1719 din 15 septembrie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1442316963.html [Corola-blog/BlogPost/365590_a_366919]
-
Vâlcea și secretarul executiv al Ligii din Rm.Vâlcea -Ion Nălbitoru. Manifestările dedicate Zilei Limbii Române au demarat în 30 august la Pitești, Curtea de Argeș și Domnești și s-au încheiat în 1 sepembrie, cu arborarea drapelului național cu panglica Columna Românismului - la Călimanești, pe vârful Muntelui Cozia. Este greu să cuprinzi în cuvinte încărcătura emoțională și truda organizatorilor dar și simțămintele celor prezenți la manifestare, peste 100 de participanți din întreaga țara și diaspora ( sosiți la Rm.Vâlcea grație scriitoarei Ligya
LANSAREA ANTOLOGIEI LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ, ARTICOL DE LIGYA DIACONESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1719 din 15 septembrie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1442316963.html [Corola-blog/BlogPost/365590_a_366919]
-
manifestări. Scriitoarea Ligya Diaconescu în alocuțiunea domniei sale a menționat efortul făcut împreună cu domnul CORNELIU LEU dar și GEORGE ROTARU pentru ca poporul român să aibă o Sărbătoare a Limbii Române. Ziua limbii Române a fost marcată și prin prezentarea Antologiei COLUMNA ROMÂNISMULUI sub coordonarea domnului GEORGE ROTARU - director al Casei Artelor Poligrafice Editoriale Rotarexim care a înmânat câte un exemplar autorilor prezenți în antologie - în sala (câțiva dintre aceștia contribuind și la realizarea Antologiei LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ - STRARPRESS 2015), cei prezenți
LANSAREA ANTOLOGIEI LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ, ARTICOL DE LIGYA DIACONESCU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1719 din 15 septembrie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1442316963.html [Corola-blog/BlogPost/365590_a_366919]
-
Armatei Sovietice. După 1989 a fost redeschisă și renovată. În cadrul ei a fost înființat Seminarul Monahal „Sfântul Paisie Velicikovski”, cu predare în limba română. De-a lungul timpului călugării de la Mânăstirea „Noul Neamț” au avut un rol important în păstrarea românismului, uneori cu mari sacrificii. Am participat puțin la slujba de vecernie și am fost plăcut impresionați de faptul că se desfășura în limba română și la pangar am găsit pliante despre mânăstire redactate și în limba română. Aruncând o simplă
REPUBLICA MOLDOVA ŞI TRANSNISTRIA II de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2329 din 17 mai 2017 by http://confluente.ro/elena_trifan_1495049509.html [Corola-blog/BlogPost/354555_a_355884]
-
uniți ci, de multe ori, și de același năravuri. Așa că, luminoase sau umbrite, laudative sau degradante, de glorie sau de rușine, atâta vreme cât ele demonstrează identitatea, similitudinile trebuie înregistrate cu grijă. Încurajatoare sau întristătoare în privința destinului unic, ele sunt argumente în privința românismului, așa cum îl analiza realist Constantin Rădulescu Motru: fără edulcorări patriotarde și fără nici o agresivitate la adresa altora, fără tendințe expansioniste ci tocmai ca o circumscriere a locului meritat și istoric și geografic dar și psihologic de un popor. ... Citește mai mult
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/corneliu_leu/canal [Corola-blog/BlogPost/367810_a_369139]
-
uniți ci, de multe ori, și de același năravuri. Așa că, luminoase sau umbrite, laudative sau degradante, de glorie sau de rușine, atâta vreme cât ele demonstrează identitatea, similitudinile trebuie înregistrate cu grijă. Încurajatoare sau întristătoare în privința destinului unic, ele sunt argumente în privința românismului, așa cum îl analiza realist Constantin Rădulescu Motru: fără edulcorări patriotarde și fără nici o agresivitate la adresa altora, fără tendințe expansioniste ci tocmai ca o circumscriere a locului meritat și istoric și geografic dar și psihologic de un popor. ... II. CORNELIU LEU
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/corneliu_leu/canal [Corola-blog/BlogPost/367810_a_369139]
-
acest colț al Transilvaniei: „Asistăm neputincioși la dezrădăcinarea noastră în propria țară. O poveste halucinantă, la care asistăm fără a spune nimic. Pentru că autoritățile tac, iar cei care vorbesc nu se aud, parcă ar fi în deșert. După secole de românism asistăm la dispariția acestuia. Plânge istoria, plâng Carpații, Mureșul, Târnavele și Oltul. Am fost prea buni cu străinul care a cerut adăpost și acum noi suntem cei care avem de suferit. Dispare sămânța lui Traian și Decebal, dispare o lume
„RĂDĂCINILE” LUI MAXIMINIAN de ION ALEXANDRU MIZGAN în ediţia nr. 66 din 07 martie 2011 by http://confluente.ro/_radacinile_lui_maximinian.html [Corola-blog/BlogPost/349059_a_350388]
-
vă așteptăm, atât pe Dvs cât și pe colaboratorii Dvs din Canada, cu același drag în paginile revistelor literare din România. Uneori chiar am impresia că acest sentiment încercat de cei din diaspora, de a menține cultura și ideea de românism cât mai vii în străinătate depășește ceea ce noi, cei de acasă, ar trebui, mai lesne să susținem. Și de fiecare dată m-am întrebat de ce oare? Să fie doar din cauză că noi cei de ,,aici’’, considerăm că totul este normal și
Din viața unui om oarecare – pagini de jurnal by http://uzp.org.ro/din-viata-unui-om-oarecare-pagini-de-jurnal/ [Corola-blog/BlogPost/93315_a_94607]
-
ceva bun, frumos și valoros ființei noastre naționale. Prin acest jurnal eu critic, numai documentat, argumentat și rațional cât mai posibil, pe cei care din stupiditate, ignoranță sau malignitate, din interese meschine sau slugărnicie orbească aduc grele daune României și Românismului, indiferent cine sunt. JURNAL LIBER , la început, apărea de patru ori pe an, în fiecare anotim unul : Primăvara, Vara, Toamna, Iarna. De la un timp apare mai rar, dar a rămas un jurnal al anotimpurilor. Tot de la început își păstrează același
PUŞCAŞ NUMIT BREBAN de CORNELIU FLOREA în ediţia nr. 1861 din 04 februarie 2016 by http://confluente.ro/corneliu_florea_1454559325.html [Corola-blog/BlogPost/372370_a_373699]
-
și cu alți membri ai partidului, precum Zizi Cantacuzino și Lahovari. Acestuia din urmă i-a spus în cadrul redacției din Timpul: "Du-te, mă, în mă-ta! Tată-tău nu știa nici bine românește, ce-mi tot cânți tu de românism." Cea mai categorică explicație dată de Eminescu față de criticile lui P.P. Carp a apărut în Timpul cu numai o lună înainte ca el să fie lichidat social și fizic: În altă țară de am trăi, în care mai e credință, onestitate
LICHIDAREA LUI MIHAIL EMINESCU +DOSARELE SECRETE ALE ISTORIEI ROMANIEI CAP. 19 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 277 din 04 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Lichidarea_lui_mihail_eminescu_dosarele_secrete_ale_istoriei_romaniei_cap_19.html [Corola-blog/BlogPost/375317_a_376646]
-
basarabene. El „a auzit cum cugetă istoria”! Cred că de-aici începe miracolul ce s-a petrecut în sufletul lui, în întreaga lui ființă, dezvăluind lumii o personalitate puternică, cu o forță creatoare uluitoare - și toate astea puse în slujba românismului. Sau, am putea spune și altfel - românismul din el a trezit la viață această energie, aceste forțe mirifice, îndemnându-l să se realizeze plenar în dimensiunile întregului spațiu românesc. Mergând pe urmele lui Eminescu, pornit desculț din Cernăuți spre Chișinău
LA MULŢI ANI, MAESTRE NICOLAE DABIJA de LILI BOBU în ediţia nr. 1294 din 17 iulie 2014 by http://confluente.ro/Lili_bobu_1405592037.html [Corola-blog/BlogPost/349015_a_350344]
-
Cred că de-aici începe miracolul ce s-a petrecut în sufletul lui, în întreaga lui ființă, dezvăluind lumii o personalitate puternică, cu o forță creatoare uluitoare - și toate astea puse în slujba românismului. Sau, am putea spune și altfel - românismul din el a trezit la viață această energie, aceste forțe mirifice, îndemnându-l să se realizeze plenar în dimensiunile întregului spațiu românesc. Mergând pe urmele lui Eminescu, pornit desculț din Cernăuți spre Chișinău, el, cum scriam mai sus, a auzit
LA MULŢI ANI, MAESTRE NICOLAE DABIJA de LILI BOBU în ediţia nr. 1294 din 17 iulie 2014 by http://confluente.ro/Lili_bobu_1405592037.html [Corola-blog/BlogPost/349015_a_350344]
-
de-a face cu un biet vântură-lume ce și-a trecut viața prin cârciumi și că numai din pură întâmplare a avut O altă perioadă care trebuie amintită este aceea premergătoare colaborării lui Panait Istrati la publicația de dreapta Cruciada Românismului dar și scurta perioadă care avea să urmeze după aceea. În urma unei “Scrisori deschise oricui”, publicată la 20 ianuarie 1932 în cotidianul politic Curentul⁸, prin exagerările prezente va primi o replică foarte dură din partea lui Alexandru Sahia. Era o ocazie
CONJURAŢIA ANTI-PANAIT ISTRATI de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 766 din 04 februarie 2013 by http://confluente.ro/Intre_datorie_morala_si_sur_gabriel_dragnea_1359978892.html [Corola-blog/BlogPost/351742_a_353071]
-
fascist. Cum ar putea fi adevărată o asemenea afirmație când cunoaștem participarea lui Istrati la mitingul antifascist L`Italie aux fers, la sala Manege de Pantheon? Tot în apărarea lui Istrati mai amintesc poziția lui fermă în urma apariției în Cruciada Românismului a unui articol favorabil Italiei fasciste („Din fresca istorică a fascismului” de Tudor Ionescu, în nr. 12 din 21 februarie 1935)¹⁰. La acuzația de antisemitism, adusă de tocmai Romain Rolland, articolul România însângerată vorbește de la sine. Publicat în Paris-Soir, în
CONJURAŢIA ANTI-PANAIT ISTRATI de GABRIEL DRAGNEA în ediţia nr. 766 din 04 februarie 2013 by http://confluente.ro/Intre_datorie_morala_si_sur_gabriel_dragnea_1359978892.html [Corola-blog/BlogPost/351742_a_353071]
-
spus. Uneori fraza pe care o transmiți este esențială, este fundamentală la încheierea unui act oficial, cum ar fi spre exemplu, un contract de colaborare. Este la mijloc prestigiul țării. Ce poți transmite în legătură cu învelișul de scepticism, cu umbrele peste românismul nostru tradițional, cu precaritatea demnității românilor, a patriotismului alunecat în desuet? Transmit aceasta: Stimați compatrioți, să vă purtați cu cinste și drag emblema de român. Suntem un popor talentat, suntem un popor demn, suntem un popor care merităm tot respectul
ŞTEFAN VLAD, NUFĂRUL DOBROGEI. MITUL FLORII DE NUFĂR. de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 by http://confluente.ro/Stefan_vlad_nufarul_dobroge_aurel_v_zgheran_1370942259.html [Corola-blog/BlogPost/363389_a_364718]
-
au fost străine nici anumitor intelectuali deja formați: scriitori, profesori, medici ș.a. Un prim exemplu ar putea fi Organizația Națională din Basarabia „Arcașii lui Ștefan”, înființată de un grup de cadre didactice din județul Soroca în 1945 care apăra cauza românismului și, prin urmare, limba română. Un alt exemplu: marele medic Nicolae Testemițanu, ex-ministru al Sănătății din RSSM, în 1968 a fost destituit din funcție pentru încălcarea „principiului leninist de selectare și repartizare a cadrelor”, adică pentru iubire de neam și
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/crucea-neamului-romanesc/ [Corola-blog/BlogPost/93969_a_95261]
-
de Nicolae Bălcescu au semnat vestita Proclamație. Atât tot! Ulterior acești „revoluționari” au trecut în Transilvania unde, sub comanda avocatului Avram Iancu au luptat cu arma în mână împotriva ocupanților teritoriului tradițional Dac conduși de Lajos Kossuth. Luptele pentru afirmarea românismului și realipirea la Țările Române au durat peste un an Revoluția burgheză europeană a început cu afirmarea specificului național de sub înrobirea nedreaptă. Specific că și Țările Române se aflau sub călcâiul cotropitorilor Turci, dar numai vecinii Ruși și Francezi erau
BADEA CÂRŢAN ŞI SUTANA de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1600 din 19 mai 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1432026554.html [Corola-blog/BlogPost/362973_a_364302]
-
an devine data simbol pentru realizarea României Mari. Este de apreciat faptul că în ultimii 23 de ani, cetățenii României au demonstrat din plin respectul și dragostea neprețuită pentru neam și țară și nu au lăsat ca acest simbol al românismului și al patriotismului să fie întinat de politicianismul ieftin al unor conducători vremelnici. La mulți ani, române, oriunde te vei afla! Ștefan POPA Referință Bibliografică: 1 Decembrie - ne aduce aminte că avem nevoie de unitate națională / Ștefan Popa : Confluențe Literare
1 DECEMBRIE – NE ADUCE AMINTE CĂ AVEM NEVOIE DE UNITATE NAŢIONALĂ de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1065 din 30 noiembrie 2013 by http://confluente.ro/1_decembrie_ne_aduce_amint_stefan_popa_1385840908.html [Corola-blog/BlogPost/344616_a_345945]
-
neamurilor lor. Românii Basarabeni au fost trecuți prin foc și sabie, prin siberii înghețate și deșerturi fierbinți, prin păduri nedefrișate și mine subpământene, prin iaduri și purgatorii, pentru că azi se se ridice deasupra tuturor vitregiilor și să reprezinte făclia reînvierii românismului. Am cunoscut mai mulți asemenea români Basarabeni. Profesorul și scriitorul Vasile Șoimaru și-a regăsit identitatea etnică și a pornit la redescoperirea rădăcinilor, a extinderii și a menirii neamului său românesc. El își regăsește confrații peste tot înăuntrul și în jurul
„COTUL DONULUI 1942” ŞI ALBUMUL „ROMÂNII DIN JURUL ROMÂNIEI” de NICHOLAS DIMA în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 by http://confluente.ro/nicholas_dima_1434240027.html [Corola-blog/BlogPost/360500_a_361829]
-
a realizat este splendid și unic; un adevărat rechizitoriu la adresa politicienilor de la București care nu numai că nu l-au ajutat cu nimic, dar nici măcar nu i-au răspuns la scrisori... „Românii din jurul României” va rămâne ca o dovadă de românism și un adevărat punct de referință pentru neamul nostru la începutul celui de al treilea mileniu... ------------------------------------------------------------- PS: Și o neașteptată coincidență. În ziua în care eu încheiam aceasta recenzie, Vasile Șoimaru participa la sfințirea unei troițe la mănăstirea Comana din
„COTUL DONULUI 1942” ŞI ALBUMUL „ROMÂNII DIN JURUL ROMÂNIEI” de NICHOLAS DIMA în ediţia nr. 1626 din 14 iunie 2015 by http://confluente.ro/nicholas_dima_1434240027.html [Corola-blog/BlogPost/360500_a_361829]
-
în stradă, era imediat înconjurat de mulțime. Or, pe lângă numeroasele calități artistice avea un farmec cuceritor de povestitor, și toți îl ascultau cu gura căscată. Odată, cineva prea umflat de mândrie națională l-a întrebat de ce face atâta paradă de românism (pictează, în exclusivitate țărani români, casa îi este amenajată în stil românesc, îmbracă costumul popular românesc etc.) când, de fapt, nu-i decât un străin. Aristocratul, înrudit cu mari familii nobile din întreaga Europă, i-a răspuns: „Dumneata ești român
FIRUL ARIADNEI A READUS PITORESCUL ŢĂRANULUI ROMÂN LA CERNĂUŢI by http://uzp.org.ro/firul-ariadnei-a-readus-pitorescul-taranului-roman-la-cernauti/ [Corola-blog/BlogPost/94207_a_95499]
-
CONFLUENȚE LITERARE ISSN 2359-7593 AFIȘARE MOBIL CATALOG DE AUTORI CĂUTARE ARTICOLE ARHIVĂ EDIȚII ARHIVĂ CLASAMENTE CLASAMENTE DE PROZĂ SELECTEAZĂ LUNAR TRIMESTRIAL SEMESTRIAL ANUAL JUBILIAR RETROSPECTIVA DE PROZĂ A SĂPTĂMÂNII RETROSPECTIVADE PROZĂA SĂPTĂMÂNII Acasa > Manuscris > Jurnal > FRUMOASA VALAHĂ DE PE METEREZELE ROMÂNISMULUI TRANSNISTREAN Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 886 din 04 iunie 2013 Toate Articolele Autorului (Exercițiu, după o filă de jurnal de călător conjunctural) În toamna anului trecut, de hramul Chișinăului, a fost să-mi fie dat a trăi
FRUMOASA VALAHĂ DE PE METEREZELE ROMÂNISMULUI TRANSNISTREAN de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 886 din 04 iunie 2013 by http://confluente.ro/Frumoasa_valaha_de_pe_meterez_gheorghe_parlea_1370342301.html [Corola-blog/BlogPost/346242_a_347571]
-
transnistrene. Planul dlui Vasile Șoimaru ieși abia acum la iveală pe de-a-ntregul. Ne-a dus anume la școala din localitatea transnistreană, ca să vedem noi câtă putere de adevăr are proverbul "apa trece, pietrele rămân", de fapt câtă forță are românismul în structura lui de rezistență. Nimerirăm cu oarece greutate școala, satul fiind neașteptat de mare, comparativ cu cel din care veneam noi. Intrarăm în clădirea impozantă cu o oarecare rezervă, cu disconfortul musafirului nepoftit - eu, din România fiind, purtând și
FRUMOASA VALAHĂ DE PE METEREZELE ROMÂNISMULUI TRANSNISTREAN de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 886 din 04 iunie 2013 by http://confluente.ro/Frumoasa_valaha_de_pe_meterez_gheorghe_parlea_1370342301.html [Corola-blog/BlogPost/346242_a_347571]