490 matches
-
următoarelor dispozițiuni: PARTEA I Frontierele Articolul 1 Frontierele României, astfel cum sunt indicate pe harta anexată Tratatului de față, vor fi cele existente la 1 ianuarie 1941, cu excepția frontierei româno-ungare care este definită de articolul 2 din prezentul Tratat. Frontiera româno-sovietică este astfel fixată în conformitate cu dispozițiunile acordului sovieto-român din 28 iunie 1940 și cu ale acordului sovieto-cehoslovac din 29 iunie 1945. Articolul 2 Hotărârile sentinței de la Viena din 30 august 1940 sunt declarate nule și neavenite. Frontiera dintre România și Ungaria
Editura Bucovina : adevăruri trecute sub tăcere by Huţu Cătălin [Corola-publishinghouse/Science/902_a_2410]
-
problema transportului emigranților a prilejuit numeroase controverse Între cele două state, partea română reușind să impună de la Început principiul că ea este unica organizatoare a acestuia. Încă În toamna anului 1949 se Încheie o Înțelegere Între guvernul israelian și societatea româno-sovietică Sovromtransport, prin care aceasta era desemnată ca singura ce asigura transportul pe mare, cu motonava românească „xe "Transilvania"Transilvania”. Încasările societății erau de 2.000.000 de dolari anual 2. România nu a vrut să accepte nici măcar Înlocuirea temporară a
[Corola-publishinghouse/Science/1969_a_3294]
-
vecine, indiferent de forța lor economică sau militară ori de regimul social. Titulescu declara: „Numai printr-o politică constantă de pace și prietenie, cu toate popoarele fără deosebire, se poate asigura viața și dezvoltarea țării conform destinelor ei“. Legăturile diplomatice româno-sovietice au fost întrerupte la 13/28 ianuarie 1918, în urma unei decizii unilaterale a părții sovietice, iar Tratatul de la Paris de la 28 octombrie 1920, care urma să intre în vigoare după ce era ratificat de toate părțile contractante, dădea României asigurări „firave
Demiterea ministrului român de externe Nicolae Titulescu (29 august 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1605_a_3118]
-
iunie 1934, în urma unui schimb de scrisori cu Maxim M. Litvinov, comisarul sovietic pentru afacerile externe; să semneze la 18 septembrie 1934, alături de reprezentanții altor state, invitația adresată Uniunii Sovietice de a intra în Societatea Națiunilor. În privința reluării relațiilor diplomatice româno-sovietice, Barnoschi, contemporan cu Titulescu, declara în 1935: “Dacă Titulescu ar fi fost un ministru de externe de obârșie politică, n-ar fi putut niciodată să reia relațiile cu Republica rusă. Căci politicianismul român era prea mult și prea solemn angajat
Demiterea ministrului român de externe Nicolae Titulescu (29 august 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1605_a_3118]
-
apropiere pe tărâmul politicii externe cu Uniunea Sovietică, care este aliata aliaților noștri Franța, Cehoslovacia și Turcia, este cel mai bun mijloc de a permite tratatelor noastre de alianță existente să-și dea plina lor eficacitate”. Tratatul de asistență mutuală româno-sovietic care urma să fie încheiat prevedea în articolul 1 „Asistența mutuală în cadrul Societății Națiunilor (ca de ex. în tratatul cehoslovac sau francez) care să nu vizeze în mod special un stat, ci, în general, orice agresor european”. Era vizat orice
Demiterea ministrului român de externe Nicolae Titulescu (29 august 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1605_a_3118]
-
cu noi“. În cadrul analizei pe care a făcut-o acestui articol, profesorul Ion M. Oprea, în lucrarea menționată mai sus , afirmă faptul că “Nistrul era acceptat oficial ca frontieră între cele două țări“. Considerăm că semnarea tratatului de asistență mutuală româno-sovietic ar fi permis implicit traversarea României de către armatele sovietice deoarece numai prin România puteau ajunge în Cehoslovacia pentru a-i acorda ajutor militar în cazul în care această țară ar fi fost atacată de Germania, în baza tratatului dintre Cehoslovacia
Demiterea ministrului român de externe Nicolae Titulescu (29 august 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1605_a_3118]
-
Polonia se apropia de Germania. Principala obiecție viza viitoarele tratative româno sovietice privind încheierea unui tratat de asistență mutuală. Acesta ar fi permis, în viziunea Varșoviei, traversarea teritoriului românesc de către trupele sovietice în vederea ajutorării Cehoslovaciei. Polonia considera că încheierea tratatului româno-sovietic ar fi avut drept consecință creșterea ostilității Germaniei la adresa statelor din această parte a Europei. Astfel regele Carol al II-lea, la 27 ianuarie 1934, îi solicitase lui Constantin Argetoianu și Octavian Goga „să-l scape de Titulescu“. Benno Brănișteanu
Demiterea ministrului român de externe Nicolae Titulescu (29 august 1936) by Marius Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/1605_a_3118]
-
Nauk, Moscova, 1958, p. 46-64. 97. Julio B. de Quiros Diagnosis of Developmental Language Disorders, Folia Foniatrica, S. Karger-Basel Munchen, Paris, London, New ZorkSydney, 26, 1, 1974, p. 13-32. 98. Krasnogorschi, N.I. Despre fiziologia dezvoltării vorbirii la copii, în Analele româno-sovietice, seria Pediatrie, 1953, 3, p. 37-49. 99. Kussmaul, A. Les troubles de la parole. Edit. Baillieré, Paris, 1884. 100. Kussmaul, A. Die Störungen der Sprache, Leipzig, Verlag, 1887. 101. Lahti, A., Rintala, A., Soivio, A.I. Educational Level of Patients with Cleft
RHINOLALIA ŞI TERAPIA EI STUDII ŞI CERCETĂRI by Margareta Tomescu () [Corola-publishinghouse/Science/91625_a_93000]
-
nevoie de asentimentul rudelor care rămân în țară. În noile condiții create de situația de la televiziune, foarte mulți dintre cei chemați să-și dea acordul cu un act profund individual se vor gândi și... cine știe. Cum stăm cu prietenia româno-sovietică? Ce vor zice diferiții ruși de la București când vor afla? Altă dovadă a nesincerității regimului. Altă metodă de intimidare. În acest timp, unul ca Adrian Păunescu publică articole în care își etalează relațiile personale cu oameni politici influenți. În Flacăra
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
române din Herța. În aceste condiții, înaintarea rapidă a sovieticilor și tacticile agresive dădeau impresia că sovieticii intenționau invadarea țării. Trupele române din zona Herța au fost puse în fața unor situații grave, iar incidentele româno sovietice au fost inevitabile. Confruntările româno-sovietice cauzate de neînțelegerile asupra amplasării exacte a noii frontiere devin contextul imediat al evenimentelor din Dorohoi. Regimentul 16 artilerie aflat la Herța a fost implicat în incidente cu soldați sovietici. Printre victimele incidentelor au fost căpitanul Ion Boroș și soldatul
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
genera un eventual conflict armat. Așa se explică atitudinea Germaniei în criza declanșată de revendicătile sovietice, ungare și bulgare față de România din anului 1940. Obiectivul diplomației Reich-ului, în lunile iunie-septembrie 1940, a fost acela de a împiedica izbucnirea unui conflict româno-sovietic sau româno-ungar, pentru că în acest fel s-ar fi putut opri aprovizionarea Wehrmacht-ului cu petrol din România. Atât timp cât dura războiul, Germania nu se putea dispensa de petrolul din România, astfel că, ea trebuia să includă această țara. Omul care
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
eu, pentru orice misiune în centrala M.A.E. sau la orice ambasadă. Pentru mine, întoarcerea în țară era un prilej de bucurie și de satisfacție, împlinisem cu rezultate remarcabile multiplele implicări personale în cele mai variate domenii de colaborare româno-sovietice, care depășeau cu foarte mult statutul inițial pentru care fusesem trimis de conducerea M.A.E., adică acela de diplomat specializat în problematicele securității europene, ale dezarmării și dezangajării militare, dar folosit de șeful misiunii drept un fel de "joker
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
Gorbaciov de câtă abundență alimentară beneficiau bucureștenii. În cele două fabrici, lui Gorbaciov i s-au prezentat fluxurile de producție, cu accente deosebite pe soluțiile novatoare, rezultate în urma cercetărilor științifice indigene. Conform programului, urma un soi de miting al prieteniei româno-sovietice, în spațiul Sălii Congreselor. Aici a apărut marea surpriză, inclusiv pentru mine, când am constatat că, deși mitingul urma să se desfășoare peste câteva ore, oaspetele avea să expună și la reuniunea de la Uzinele "23 August", cu participare limitată, ideile
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
în România ale lui Mihail Gorbaciov, definind încă de la început scopurile diferite ale vizitatorului, trebuie să recunosc că oaspetele a respectat întocmai obiectivele convenite cu gazdele de fiecare dată. Dacă în 1987 pe prim-plan au fost aspectele relațiilor bilaterale româno-sovietice, în ansamblul lor, cunoașterea concretă a binelui și răului economic și social al societății românești, în 1989, atitudinea liderului de la Kremlin era mult mai fermă, mai directă, atitudine devenită cunoscută și datorită unei bâlbâieli întâmplătoare sau, poate, creată special, când
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1535_a_2833]
-
de un debut mai mult decât promițător. SCRIERI: Amiaza fantastică, București, 1968. Antologii, ediții: Trepte de civilizație românească, București, 1988 (în colaborare cu George G. Potra și Constantin Crișan); A. E. Baconsky, Itinerarii plastice, pref. Petre Stoica, București, 1987; Relațiile româno-sovietice. Documente, București, 1999 (în colaborare cu Mihai-Răzvan Ungureanu și Nicolae Dinu). Traduceri: Benedetto Croce, Poezia, pref. trad., București, 1972; Dionisie din Furna, Carte de pictură, pref. Vasile Drăguț, introd. Victor Ieronim Stoichiță, București, 1979 (în colaborare cu Smaranda Bratu-Stati); Jacques
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289886_a_291215]
-
la cazul nostru, era: "România mai presus de orice". În acest sens, am la îndemână un caz din experiența mea, pe care chiar că aș vrea să îl citez. Făceam parte, ca reprezentant al M.A.E., din Comisia mixtă româno-sovietică pentru verificarea traseului frontierei de stat dintre România și U.R.S.S.; în raportul pe care l-am prezentat conducerii M.A.E. cu privire la Sesiunea a XVII-a de la Iași din 1988, m-am referit la cererea sovieticilor de a modifica
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
8-lea al secolului precedent, în cadrul unei vizite oficiale mai lungi în fosta Uniune Sovietică. La M.A.E., această acțiune prezidențială a trecut neobservată, deși la vremea respectivă putea fi considerată ca un act de curaj pe planul raporturilor româno-sovietice. La fel de puțin observată a trecut și în presa comunistă a vremii. Subiectul era tabu, neabordat în opinia publică. Odată cu schimbările radicale în orientarea politică a României, din decembrie 1989, și date fiind marile transformări interne din fosta U.R.S.S. care
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
by Prime Minister of Romania, Ion Gheorghe Maurer, in April 1968. "The Mannerheim affair" became "a cause celebre" in the Romanian Soviet relations in the'60 s. Anii '60 ai secolului trecut au fost ani de acțiuni majore în raporturile româno-sovietice, ani de mari dificultăți pentru emanciparea României, acțiuni în care și câțiva diplomați români au fost direct implicați. În primăvara anului 1968, doream și așteptam să fiu anunțat să mă întorc acasă. Personalul ambasadei se schimbase mult, anii treceau, dar
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
ocupația hitleristă era trecută în contul Armatei Roșii a U.R.S.S. Prin contacte la redacțiile cotidienelor și publicațiilor periodice, s-a reușit înlocuirea acestei prezentări vădit eronate, cu tratarea faptelor în concordanță cu realitatea. După un timp, când în relațiile româno-sovietice, au început să apară probleme politice și economice mai deosebite, am primit ca sarcină de la conducerea Ambasadei, să mă ocup de problemele respective. Perioada 1960-1963 a fost extrem de densă în evenimente din acest domeniu, care impuneau o mare atenție în
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
fiind luat de relații normale, prietenești, de înțelegere și colaborare. IV. În vara anului 1965, împreună cu colegul meu Nicu Bujor, l-am însoțit pe D. Polianschi, șeful Guvernului R.S.F.S.R., aflat cu familia la odihnă în România. Era un prim contact româno-sovietic la nivel înalt după Declarația din aprilie 1964 și înlocuirea lui N. S. Hrușciov în același an. În convorbirea avută cu președintele României, D. Polianschi a relatat despre motivele debarcării lui Hrușciov și anume: greșelile comise de el în relațiile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
pentru exploatarea Nodului hidrotehnic și de navigație Porțile de Fier I și Porțile de Fier II (unde s-a făcut o rectificare de frontieră), în Comisiile mixte româno-bulgare pentru construirea hidrocentralelor pe Dunăre (Turnu Măgurele-Nicopol și Silistra-Călărași), în Comisia mixtă româno-sovietică de verificare a liniei de frontieră pe Dunăre, în negocierea Convenției româno-ucrainene privind gospodărirea apelor de frontieră; am negociat Convenția cu Bulgaria privind protecția mediului în zona de frontieră (inclusiv Centrala nucleară de la Kozlodui) și altele. Când încep să le
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
ce calitate ar urma să facă ei parte din Comisie (de stat protector, care ne monitorizează sau de jandarm în zonă), nu a avut nici o replică, dar nici nu s-a simțit deranjat de replica mea. Acest aspect din relațiile româno-sovietice "frățești" nici nu ar trebui să mă surprindă; apetitul de a acapara și stăpâni ceea ce aparține altora ne este, din nefericire, bine cunoscut chiar dacă nu m-aș referi decât la Pactul Molotov-Ribbentrop (1939) și la termenii ultimatumului din 1940 (cu
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
a rusifica în mod forțat tineretul nostru școlar. Acest lucru nu s-a făcut de la sine și au fost elemente care au împins la treaba aceasta. Aceste elemente mai pot fi și acum, însă ele nu fac nici un serviciu prieteniei româno-sovietice"111. Cât privește săptămânalul de politică externă Lumea acesta a fost înființat, în 1963, ca organ al Uniunii Ziariștilor din România. Concomitent, a fost adoptată și măsura prin care își înceta apariția ediția în limba română a publicației sovietice Novoe
[Corola-publishinghouse/Administrative/1541_a_2839]
-
pâine) și fructe și cafea filtre. Am fugit fiecare având ceva de făcut la ora 4: d-na era de corvée la inst[itut], Bi[emel] trebuia să lucreze vis-à-vis, Anne-Marie cu gros-bonnet-ul, eu, la marea serbare la Luxor, serbare româno-sovietică unde era (sic) ministrul și secretarul general, care a vorbit admirabil. Un program cu poezii rusești spuse de elevele de la Școala Centrală; și liceul nostru a recitat poezii de Maiacovski și o poezie, Lenin. Au urmat dansuri rusești, jucate de
Scrisori către Monica: 1947–1951 by Ecaterina Bălăcioiu-Lovinescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/582_a_1266]
-
vorbea în sat că mulți dintre cei dați dispăruți își duceau viața în stare de robie, ca foști prizonieri de război, prin Siberia. Mă întreb și acum, după peste șase decenii de la terminarea războiului, după patru decenii de "prietenie frățească româno-sovietică", la aproape două decenii de trai liberi de comunism, de căutare a drumului pe care țara și locuitorii ei ar trebui să meargă spre binele real, materializat în cinste, dreptate, adevăr, în primul rând, dacă unchiul meu, pe care Tata
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1498_a_2796]