3,927 matches
-
Îl romeno fra Oriente e Occidente (Verona, Edizioni Fiorini, 2007), de Alexandru Niculescu, profesor emerit la Universitatea din Udine - având că principali referenți, în această vie și interesantă dezbatere, pe Alberto Varvaro, de la Universitatea din Napoli, reputat profesor de Filologie romanica, si pe Bruno Mazzoni, romanist de prestigiu, titularul catedrei de Limbă și Literatura Română al Universității din Pisa. Au intervenit pe parcurs specialiști slaviști și romaniști, italieniști și politologi, întrucat problemă romanității românești interesează nu numai filologia romanica sau lingvistică
Manifestări universitare italo-române by Emilia David Drogoreanu () [Corola-journal/Journalistic/8879_a_10204]
-
de Filologie romanica, si pe Bruno Mazzoni, romanist de prestigiu, titularul catedrei de Limbă și Literatura Română al Universității din Pisa. Au intervenit pe parcurs specialiști slaviști și romaniști, italieniști și politologi, întrucat problemă romanității românești interesează nu numai filologia romanica sau lingvistică, ci devine tot mai mult un obiect interdisciplinar de studiu, în urma deschiderii României spre ceea ce înseamnă apartenența să la Uniunea Europeană. Nu mai este nevoie să subliniem valoarea acestei manifestări într-un important centru universitar precum este Pisa pentru
Manifestări universitare italo-române by Emilia David Drogoreanu () [Corola-journal/Journalistic/8879_a_10204]
-
oameni se pregătesc, încă, de nou, de începuturi, de renașteri. Și o fac după ritual, ceremonios, odihnindu-ți gîndul. Alții, s-au contaminat de năravul orășenilor și desfid legile nescrise ale micilor comunități. Biserica săsească din Hoșman este o biserică romanică din secolul al doisprezecelea. Este impresionantă. O zărești de departe, apare și dispare odată cu nenumăratele curbe de pe șosea. Ajuns lîngă zidurile fortăreței care o înconjoară, începe căutarea prin sat. Cine are cheile? Îl găsim pe moșul blînd, dispus să ne
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/9805_a_11130]
-
La création métaphorique en français et en roman, I-II, Le chat, 1905; Le chien et le porc, 1907; L'Argot des tranchées, 1915, reeditat; La langue de Rabelais, I-II 1922-1923, reeditat - și mai ales importante reviste de lingvistică romanică: Romania - de la tomul III (1874) la LXII (1936), Bulletin de la Société linguistique de Paris (1869-1936), Revue de linguistique romane - de la volumul 1 (1925) la volumul 12 (1936); Zeitschrift für Romanische Philologie ș.a. Acestea conțin destul de multe referințe și contribuții românești
Prin bibliotecile internetului by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9920_a_11245]
-
se ridice la înălțimea estetico-morală a celei din colindul leului. S-ar putea spune că, în polifuncționalitatea ei, această scenă e gândită de un scriitor de geniu." Studiul monografic comparat al lui Ion Taloș, profesor, din 1986, de literaturi populare romanice, la Universitatea din Köln, are și meritul, pe lângă cele semnalate de noi, de a atrage atenția că în cultura tradițională românească există și alte creații de excepție, ca aceasta, care merită examinarea cu atenție, că stăruința asupra Mioriței, varianta prelucrată
Colinde cu lei by Iordan Datcu () [Corola-journal/Journalistic/8951_a_10276]
-
în luna noiembrie a.c. a avut loc la Tavira, oraș din provincia portugheză Al-gar-ve, o reuniune internațională pe o temă curioasă, incitantă și oarecum neașteptată: Primul Colocviu Interdisciplinar despre Proverbe. Ca autoare a unui Dicționar de proverbe în cinci limbi romanice (franceză, italiană, portugheză, spaniolă și română), apărut în Portugalia, în 1992, și care s-a bucurat de un oarecare succes, fiind reeditat în 1997 (dar pentru care nu am găsit editor în România!), am fost invitată să particip la reuniune
Et in Algarve ego... by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/8970_a_10295]
-
Modalități ale literaturii tradiționale / populare / orale de a se interfera cu producția narativă la Saramago (Helena Vaz Duarte, Univ.Nouă Lisabona, Portugalia). Și multe, multe altele... În fine eu, prin comunicarea Particularități ale proverbelor românești în comparație cu cele ale altor limbi romanice, am căutat să scot în relief, pe de o parte, umorul țărănesc sănătos (ex. "Orbul când dă de perete zice că s-a isprăvit lumea"), pe de alta formularea artistică, adevărate poeme într-un vers (ex. "Pe cine nu lași
Et in Algarve ego... by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/8970_a_10295]
-
de alta formularea artistică, adevărate poeme într-un vers (ex. "Pe cine nu lași să moară nu te lasă să trăiești"), ca și vocația aforistică ("Paza bună trece primejdia rea") a proverbelor noastre, față de care pălesc cele din alte limbi romanice. În încheiere am explicat de ce, în colecțiile de proverbe românești, apărute între 1964 și 1989, nu se poate găsi echivalentul latinescului Sutor, ne supra crepidam ("Cizmarule, nu mai sus de sanda"), iar alte proverbe, precum "De-am avea brânză, după cum
Et in Algarve ego... by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/8970_a_10295]
-
Marina Cap-Bun În contextul delicat al saturației italiene vizavi de "invazia" românească, Departamentul de studii romanice din cadrul Facultății de Științe Umaniste de la Universitatea "La Sapienza" din Roma, în colaborare cu Institutul Cultural Român și cu Accademia di Romania au organizat, între 15 și 17 noiembrie, un colocviu internațional intitulat "Limba română: propuneri culturale pentru noua Europă
Colocviu internațional consacrat limbii române by Marina Cap-Bun () [Corola-journal/Journalistic/8978_a_10303]
-
la Brașov. La Poznan, în Polonia, aniversând jumătate de secol de predare a românei, se desfășura, aproape simultan cu cel de la Roma, un colocviu organizat de Catedra de limbă și literatura română a Universității "A. Mickiewicz" și Institutul de filologie romanică, cu tema "România: dialog intercultural și interlingvistic" (12-13 noi.). Apoi, între 28 și 30 noiembrie, Institutul Cultural Român din Viena a organizat al V-lea Forum România, cu tema " Unitate în diversitate: România și culturile sale". Vor mai fi fost
Colocviu internațional consacrat limbii române by Marina Cap-Bun () [Corola-journal/Journalistic/8978_a_10303]
-
că statutul disciplinei începe să se schimbe, acum că studiile românești au devenit "oficial" o ramură a studiilor europene. Conferința de la Roma a reușit să reunească mai toți cercetătorii italieni care predau literatură și limbă română, specialiști interesați de lingvistica romanică și comparată, dar și cercetători din alte spații, și evident, mulți profesori români, unii dintre ei foarte tineri, ceea ce nu face decât să reconfirme observațiile pe care mi le prilejuiau evenimente similare anterioare, anume faptul că importanța diseminării valorilor românești
Colocviu internațional consacrat limbii române by Marina Cap-Bun () [Corola-journal/Journalistic/8978_a_10303]
-
fost chiar gazda noastră, doamna profesoară Luisa Valmarin. Următoarele două zile au adus alte sesiuni găzduite de superba Accademia di Romania. Paleta discuțiilor a fost amplă, abordându-se probleme de literatură și limbă română, dar și de interculturalitate, traductologie, lingvistică romanică și comparată, discurs mediatic, muzeografie. A existat și o secțiune special destinată prezentării unor proiecte științifice aflate în derulare sau în stadiul de proiectare, revelatoare pentru înțelegerea direcțiilor spre care se îndreaptă domeniul studiilor românești. Este imposibil să rezum aici
Colocviu internațional consacrat limbii române by Marina Cap-Bun () [Corola-journal/Journalistic/8978_a_10303]
-
proiect, inițiat de regretatul profesor Marian Papahagi, acela de a realiza o enciclopedie a relațiilor culturale italo-române. Donato Cerbasi (Universitatea "Roma Tre") a ținut o interesantă prelegere despre limba română, reliefând atât elementele de similitudine în cadrul genului proxim al limbilor romanice, cât și elementele de alteritate, identificate în cadrul aspectelor morfo-sintactice, privite atât diacronic, cât și tipologic. La rândul său, Roberto Merlo (Universitatea din Torino) a încercat să readucă în actualitate problemele foneticii istorice, ocupându-se de palatalizarea velarelor. Alți cercetători, ca
Colocviu internațional consacrat limbii române by Marina Cap-Bun () [Corola-journal/Journalistic/8978_a_10303]
-
Emma Tămăianu-Miorița, Cornel Vîlcu, Laura Zăvăleanu, Lucia Uricaru, Irina Ungureanu. A fost prezentă și Universitatea din Bacău, prin: Stelian Dumistrăcel, Luminița Drugă, Mirela Arsith, Camelia Cmeciu, Liviu Druguș, dar și Universitatea "Ovidius" din Constanța, prin subsemnata. De la Institutul de filologie romanică "Al. Philippide" din Iași au venit cercetătorii Ofelia Ichim și Florin Olariu, de la Muzeul }ăranului Român din București Rodica Marinescu, iar de la Software ITC Cluj, Luciana Peev. În loc de orice concluzie, îndrăznesc să sper că acesta a fost doar începutul și
Colocviu internațional consacrat limbii române by Marina Cap-Bun () [Corola-journal/Journalistic/8978_a_10303]
-
internaționale, pe genuri, alfabetic și cronologic. Câteva exemple: articolul lui N. I. Herescu, Clasicismul latin față de vremea nouă, apărut în Adevărul literar și artistic, nr. 207, din 23 noiembrie 1924: "Despre importanța cunoașterii "clasicismului latin" pentru evoluția literaturilor contemporane ale popoarelor romanice. Autorul își propune să demonstreze într-o suită de articole cât de folositoare este pentru literatori asimilarea culturii clasice latine, ce rezultate poate aduce acest clasicism care fecundează sufletul modern - sufletul romantic în special - în ce are mai bunť". Din
Literatura universală - în periodicele românești by Teodor Vârgolici () [Corola-journal/Journalistic/9159_a_10484]
-
primul nivel, cel formal, acest inventar de obiecte, prin însăși natura lor lipsite de echivoc, are un substrat polemic și ironic prin trimiterea directă la diversele estetici care s-au succedat în istoria artei: cîinele bicefal, modelat frust, invocă bestiarul romanic, cu mimetismul său lipsit de interes particular pentru detaliu, dar plin de ambiguități simbolice, rememorînd, în același timp, spațiul mai larg al figurativismului mediteraneean. Panourile din lemn, prin forma lor consacrată, polemizează nemijlocit cu viziunile arhaizant-etnografice și, prin repetiție, glosează
Gheorghe Marcu, sau despre tehnici, forme și idei by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/9411_a_10736]
-
din perioada anterioară (secolele IV-VII). Ceramica lucrată la roată (înceată sau rapidă), de tipul oalei-borcan, care derivă, ca tehnică de execuție, compoziție a pastei și formă din olăria romană, atestă existența între Dunăre și Mureș a unei populații de factură romanică. Ceramica locală își găsește analogii în aproape toate așezările din secolele VIII-XI din spațiul românesc, dar și în zone învecinate. Ea reflectă apartenența ei la cultura veche românească, dar și integrarea părții de sudvest a fostei provincii romane Dacia în
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
descoperite în săpăturile arheologice.În așezări s-au găsit râșnițe din rocă vulcanică, acționate de mână sau fragmente din piatră rotativă aparținând unei râșnițe( la Pescari). Se constată în ultimele secole ale mileniului-I-o predominare a râșnițelor de tip romanic. Faptul că locuitorii cultivau cereale demonstrează și descoperirea unor gropi- depozite de cereale. În astfel de gropi au fost găsite și cereale carbonizate. Pe aceeași linie a demonstrării cultivării plantelor cerealiere se înscriu și cuptoarele pentru copt pâine.Au fost
Moldova Nouă şi împrejurimi : monografie by Apostu Albu Liliana () [Corola-publishinghouse/Administrative/91821_a_93184]
-
este în română substantivul consumator; de aceea consumerism poate fi echivalat și prin calcul consumatorism, care preia structura termenului englezesc. Consumatorism este totuși cel mai rar dintre cele trei variante de echivalare pe care le discutăm aici. În alte limbi romanice, situația e oarecum asemănătoare: în spaniolă, portugheză și italiană există atît consumismo, cît și consumerismo, bine reprezentate și specializate semantic. În franceză are atestări și consumérisme, dar e folosit și pur și simplu, prin tradiție, consommation. În genere, limbile romanice
Din nou despre consum(er)ism... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9427_a_10752]
-
romanice, situația e oarecum asemănătoare: în spaniolă, portugheză și italiană există atît consumismo, cît și consumerismo, bine reprezentate și specializate semantic. În franceză are atestări și consumérisme, dar e folosit și pur și simplu, prin tradiție, consommation. În genere, limbile romanice par să fi folosit oscilațiile normale de adaptare a anglicismelor pentru a produce o diferențiere semantică. Cuvîntul englezesc consumerism are două sensuri foarte diferite între ele: unul pozitiv - de "protecție și promovare a intereselor consumatorilor" - și altul negativ - de "preocupare
Din nou despre consum(er)ism... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9427_a_10752]
-
universitare, tot la Catania, unde și-a luat licența filologică și lingvistică în "litere clasice" (1980) și apoi doctoratul (1990). A urmat o specializare în filologie modernă la Universitatea din Bologna, apoi un stagiu de perfecționare la Centrul de Lingvistică Romanică din Strasbourg și apoi alte numeroase perioade de documentare, mai ales în România. Teresa Ferro făcea parte din numeroase societăți academice de specialitate, era membru de onoare a Institutului de Lingvistică din București și membru fondator a Asociației Italiene a
Teresa Ferro (1956-2007) by Ioan-Aurel Pop () [Corola-journal/Journalistic/9500_a_10825]
-
a Asociației Italiene a Româniștilor (AIR). Îl pomenea adesea cu respect și recunoștință pe maestrul ei întru studii românești, profesorul Giuseppe Piccillo. S-a ocupat cu pasiune și competență de istoria limbii române, în dubla relație a acesteia: cu lumea romanică (neolatină) și cu lumea sud-dunăreană (balcanică). S-a interesat de vechile izvoare românești, de textele timpurii în limba română, așa cum erau ele ilustrate în ambianța misionarilor catolici, veniți mai ales în Moldova. A publicat zeci de cărți, studii și articole
Teresa Ferro (1956-2007) by Ioan-Aurel Pop () [Corola-journal/Journalistic/9500_a_10825]
-
fiică a locului, de siciliancă faimoasă. Au prețuit-o peste măsură studenții ei udinezi, care veneau s-o asculte în număr mare. Prin Teresa Ferro, româna ajunsese la Universitatea din Udine între "marile limbi", cu locul ei firesc între limbile romanice, cu sunetul ei specific și cald. Munca sa stăruitoare și pasionată cu tinerii dădea de mult timp rezultate remarcabile: studenții Teresei Ferro vorbeau românește, scriau în limba lui Eminescu, făceau lucrări de licență, de masterat și de doctorat legate de
Teresa Ferro (1956-2007) by Ioan-Aurel Pop () [Corola-journal/Journalistic/9500_a_10825]
-
toate ale lumii, poveștile rezista cel mai mult, iar acelea care mai au și șansa de a fi nobile ajung să facă, în felul lor discret, vogă. Pentru prima dată în cei zece lustri de existență a catedrei de Lingvistică Romanica, șeful acesteia, profesorul Coman Lupu, a alcătuit un istoric al studiilor de hispanistica din România, adus la zi și serios documentat, conținând atât date statistice, cât și informații bibliografice consistente privind cercetările științifice ale membrilor sau colaboratorilor acestei secții. (Cristina
50 de ani de hispanistică în România by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9625_a_10950]
-
din România, adus la zi și serios documentat, conținând atât date statistice, cât și informații bibliografice consistente privind cercetările științifice ale membrilor sau colaboratorilor acestei secții. (Cristina Hăulică, Mioara Caragea, Mihai Zamfir, Anca Crivat etc.) Deși o catedră de Filologie Romanica a fost înființată încă din 1901, sub conducerea lui Ovid Densusianu, iar primele cursuri de limbă spaniolă s-au ținut - se pare, din surse neatestate - în 1927, anul 1957 marchează începutul existenței neîntrerupte a catedrei de limbă și literatura spaniolă
50 de ani de hispanistică în România by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/9625_a_10950]