505 matches
-
bază. În consecință, pentru a cunoaște rădăcinile limbii române trebuie avute în vedere și evoluțiile lingvistice neafectate pertinent de latinizare și de indoeuropenizare din vastul spațiu euro afro-asiatic. Este vorba de zonele lingvistice ugro-finică, mongolo-turco-tătară, bască, arabă etc. 13. Proiectarea romanizării asupra întregului spațiu din sudestul, centrul și estul Europei este confirmată de larga atestare a valahilor în aceste zone. Evoluția etnolingvistică a bazei traco-latine în spațiul cucerit de romani în est nu a fost însă unitară în direcția romanizării. La
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
Proiectarea romanizării asupra întregului spațiu din sudestul, centrul și estul Europei este confirmată de larga atestare a valahilor în aceste zone. Evoluția etnolingvistică a bazei traco-latine în spațiul cucerit de romani în est nu a fost însă unitară în direcția romanizării. La ieșirea din evul mediu a fost constatată o fragmentare și intersectare etnolingvistică în acest spațiu, fenomene explicate de tradiția neogramatică prin invazii, transhumanță și nomadism, dar pe care astăzi suntem în măsură să le explicăm prin gradul diferit de
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
La ieșirea din evul mediu a fost constatată o fragmentare și intersectare etnolingvistică în acest spațiu, fenomene explicate de tradiția neogramatică prin invazii, transhumanță și nomadism, dar pe care astăzi suntem în măsură să le explicăm prin gradul diferit de romanizare și indoeuropenizare: 1) limba română este cel mai pregnant rezultat al romanizări; 2) limba albaneză, adusă în pragul romanizării, a rămas limbă aparte; 3) limbile slave reprezintă nivelul de indoeuropenizare slab romanizată a substratului; 4) limba maghiară, atinsă de indoeuropenizare
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
etnolingvistică în acest spațiu, fenomene explicate de tradiția neogramatică prin invazii, transhumanță și nomadism, dar pe care astăzi suntem în măsură să le explicăm prin gradul diferit de romanizare și indoeuropenizare: 1) limba română este cel mai pregnant rezultat al romanizări; 2) limba albaneză, adusă în pragul romanizării, a rămas limbă aparte; 3) limbile slave reprezintă nivelul de indoeuropenizare slab romanizată a substratului; 4) limba maghiară, atinsă de indoeuropenizare, prezintă trăsături pregnante de limbă aglutinantă. 14. Istoria și preistoria limbii române
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
tradiția neogramatică prin invazii, transhumanță și nomadism, dar pe care astăzi suntem în măsură să le explicăm prin gradul diferit de romanizare și indoeuropenizare: 1) limba română este cel mai pregnant rezultat al romanizări; 2) limba albaneză, adusă în pragul romanizării, a rămas limbă aparte; 3) limbile slave reprezintă nivelul de indoeuropenizare slab romanizată a substratului; 4) limba maghiară, atinsă de indoeuropenizare, prezintă trăsături pregnante de limbă aglutinantă. 14. Istoria și preistoria limbii române o integrează pe aceasta în procesul devenirii
Istoria cuvântului românesc by Mihai Lozbă () [Corola-publishinghouse/Science/1262_a_2207]
-
prin selectare, ca armată de apărare și îndeosebi de cucerire. Începând cu secolul VI î.Chr. romanii încep expansiunea și în patru secole, stăpâneau teritoriile de la Atlantic până în Asia Mică, Europa Centrală până pe coastele Africii. Sub împăratul Traian, procesul de romanizare s-a intensificat extinzându-se și mai mult. Printre numeroșii sclavi greci aduși în Roma erau și filosofi, medici, constructori, care au contribuit la schimbarea mentalității și la dezvoltarea generală a civilizației romane. Sub Octavian Augustus schimbările capătă caracter intensiv
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
folosite ca bisturiu, alte pentru aplicarea unguentelor. Cele mai complexe se termină cu o cavitate de lingură. Aceste bisturie, sonde, spatule, pense, lingurițe, un întreg instrumentar medico- farmaceutic ilustrează nivelul evoluat al medicinei din Dacia intrată în plin proces de romanizare. Un „specullum oriculariorum“ a fost descoperit și în câmpia Olteniei la Cioroiul Nou. V. L. Bologa descrie ștampilele unor oculiști din Dacia superioară. în Asklepeionul din Apulum coexistau practicile teurgice cu cele medicale propriu-zise. Printre medicii sacerdoți ai Asklepionului, istoria medicinei
Istoria medicinei by Cristina Ionescu () [Corola-publishinghouse/Science/1246_a_2372]
-
Societatea Academică, și cum se mai cheamă acele mii de forme goale cu care se-mbracă bulgărimea de la marginele Dunării! Căci cei mai mulți din acești lăudați tineri sunt feciori de greci și bulgari așezați în această țară și au urmat întru romanizarea lor următorul recept: ia un băiat de bulgar, trimite-l la Paris și rezultatul chemic e un june "romîn". Pe la 1840, Eliad bătrânul, pe când încă nu se numea "Heliade-Rădulesco" adică pe când nu-l amețise încă atmosfera Parizului, scria marelui ban
Opere 10 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295588_a_296917]
-
din lume, ca uniĭ ce ne tragem din vechiĭ Romanĭ de la Roma din Italia" (Melidon, 1876, p. 84). Pe aceleași aliniamente se situează și G.G. Tocilescu, pentru care naționalitatea română, incubată în perioada celor 167 de ani cât a durat romanizarea Daciei Traiane, "nu putea fi de altă origină de cât romană" (Tocilescu, 1889, p. 20). Totuși, Tocilescu vorbește despre evacuarea populației dacice în urma cuceririi romane: "un mare numĕr de Dacĭ, cu femeĭ, copiĭ, bĕtrânĭ, cu turmele și cu tot ce
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
ci poporul românesc" (Patrașcanu, 1937, p. 48). Situabilă în cadrul paradigmei substrat-strat-adstrat, concepția lui Patrașcanu exprimă teoria bi-stadială a etnogeniei românești, potrivit căreia poporul este rezultatul a două faze succesive: i) coagularea primară a neamului românesc din contopirea elementelor etnice în urma romanizării, urmată de ii) asimilarea slavilor în fondul daco-roman. Versiunea cea mai elaborată a teoriei etnogeniei românești o întâlnim la C.C. Giurescu (1942), care, rezonând cu consensul epocii, admite că "suntem un popor romanic de coloratură slavă" (p. 75). Tocmai prin
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
p. 120). Prin instituirea Mitropoliei Ortodoxe în Transilvania, la Alba Iulia, Mihai Viteazul a început procesul de colonizare românească a Ardealulul maghiarizat. Aceasta este interpretarea lui I. Floru (1923), care, în manualul său, semnalează: "odată cu Mihai Viteazul, un început de romanizare a Ardealului înstrăinat" (p. 120). "Instinctul național" care pulsa în Mihai s-a concretizat astfel nu în unificarea politică (vremelnică și sortită eșecului datorită lipsei conștiinței naționale în epocă), ci prin unificarea eclezială. Înființarea Mitropoliei Ortodoxe a reprezentat fundamentul instituțional
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
acestui fundal teoretic, autorii invită cititorii să descopere "cum sună povestea originilor românilor" (p. 8), sau "cum își imaginează românii originea poporului lor" (p. 10). După relatarea poveștii istorice despre dubla asimilare în urma căreia a rezultat poporul român (prima, prin romanizarea populației autohtone, a doua, prin absorbția migratorilor), concluzia autorilor este că "povestea formării neamului lor [a românilor], rod al căsătoriilor dintre bărbații romani și femeile dace, [ca orice mit al originilor], ascunde, în pofida naivității sale, un sâmbure solid de adevăr
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
și dinspre Europa. Iată, schematic, cum se prezintă această istorie sinuoasă a intrărilor și ieșirilor europene ale românilor (Bozgan et al., 2003, pp. 3-4). Prima noastră europenizare" s-a produs odată cu primirea "Sigiliului Romei". Cucerirea romană a Daciei, urmată de romanizarea și integrarea lumii dacice in orbis romanus au asigurat botezul european al poporului român în proces de înjghebare etnogenetică. Reculul, retragerea din Europa, a venit însă cu marile migrații ale popoarelor care au așezat un gros strat de zgură deasupra
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
legitimeze forța și influența nu numai prin mijloace militare, ci și prin promovarea propriei culturi în exterior, fenomen văzut, în funcție de conjunctură sau de perspectivă, ca fiind negativ sau pozitiv (americanizarea lumii în secolele al XX-lea și al XXI-lea, romanizarea unor spații europene, asiatice și nord-africane de către Imperiul roman în antichitate). Termenul de imperialism cultural a apărut și a câștigat circulație în anii șaizeci, dar a devenit și mai important după căderea blocului comunist, în condițiile în care SUA este
Dicţionar polemic de cultură americană by Eduard Vlad [Corola-publishinghouse/Science/1402_a_2644]
-
lucru: 50 min. LUCRARE SCRISĂ LA LIMBA ȘI LITERATURA ROMÂNĂ PE SEMESTRUL I Testul nr. 76 SUBIECTUL I (4 puncte) Redactează un text în stil științific, de 15-20 de rânduri, în care să introduci, indiferent de ordine, următorii termeni: etnogeneză, romanizare, latinitate, retragere aureliană. SUBIECTUL AL II-LEA (4 puncte) Redactează un eseu, de minim o pagină, în care să argumentezi caracterul de nuvelă romantică al operei literare Alexandru Lăpușneanul, de Costache Negruzzi. În redactarea eseului, vei urmări: Definiția nuvelei; Ilustrarea
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
mi-am mărit. (1p.) 4. Numește modul de expunere folosit în acest fragment. (1p.) SUBIECTUL AL II-LEA (3 puncte) Redactează un minieseu despre Fundamentele culturii române, de aproximativ 10-15 rânduri, în care să introduci, în ordine, următorii termeni: etnogeneză, romanizare, dacism, bilingvism, retragerea aureliană, dialecte. (0, 5 x 6 termeni) BAREM DE NOTARE: 1 p. din oficiu; 1 punct pentru redactare (exprimare, respectarea normelor de ortografie și de punctuație, așezare în pagină, aspect, lizibilitate). Timp efectiv de lucru: 50 min.
LIMBA ?I LITERATURA ROM?N? ?N 100 DE TESTE DE EVALUARE PENTRU LICEUP by Pavel TOMA ,Lorena Teodora TOMA () [Corola-publishinghouse/Science/83870_a_85195]
-
în vigoare în anul școlar 2008/2009 și programelor pentru admitere la Academia de Politie. Succes! Testul nr. 1 Romanitatea Românilor 1) Marcați litera corespunzătoare răspunsului pe care îl considerați corect: Procesul de formare al unui popor se numește: a) romanizare b) continuitate c) etnogeneză d) descendență 2) Marcați litera corespunzătoare răspunsului pe care îl considerați corect: Prezența populației românești în Transilvania la venirea ungurilor este confirmată în izvorul istoric: a) Diploma cavalerilor ioaniți b) Cronica lui Nestor c) Cronica lui
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
adoptat oficial numele de Uniunea Europeană C) Grigore Alexandru Ghica devine domn al Moldovei a) ABC b) BAC c) CAB d) ACB Testul nr. 22 Test Final 1)Marcați litera corespunzătoare răspunsului pe care îl considerați corect: Un factor decisiv al romanizării a fost: a) urbanismul b) religia c) veteranii d) învățământul în limba latină 2) Marcați litera corespunzătoare răspunsului pe care îl considerați corect: Lucrarea “Hungaria” a fost scrisă de: a) Nicolaus Olachus b) Anton Verancsics c) Antonio Bonfini d) Enea
ISTORIA ROM?NILOR TESTE PENTRU ADMITERE LA ACADEMIA DE POLITIE by DORINA CARP () [Corola-publishinghouse/Science/83159_a_84484]
-
a continuității poporului român În teritoriile pe care le populează astăzi. În perioada În care Peninsula Balcanică era parte integrantă a Imperiului Roman, asupra populației s-a manifestat influența creștinismului, purtătorii noii credințe reprezentînd și un foarte puternic factor de romanizare. Aderarea la noua credință se făcea prin botez, ritual creștin prin care cel botezat primea un nume, un singur nume, ce mărturisea apartenența purtătorului la creștinism și, ca atare, trebuia să difere de numele agreate de oficialitățile romane, care vor
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
atare, trebuia să difere de numele agreate de oficialitățile romane, care vor adera la creștinism abia mai tîrziu. Prinsă Între cele două puternice influențe, a onomasticii latine și a celei creștine, populația băștinașă, care de-a lungul Întregii perioade de romanizare a fost mai numeroasă decît a noilor veniți, a păstrat practica străveche de a folosi nume cu corespondent În vorbirea uzuală, cărora biserica le-a adăugat, În timp, nume ale martirilor noii credințe. Din bogatul inventar al numelor promovate de
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
ales în Dacia est toto orbe romano « din toată lumea romană»” Tehnica romană înaintată (ex. morile de apă) influența pe planul limbii și al religiei (ca factor civilizator),toate combinate cu dorința de a avea pace la graniță,au dus la romanizarea populațiilor învecinate. Din acea perioadă s au descoperit și în jud. Iași (la Mogoșești Siret ) vase de argint care erau frecvent oferite de romani vecinilor. Așezările autohtonilor, după retragerea romană avansau adânc în "Codrul Moldovei la Țibănești și Comarna (sec
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
noi din sec.I.Î.e.n.). De altfel toată terminologia asupra elementelor morii este latină : moară= mol roată= rota cupă= cuppa dinte= dentem ciutură= cytola .etc. Acești termeni nu se găsesc la nici unul din popoarele din jur,ceea ce este un argument asupra romanizării dar și a latinității limbii noastre. Din acest ținut se pare că moara nu a mai lipsit niciodată până la perioada de atestare documentară. Regiunea Iașilor își avea în perioada feudală o foarte probabilă organizare teritorială, iar "curtea lui Duma Negru
Consideraţii etno-geografice asupra procesului de locuire pe teritoriul comunei Ţibăneşti by Margareta Negrea Văcăriţa. () [Corola-publishinghouse/Science/669_a_1288]
-
aș menționa șantierele arheologice de la Izvoare Bahna și Davideni. La Izvoare-Bahna am cercetat o intinsă așezare care acoperă o etapă foarte importantă, aceea a secolelor VI-IX. Aici, în aceeași vatră de sat a trăit o comunitate în curs de romanizare, în secolele VI-VII, și, apoi, o comunitate veche românească, în secolele VIII-IX. Davidenii rămâne șantierul nostru de suflet. După un sfert de secol de cercetări, aici am dezvelit cel mai mare sat din secolele V-VII din spațiul est-carpatic
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
aș menționa șantierele arheologice de la Izvoare Bahna și Davideni. La Izvoare-Bahna am cercetat o intinsă așezare care acoperă o etapă foarte importantă, aceea a secolelor VI-IX. Aici, în aceeași vatră de sat a trăit o comunitate în curs de romanizare, în secolele VI-VII, și, apoi, o comunitate veche românească, în secolele VIII-IX. Davidenii rămâne șantierul nostru de suflet. După un sfert de secol de cercetări, aici am dezvelit cel mai mare sat din secolele V-VII din spațiul est-carpatic
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
mai vechi timpuri a fost mineritul și cărăușia cărbunelui. Peisajul natural este atractiv sub raport turistic, și prin prezența minelor unor castele feudale și palate. Originea acestui grup etnic este considerată de către istorici și arheologi a fi amestecul traco-ilizic și romanizarea ulterioară prin cucerirea romană la începutul primului mileniu al erei noastre. Printre cele mai vechi mențiuni se află ordinul lui Augustus din anul 27 î. Ch., un mic altar descoperit la Jessemvik dedicat zeiței Venera Iria și un ordin cu
ALBUM CONSEMN?RI REPORTAJE 1989 - 2002 by Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Science/83887_a_85212]