KorAP: Find »[drukola/base=romeu & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...9 10 11 ...14 >

335 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921

se și adreseze pe viitor în scrisorile sale; în caz contrariu, latinii vor ridica armele contra lui chiar, vor pustii în buna lor voie țara Moesiei, pe care el și așa a luat-o numai prin uneltiri rebele de sub domnia romeilor, contra oricărui drept și a oricării datorii, iar pre el însuși [î]l vor rearunca în întunerecul trecut al unui neînsemnat om privat". Dacă recunoașterea și sfințirea din partea papei nu putuseră prezerva pe un rege de un așa grav și

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
a lui Balduin, regele Ioannițiu se puse în înțelegere secretă cu grecii nemulțumiți din Tracia, care, parte din cauza asprei apăsări de-asupra lor, parte din ură națională, uneltiseră de mult o răscoală în contra domiuațiunii latine, pândind numai momentul favorabil. Fugarilor romei dispuși la războaie carii petreceau pe lângă dânsul el le dete drumul să meargă în patria lor, dîndu-le însă instrucții secrete pe cale, ca, până una alta, fiecare din ei să caute din toate puterile a strica latinilor, fiecare în țara și

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
mare și să abată de sârg pieirea deplină pe care cu ochii o vedeau apropiindu-se. Cererea lor fu ascultată, campania în contra împărăției latine începu numaidecât. Ioannițiu răpi cu asalt, deși cu mare vărsare de sânge, orașul Filipopole din mînile romeilor, făcu mulți prizonieri, luă mari prăzi, apoi merse-nainte să dispresure înconjuratul oraș Adrianopol. Dar fiindcă nu cuteza să se prindă la luptă pe câmp limpede cu latinii cei greu înarmați, bine deprinși și viteji, hotărî să înlocuiască prin meșteșug

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
copilăriei și bătrâneții. Vremi grele apăsau preste tot provinciile apucate de puterea de fier a războiului, a căror suferințe, pricinuite atât de mînile amicilor cât și ale inamicilor, întreceau orice măsură a suferințelor obicinuite ale războiului. Ioannițiu, aprig dușman al romeilor, dar și un puternic răzbunător al lor, dete pe mâna sălbatecului contingent auxiliar de cumani să prade-n bunăvoie toate orașele și orășelele dintre Constantinopol și Adrianopol câte erau tributare latinilor. Tot într-o vreme cu cumanii sau puțin după

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
de cumani să prade-n bunăvoie toate orașele și orășelele dintre Constantinopol și Adrianopol câte erau tributare latinilor. Tot într-o vreme cu cumanii sau puțin după aceasta se-ntrecură în opera devastării și latinii, cari aveau mânie atât asupra romeilor, pentru că s-au fost răsculat, cât și contra cumanilor, pentru că suferiseră o înfrîngere din partea lor. Și pustiirea nu se mărginea numai pe uscat, ci latinii coperiră și marea c-o nenumărată mulțime de bărci și corăbioare, cari nelinișteau și întrerupeau

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
însemnatul și avutul oraș Filipopole. Ioannițiu merse apoi în Moesia, patria sa, restabili liniștea tulburată, înfrînse pe rebeli cu munci și morți neauzite și se-ntoarse apoi, mai oțărât și c-o lăcomie setoasă de sânge, cu armele sale în contra romeilor, a căror viclenie, lipsă de credință și nestatornicie declară că nu voiește a le mai suferi. De la Philipopole cetele numeroase ale regelui român se revărsară parte spre Adrianopole, căruia-i dădură asalt, parte spre Rusion, unde i se opuse spre

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
latinilor. Acești oameni ai Apusului, cutremurîndu-se de atâtea neizbânzi, se concentrară acuma la Constantinopol ca la cel din urmă adăpost de refugiu, reparară zidurile cetății despre uscat, se așteptară la o lungă împresurare, îngrijiră s-adune provizii îndeajuns și îngăduiră romeilor locuitori în oraș să se retragă în libertate de cu vremea. Căci începuseră a roi numeroase cete de călăreți romîno-cumani împrejurul mândrei rezidențe a împăraților, se bizuiau a pătrunde în toată forma pe porțile apărate mai slab, măcelăreau străjile surprinse

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
țări au fost barbarul monument de biruință a-sumețitului cuceritor româno-bulgar. {EminescuOpXIV 107} Campania latinilor contra lui Ioannițiu Moartea lui Balduin. Latinii tăbărâră mai întîi din precauțiune înaintea porților Adrianopolei și strămutară comunicația cu orășenii pe câmp; curând însă încheiară cu romeii i-nfrățire de arme, dădură ajutor, cât era cu putință și după împrejurări, orașelor reduse la o stare cumplită prin cumani și trecură marginea peste munții Rhodope, fără de-a da de vro împrotivire, ba fără a descoperi chiar pe

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
vina pe care-o comisese împăratul Basilios asupra bulgarilor la a[nul] 1016, când a triumfat asupra lor; și daca acel împărat s-a numit Bulgaroktones (tăietor de bulgari), regele din parte-i voiește a se numi Romeoktonos (tăietor de romei). Deznădăjduitul popor grecesc, frîngîndu-și mînile, ridică un țipăt de spaimă și de pocăință la tronul împăratului; Enric, mărinimos cum era, crezu răzvrătiților de-odinioară, dar acum pocăiților romei, îi iertă și-l luă sub scutul său în contra crudului lor nimicitor

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
bulgari), regele din parte-i voiește a se numi Romeoktonos (tăietor de romei). Deznădăjduitul popor grecesc, frîngîndu-și mînile, ridică un țipăt de spaimă și de pocăință la tronul împăratului; Enric, mărinimos cum era, crezu răzvrătiților de-odinioară, dar acum pocăiților romei, îi iertă și-l luă sub scutul său în contra crudului lor nimicitor. Deși deocamdată nu putu aduna sub steagul său decât 400 de cavaleri cu scutierii și arcașii lor, totuși ieși-n campanie cu-această neînsemnată putere și dete piept

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
prin boală de plămâni, de care susțineau mulți c-ar fi murit acest stăpânitor, tradiția populară spunea că judecata lui Dumnezeu trecuse asupra lui, măturând de pe fața pământului în mod supranatural pe cel mai nelegiuit dintre toți muritorii, după părerea romeilor. Îndealtmintrelea era adevărat că de când țineau oamenii minte niciun despot nu adusese asupra împărăției romeilor rele atât de multe și de apăsătoare ca omul acesta. Ura generală iscodi pentru el o anume poreclă {EminescuOpXIV 109} înjositoare; gura poporului grecesc îl

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
populară spunea că judecata lui Dumnezeu trecuse asupra lui, măturând de pe fața pământului în mod supranatural pe cel mai nelegiuit dintre toți muritorii, după părerea romeilor. Îndealtmintrelea era adevărat că de când țineau oamenii minte niciun despot nu adusese asupra împărăției romeilor rele atât de multe și de apăsătoare ca omul acesta. Ura generală iscodi pentru el o anume poreclă {EminescuOpXIV 109} înjositoare; gura poporului grecesc îl chema fără excepție Skyloïoannes (cînele Ioan), pentru a arăta acea canibalică lăcomie de-a ucide

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
ca omul acesta. Ura generală iscodi pentru el o anume poreclă {EminescuOpXIV 109} înjositoare; gura poporului grecesc îl chema fără excepție Skyloïoannes (cînele Ioan), pentru a arăta acea canibalică lăcomie de-a ucide cu care se scălda satisfăcut în sângele romeilor, cruzime ce se-nrădăcinase adânc în toată ființa lui, atât prin firea sa iute și pornită cât și prin legăturile și înrudirea cu sălbatecii cumani. Nemesis ajunse curând și pe acest stăpânitor, care-și înjosise tronul, prefăcîndu-l în eșafod, pe

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
mântui deocamdată scaunul latin, iar pe de altă parte despotul din Epir avea nevoie de oarecare sporire a puterilor sale ca să poată izbuti în planurile sale ambițioase. Theodor Comnen, îndrăzneț de felul lui, încurajat prin succes, abia smulsese de la latini, romei și bulgaro-romîni țări întinse și abia-și așezase scaunul în Thessalonic și dindată îl cuprinse aviditatea după coroana împărătească. Se îmbrăcă în mantie de purpură, încălță sandale roșii ca para focului și ceru de la metropolitul din Thessalonic, Constantin Mezopotamita, să

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
le zvârli pur și simplu în vânt după interese și trebuințe întîmplătoare. Dar urmarea împrotivă la tratate și alianțe aduce mai totdauna dezbinare între aliați; ceea ce se întîmplă și acuma. Theodor Comnen, lacom de țări, tocmi o oaste numeroasă de romei și latini și declară război romîno-bulgarilor. Ocolind Adrianopolul, apucă în susul râului Hebrus (acum Marița) și ardea după o ciocnire în care spera că bulgarii vor trebui să fugă, de nu înaintea romeilor, desigur însă înaintea despărțământului latin al oștirii sale

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
lacom de țări, tocmi o oaste numeroasă de romei și latini și declară război romîno-bulgarilor. Ocolind Adrianopolul, apucă în susul râului Hebrus (acum Marița) și ardea după o ciocnire în care spera că bulgarii vor trebui să fugă, de nu înaintea romeilor, desigur însă înaintea despărțământului latin al oștirii sale. Ioan Asan însă puse temei pe buna sa dreptate, pe fățișul sperjuriu și pe călcarea de alianță a contrariului său, pe tăria propriei sale oștiri, sporită cu abia o mie de cumani

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
destul că biruitoriul dărui deplină libertate holotei prizonierilor, mai cu samă ostașilor proști și cetelor de mercenari momite din toate părțile, dîndu-le drumul să se întoarcă nesupărați în orașele și târgurile lor respective. Prin aceasta el câștigă încrederea și iubirea romeilor în așa grad încît putu împlini ușor și fără împotrivire dorința de a-și întinde teritoriul. Întru adevăr, oriunde se arăta găsea o populație liniștită, care se pleca sub jugul lui fără a o sili. În acest chip se supuse

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
După ce îndeplini însă în cea mai mare parte cuceririle pe cari le avuse de scop și regulase stările de lucruri după propria sa socotință, principele româno-bulgar se întoarse în patria sa, lăsând unele locuri întărite în mînile și sub administrarea romeilor, păstrând însă pe cele mai multe în mînile sale proprii, înzestrîndu-le cu garnizoane îndeajuns, cu comandanți buni și cu strângători de dare. Dar cea mai glorioasă cucerire a regelui bulgaro-romîn era reputația lui generală de principe nobil, drept și iubitor de oameni

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
viața omenească în poporul său propriu și nu se mânji nici cu sânge romeic; apoi în genere lucra cu atâta circumspecțiune, dreptate și blîndeță încît se bucură de o deosebită venerare și iubire nu numai între romîno-bulgari, ci și între romei și între celelalte popoare învecinate. El rămase credincios spiritului său de blîndeță obicinuită chiar față cu Theodor Comnen, protivnicul prins care, deși trebuia neapărat ținut în închisoare și sub pază, fiind primejdios statului, totuși de bucură de multe înlesuiri și

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
de fidelitate cătră tronul împărătesc din Niceea. Dar laurii aliatului nu lăsau nici pe regele româno-bulgar în liniște, încît se căia de pe acuma de alianța sa cu Vatatzes; căci presimțea cu drept cuvânt și se temea de reînceputul avânt al romeilor, de vreme ce el însuși stăpânea preste un popor ce fusese odinioară supus împărăției romeice. Ioan Asan hotărî deci să denunțe îndoitul tratat de stat și de familie și căuta numai modul cel mai potrivit și timpul cel mai bun pentru esecutarea

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
soția sa Irina primesc bine solia, reînnoiesc legătura de familie și cea politică, încuviințează reînnoirea prin jurământ și cer îndărăt pe nora lor Elena. Ea se și duce într-adevăr la curtea împărătească din Niceea, iar pacea și amiciția între romei și bulgari se restabilesc. Reîmpăcarea lui Asan n-a fost decât pe dinafară, nu însă adânc înlăuntrul lui, nici fără de excepție; în fundul inimei sale mai păstra oarecare gelozie contra romeilor și o neînvinsă neîncredere; deci nu se ținu de tratatele

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
la curtea împărătească din Niceea, iar pacea și amiciția între romei și bulgari se restabilesc. Reîmpăcarea lui Asan n-a fost decât pe dinafară, nu însă adânc înlăuntrul lui, nici fără de excepție; în fundul inimei sale mai păstra oarecare gelozie contra romeilor și o neînvinsă neîncredere; deci nu se ținu de tratatele juruite cu o conștiință atât de mare încît să nu-și permită de a devia de la ele pentru mic câștig, prin abateri pospăite diplomaticește; de ochii lumei însă, și în

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
și drept, care din moși-strămoși are drepturi asupra noastră; căci ținutul nostru e al împărăției romeice și numai bulgarii, lacomi de țări, au răpit ținutul Melenik, împreună cu multe altele; și totuși noi ne tragem din Filipopole, și după origine sîntem romei curați. Dar chiar în cazul când am trece de bulgari curați, împăratul romeic are totuși un necontestat drept de suveranitate asupra noastră. Fiul și urmașul împăratului Vatatzes, Theodoros Laskaris, a fost încuscrit de aproape cu regele bulgar Ioan Asan, iar

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
suveranitate asupra noastră. Fiul și urmașul împăratului Vatatzes, Theodoros Laskaris, a fost încuscrit de aproape cu regele bulgar Ioan Asan, iar fiica lui Asan, în calitatea ei de soție a lui 122 {EminescuOpXIV 123} Theodor, se numește și este la romei regentă. S-alergăm dar la împăratul romeic și să ne plecăm cerbicea sub domnia lui; căci jugul unui principe cu minte și în vrâstă e folositor și în orice caz cu mult mai ușor decât jugul unui stăpânitor copil". Acest

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
în fine orașele Neustapolis și Prosakos. Împăratul se îndatori printr-un tratat încheiat cu regele bulgar de-a se mulțumi cu această lărgire de teritoriu și de-a nu-și întinde mai departe granițele. Fiece oraș sau regiune adaos la romei primi veste formală despre aceasta prin scrisori proprii împărătești, întărite cu pecetea statului. Căderea orașului Tessalonic. Dar împăratul Vatatzes era menit să facă încă o cucerire tot fără osteneală și vărsare de sânge. La Tessalonic domnea Dimitrie, fiul lui Teodor

Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]