300 matches
-
care se și aprobase, dar care căpăta o altă călăuzire. Un film despre cum nu am putut face niciodată filmul "Meșterul Manole". Și pe asta ai făcut-o. Da! Și m-a interesat foarte mult. În acest film, "Ana", se rostuiesc toate filmele mele. Pragurile și răspântiile, pânda bătrâneții, neliniștea și sufletul ce se sfințește prin dragoste. Călătoria unei obsesiitemă a filmului, dar și a mitului. E un film pe care mă bucur că l-am făcut și dacă mor mâine
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
lumea lumilor mele pe care o caut și mă caută... Nu o voi găsi niciodată, cum și personajul filmului nu va face niciodată filmul visat. Toate înțelesurile baladei sunt prezente în elipse, în exformații. Filmele mele de până acum se rostuiesc în ANA. În acest perimetru fascinant și trist pulsează relația bărbat femeie, ambiguă, fluidă, sacră, violentă, mereu aceeași și niciodată la fel cum spuneam cândva. În ANA, erotismul este prezent în toată necuprinderea sa, se simte, se adulmecă... doare, cheamă
[Corola-publishinghouse/Science/1453_a_2751]
-
regim incapabil să elimine, pașnic, sursele de tensiune socială nu poate reclama nici o legitimitate pentru sine și nici o scuză. Convorbiri literare, 1 (ianuarie 1991), p. 5 MOTIVE DE OPTIMISM? Analiștii se arată destul de sceptici cu privire la șansele noastre de a ne rostui acum o bună inserție în lumea liberă. Sceptici, fiindcă după o răsturnare spectaculoasă de regim, a celui mai aberant regim comunist, românii au ales, chipurile o formulă ce nu se îndepărtează prea mult de vechiul regim. Legitimând oarecum echipa ce
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
că "toate puterile Europei formează, pentru a spune așa, o familie inseparabilă", iar peste câțiva ani E. Poteca întrezărea chiar o Europă "de la Portugalia până la Siberia", cu alte cuvinte un spațiu întins și polimorf, în care neamul său își poate rostui un loc mai confortabil. Utopia și realismul se îngemănau discret. Să urmăm europenilor mai deaproape" devine, în expresia lui Gr. Pleșoianu, un îndemn salutar și o regulă de conduită. Aplicarea ei întâmpină numeroase rezistențe, ceea ce face ca idealul european să
[Corola-publishinghouse/Science/1451_a_2749]
-
parte din datul lumii, este o acțiune înzestrată cu sens, o desfășurare ce implică inclusiv haosul și hazardul, întru Ființă. Limbajul noii gnoze este limbajul dinainte de Babel, Cuvîntul, pe care nu noi îl rostim, ci el ne rostește și ne rostuiește pe noi de la începutul începuturilor, "prin care toate s-au făcut". Noua gnoză a apărut în contextul crizei religioase actuale din Occident, apreciată ca fiind mult mai gravă decît criza economică din 1929. Ar fi vorba deci despre un New
[Corola-publishinghouse/Science/1513_a_2811]
-
fir// și mă trăiește însuți Adevărul,/ nimic nu-mi este de știut și-ajuns,/ suflare în suflarea Ta respir!". Dimensiunea existenței care se rostește, în/ prin fiecare Cuvânt în cuvânt, nu poate fi, prin urmare, decât una aurorală; identic, ființa rostuită prin logos nu poate fi decât una duminicală. In fiecare dintre volumele lui Nicolae Ionel exultă omul de duminică și de sărbătoare, cel menit celebrării perpetue, într-o limbă ce vorbește de la sine despre atât despre substanța sa profundă, cât
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
îndatorire, aduc la cunoștința cinst<itei> Epitropii că lucrarea apeducului cu țevi de fier de câteva zile s-au închiet și anume de la zidiul din Tătăraș pân la turnul Goliei. Spre a să încredința de deplinătatea acestei lucrări, rog a rostui o comisie cercetătoare, care, cu nepărtinire giudecând, va cunoaște nu numai trăinicia lucrului, ci și ostenelile necruțate și chiar jărtfile ominești ce de la început până acum am întrebuințat spre grăbirea acestor lucrări întârziete de împregiurări neatârnate de a me putere
[Corola-publishinghouse/Science/1576_a_2874]
-
fără să atingă țărmul, grâul trecea pe alte vase și se transforma în aur. Doar aurul trebuie păstrat, că Doamne ferește, la un necaz, ce poți lua într-o căruță? — Aurul îl poți duce și în sân și unde ajungi te rostuiești cu el, se pomeni străbunica vorbind singură. — Se spune că niciodată nu a fost așa de frig prin părțile acelea ca și acum. Oamenii nu-și aduc aminte să fi văzut atâta zăpadă și ploaie, intrase în vorbă și Nicos
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
umbra În alte poeme, adjectivarea absenței, ușor metaforică, Își justifică valoarea prin jocurile de cuvinte pe care le provoacă: Gară-n ars bărăgan. Ornice Paul Garnier știrbe de ace Prima zăpadă - Toate murdăriile acoperite Trestie spartă - golul plin de cântece rostuit de vânt Calificarea ca știrbe a ornicelor le accentuează lipsa care e percepută astfel În registrul mai sensibil al amputării unei ființe vii, În timp ce acoperite face un joc de cuvinte și mai complex: deși face să dispară murdăriile, acoperirea cochetează
Mulcom Picurând by Corneliu Traian Atanasiu () [Corola-publishinghouse/Science/1259_a_2200]
-
niște limite și nu făceau cine știe ce șmecherii cu milioanele de dolari care le erau încredințate, nu ținea de partea sofisticată a meseriei - asta ținea chiar de dealeri -, dar funcția lui Nieve era una veche și de-a lungul anilor își rostuise câteva avantaje bunicele. De avantaje aveau nevoie, fiindcă locuința din Palo Alto nu fusese ieftină, ca de altfel nici stilul de viață din Palo Alto. Desigur, amândoi își aduceau contribuția la acest stil de viață, însă ea era cea care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1942_a_3267]
-
veșnic! hohoti Baba Iarna. Mi-ai jurat credință veșnică, murmură fostul haiduc. Doar cât vei trăi, răspunse Baba Iarna și-l prefăcu pe moșneag într-un sloi de gheață. Bătrânul și sătenii se adăpostiră de răsuflarea de gheață a Babei, rostuindu-și, apoi, traiul, bărbații tăind copaci, femeile torcând și împletind haine groase de lână, iar copiii bucurându-se de jocurile Iernii. Și, uite-așa, a rămas iarna stăpână pe acele meleaguri, până când Sfarmă Piatră, Crăiasa și Craiul au luat-o
Chemarea străbunilor by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/555_a_735]
-
jmecheră dă simplă ce iera, s-a rupt când Juana i-a zis lu bunghitoru că, după ce soilise atâtea zile unic În pat, nu-i cădea strâmb să tragă niște aer dă câmpie. Limardo n-a repostat la farfastâcuri, că rostuia, numa ochi și urechi, bile dân dumicați de pâine, obicei nașpa, care ne-a dezvățat bucătaru dă el. Peste niște ore, am pățit o panaramă vie care, de v-o zic, dați acatist la codu penal că stați la pansion
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
in viață, putând avea un rol pozitiv În formarea lor umană și de ce nu, poate chiar În formarea profesională. Cântecul neauzit al șoaptelor rostite prof. Faighel Cezara Grup Școlar „Vasile Pavelcu” Iași Îmi amintesc, cu deosebit respect, anii și Întâmplările rostuite de timp, alături de regretatul nostru profesor, Virgil Florea. Întâmplarea mă adusese În umbra lui unde aveam să deslușesc tainele lumii nevorbite, a cuvântului neauzit. Cu un tact desăvârșit, cu măiestria pedagogului de altadată și toate la un loc Îmbracate În
Ad-Studium Nr. 1 2. In: Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
Cântecul neauzit al șoaptelor rostite prof. Faighel Cezara Grup Școlar „Vasile Pavelcu” Iași Îmi amintesc, cu deosebit respect, anii și întâmplările rostuite de timp, alături de regretatul nostru profesor, Virgil Florea. Întâmplarea mă adusese în umbra lui unde aveam să deslușesc tainele lumii nevorbite, a cuvântului neauzit. Cu un tact desăvârșit, cu măiestria pedagogului de altadată și toate la un loc îmbracate în
C?ntecul neauzit al ?oaptelor rostite by Faighel Cezara [Corola-publishinghouse/Science/83993_a_85318]
-
cu sens propriu-zis filosofic. Am în vedere propunerile terminologice ale lui Nicolae Milescu Spătarul, Miron Costin, Dimitrie Cantemir, Antim Ivireanul, Samuil Micu, Eufrosin Poteca, Grigorie Râmniceanu, Eftimie Murgu ș.a., toate prinse în unitatea unei opere, și "sistemul rostirii filosofice românești" rostuit de Constantin Noica într-o primă formă, sub o anumită inspirație "tematică" primită de acesta de la Mircea Vulcănescu. Apoi am în vedere propunerile terminologice ale lui Lucian Blaga, din structurile sale conceptuale închise. Un efort de prindere sub rostire a
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Dar arianul 5 e În antiteză cu semiticul 6 și dublul său, duzina - de ouă, de exemplu - adică cheltuiala. În schimb, chinezii au găsit că antiteza e aparentă, căci 5 sunt elementele - filosofice - ce alcătuiesc lumea, dar 12 anii ce rostuiesc ciclurile după care ea trăiește. Vița adoră piatra, În adâncul solului. La fel iedera, dar pe aceea a zidului pe care ea se cațără. Și ambele o sfărâmă, ilustrând o „imperfecțiune“a Naturii. Cu ghilimele căci, entropizare fiind, acest efect
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
nu fumez, nici nu joc poker... Iar dacă-mi place căldura e pentru că: Spuneam deunăzi că mămica m’a Învățat să caut lucrurile aflate la antipod. Eu sunt un negentropic redutabil. Prefer deci entropia. Și, față de negentropicul frig, acela care rostuiește minunatul și perfectul, negentropicul fulg de nea, deși sunt unul dintre cele mai rezistente la ger animale, aleg căldura, entropia energiei degenerate. De-ar fi numai asta. Dar: Știu că mulți dintre voi iubesc pisicile. De-ar fi mai mulți
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
apă peste zi și apoi dădea o fugă la imaș unde mai dețineau o parcelă de pământ pentru care plăteau suficient impozit la primărie, pe atunci, Sfatul Popular. Erau acolo câteva rânduri de vie, destul de lungi, pe care bunicii le rostuiră, fiecare dintre copii știind apartenența fiecăruia. La intrare în imaș exista un nuc bătrân, imens, atât de mare ca și circumferință, că de-abia îl cuprindeam cu mânuțele noastre, eu și fratele meu. Când am rămas doar cu Maia, veneam
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
a fost sedentar încă din vechi timpuri. Migrații de-ale localnicilor, dacă s-au produs de-a lungul secolelor s-au datorat presiunilor neamurilor străine venite cel mai adesea să prefacă în scrum ceea ce bunii și străbunii noștri reușeau să rostuiască de la un an la altul. Au venit însă și vremuri în care unii din locuitorii Cârțișoarei, odată fondată, și-au strâns sălașul și au plecat să caute locuri în care să trăiască poate mai bine. Primele mișcări de populație se
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
îmbogățit peste noapte, în orice caz au trăit în condiții mult superioare din punctul de vedere al belșugului, decât cei ce au rămas acasă. După cum am arătat, din cei foarte mulți plecați să încerce oceanul cu degetul, mulți s-au rostuit pe acolo, au născut pui de ardeleni pe pământ străin, s-au aclimatizat și dacă au avut la cine să se mai gândească din cei ce au rămas pe acasă, au mai venit odată, de două ori poate, să-i
Cârțișoara: monografie; vol. II - OAMENII by Traian Cânduleå, Ilie Costache () [Corola-publishinghouse/Memoirs/412_a_1339]
-
darul de a face (prin operele lor) ca lumea să viseze. Cine contribuie în mod esențial la aceasta dacă nu Poetul? Când vorbim de poet, vorbim deci de cel puțin doi termeni esențiali: de frumos și de a visa. Strălucirea rostuită în operă este frumosul spune Heidegger frumusețea este unul din felurile în care ființează adevărul 23. Dar care adevăr ? ne imaginăm că ar întreba Eminescu, cel văzut clar de un gânsac sau cel abia întrevăzut ca printr-o negură de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1568_a_2866]
-
sărbătoare / Se roagă, cine, oare?". Ce minune a creierului făcut anume să iubească și destinat suferinței aduce hârtiei aceste versuri: "M-afund în marea muzicii / Să pot. În ceas adânc / Să-ți deslușesc / Tăcerea?". N-am ascultat încă pe nimeni rostuind inima și sufletul acestui trecător al orașului. Cine poate afirma câți așa-ziși artiști și critici au "chemarea" și câți genetic sortiți să ajungă la capăt nu au reușit datorită cine știe căror împrejurări? Jean Baptiste Du Bos spunea: "[...] cei mai mulți
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
Cosmicului, singurul ce are puterea de a citi în inimi și în gânduri. Trecerea aceasta e un zbor, o aripă bătând imperceptibil în labirint trecerea aceasta e un gând un fel de gând venind din mintea altcuiva să ne rostească, rostuiască rostirea din fântâni. Zborul gândit al gândului zburat e răsturnarea roții clopotit... și eu, eu cine-aș fi să nu fii Tu, aripă?... Trecerea aceasta e un vis1305. În somn se percep diferențele dintre judecata cortexului cerebral și ale rețelei
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
toamnei se subțiază ca noaptea u nei mire se, din nord, Cotnariul, cu chip de potcoavă de aur și noroc, răsare ca o diademă pe fruntea podgoriilor românești. În butoaie burduhănoase, Măria Sa, vinul, cu omătul în vis, începe să-și rostuiască în tihnă taina și puterea, Grasa și Feteasca, Frâncușa și Tămâ ioasa înstărind, ca nimeni altele, o cronică voivodală fără pe reche. E timpul de poveste șoptită moldovenește.” Nici despre o altă podgorie românească nu s-a bătut atâta monedă
Cotnariul În literatură şi artă by Constantin Huşanu () [Corola-publishinghouse/Science/687_a_1375]
-
se reduce totul la actul de încălcare a perceptelor olimpiene prin asocierea cu spiritul răului, în vederea obținerii tuturor privilegiilor oprite de justiția divină. Mitul paracelsian curge paralel cu existența autentică a lui Faust; acțiunile sale urmăreau cu pasiune planurile divine, rostuind dezlegarea Cosmosului prin interacțiunea legilor vieții si ale constelațiilor. Mitul simonian apare ca un viguros lăstar ce protejează trunchiul poemului ghoetean. Simion magul, de care se vorbește în Faptele apostolilor va fi pregătit de Diavol și se va înălța la
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]