297 matches
-
în orice colț de lume. Violența a devenit o stare aproape ubicuuă, un dat, un fel de fatalitate. Dincolo de gard, un loc de joacă banal, cu elemente uitate parcă pe acolo. Un loc în prelungirea existenței și a trupurilor noastre rostuite pe gradene, un loc pe care aș putea să-l ating, dar o face el mai întîi. Un loc nicicum, cenușiu, în care cei patru copii - interpretați remarcabil - împrumută tot de la părinții lor. Pantofii cu tonul scandalurilor, nevoia continuă de
Unsprezece povești by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/9732_a_11057]
-
felul...” De altfel, o bună parte din reflecțiile de muzician ale lui Sorin Lerescu au apărut sub tipar la Editura Muzicală (2011), într-un volum intitulat “ În lumea muzicii contemporane”. Făuritor artistic conștient de istoria și neamul întru care ființează, rostuindu-l după năzuință și, totodată, rostuindu-se pe sine după putință, Sorin Leresecu continuă să mediteze compunând muzică, și să facă muzică cu bucuria lăuntricei nedumeriri a regăsirii de fiecare dată printr- o altă perspectivă în raport cu lumea, așa cum, la începutul
SORIN LERESCU 100-40 by George Balint () [Corola-journal/Journalistic/84214_a_85539]
-
din reflecțiile de muzician ale lui Sorin Lerescu au apărut sub tipar la Editura Muzicală (2011), într-un volum intitulat “ În lumea muzicii contemporane”. Făuritor artistic conștient de istoria și neamul întru care ființează, rostuindu-l după năzuință și, totodată, rostuindu-se pe sine după putință, Sorin Leresecu continuă să mediteze compunând muzică, și să facă muzică cu bucuria lăuntricei nedumeriri a regăsirii de fiecare dată printr- o altă perspectivă în raport cu lumea, așa cum, la începutul oricărui act componistic se află relația
SORIN LERESCU 100-40 by George Balint () [Corola-journal/Journalistic/84214_a_85539]
-
a și publicat sub acest titlu: Douăzeci și opt de Psalmi, Editura Eis Art, Iași, 2000. Un imbold din traducerea integrală a Cărții Psalmilor i-a venit din partea părintelui Ioan Petraș, el însuși un remarcabil poet de inspirație creștină, care i-a rostuit Biblia Bartolomeu, pe care teologul scriitor a așternut această dedicație cu rânduri caracterizante a artei poetice a lui Șerban Foarță: "Poetului Șerban Foarță pentru care limba română e un văzduh al fulgurațiilor astrale. Cu admirație și prietenie, Bartolomeu al Clujului
Psaltirea lui Șerban Foarță by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/7166_a_8491]
-
lumea gust pentru anonima ridicată la rang de raport răspîndit prin Internet. Cu directa contribuție a Puterii, care a luat mult prea în serios Armaghedonul care se referea pe larg la averea premierului Năstase, acest soi de anonimă și-a rostuit un statut la care în mod normal n-ar fi trebuit să ajungă. Discuții publice, dezbateri în presă, foială și ofuscare printre reprezentanții Puterii. Toate ca toate, dar în anonimatul lor aceste Armaghedoane arată cîteva lucruri care ar trebui să
Armaghedonisirea by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/15359_a_16684]
-
Dau un regat pe-o frunză de copac,/ pe-un vânt domol care sărută marea./ Nu mai visez!/ A început plecarea/ Câte-un popas din când în când mai fac". ("Nu mai visez! A început plecarea"). Anotimpurile trec, sonurile se rostuiesc: "începe frigul! Doamne, dă putere/ și liniște pădurii și grădinii./ Ci, mie dă-mi poverile și spinii/ și vântului o aripă de miere.// când în fereastră se înfruntă crinii/ - Cerească milă celui care cere -/ începe frigul! Doamne dă putere/ și
În fericite aruncări de zaruri by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/6824_a_8149]
-
aleși, un organism unic în a cărui dinamică se făptuia muzica drept o stare a unei înalte spiritualități. Era mai mult decât un dirijor. Sunt tentat să cred că era un veritabil magician. Sub privirea sa atentă, faptele muzicii se rostuiesc drept prelungire a unei ordini interioare ce se împlinește abia în sunetul cântului coral, drept un ecou al unui dat lăuntric. Unii au fost tentați să facă o apropiere de sunetul unei superbe viori Stradivarius. Nepotrivită comparație. Căci Marin Constantin
Marin Constantin - artistul intrat în legendă by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/5813_a_7138]
-
asemenea ansambluri. De obicei, ele funcționează în proximitatea unor instituții de învățământ cu profil muzical. Unul este chiar vecin cu noi: ansamblul al Unviersității de Muzică din București, croit după chipul și asemănarea mentorului său, Alexandru Matei, cel ce a rostuit o comunitate studențească strălucită, care n-are decât un suflet și o istorie, în ciuda caracterului reofil, efemer al ansamblului, caracter redevabil principiului rotației dictat de însăși vremelnicia calității de student. Game înseamnă ordine și chibzuință, tenacitate și imaginație, disponibilitate și
Game by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/14092_a_15417]
-
care va fi și ultima) din romanul Tainele inimei. Împreună, ar constitui materia unui volumaș de mică dimensiune. Să observ dintru început că a pornit pe drumul literaturii de ficțiune odată cu Alecsandri și Costache Negruzzi. Aceștia din urmă și-au rostuit o strălucită carieră de scriitori. La Kogălniceanu această preocupare a rămas anemică, de începător care promitea dar nu s-a realizat. Și asta, cred că dl Nicolae Manolescu are dreptate, pentru că M. Kogălniceanu "are prea mult spirit critic ca să fie
Kogălniceanu, orator și literat by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15830_a_17155]
-
tuse de umor englezesc, Ștefan Borbely meditează asupra spiritului locului, ajungînd la tema euphorionică: "Stînd la Oxford, nu ai cum să nu te gîndești la raportul alunecos dintre orgoliu și vanitate. Orgoliul e funcție a unei tradiții cu rădăcini adînci, rostuite; el devine o boală doar la cei ce vin din afara acestei tradiții, și-i forțează ușile în așteptarea unui prestigiu. Orgoliul e lăuntric, vanitatea e exterioară; primul crește din spirit, din idee, a doua se înfiripa din relațiile ostile, ucigașe
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17457_a_18782]
-
încolonat în armia română. Să îmi iubesc femeia-n limba mea Când muguri noi în grai mi s-or aprinde, De sărbători, când magii vin din stea, feciorii-n limba mea să mă colinde. La Sfânta cruce de pe Caraiman Să rostui rugăciuni - pe românește și să îmi intre-n casă an de an popi ortodocși, cu DOAMNE MILUIEȘTE... când ne mai bate bunul Dumnezeu printre păcatele terestre certe, poetul păcătos...acesta...eu, să-L rog pe românește să ne ierte. ce
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
-o, pângărit-o! De împrejurări potrivnice să nu-mi vorbești, nu există împrejurări, totul de noi depinde, răspunderea toată a noastră e! îmi va mai da oare Dumnezeu putința s-o mai dreg, s-o mai plinesc, s-o mai rostuiesc nițel?" Entuziasmul este starea de spirit adoptată aprioric de N. Steinhardt și în judecarea literaturii, ceea ce nu exclude funcționarea spiritului critic. De fapt, tocmai această situare este corectă. N. Steinhardt pleacă de la prezumția de valoare ori de câte ori se pregătește să citească
Expeditor: N. STEINHARDT by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17104_a_18429]
-
În calea tuturor răutăților s-a aflat o țară în care vrăjmașul a găsit întotdeauna vătafi, o lume ce nu și-a putut stivui chiverniseala, zidi cetăți și catedrale, ci a căzut mereu de pe locul în care începea să se rostuiască. În ce măsură a acționat această moară a încercărilor asupra caracterelor, rămâne să ne pronunțăm, fiecare. Sigur este că n-am intrat în categoria - altfel destul de largă - a societăților care și-au făcut singure istoria. Noi am preferat să ieșim din ea
Pragul de jos by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/16606_a_17931]
-
morii una-n șele Ș-o așază pe măsele! Hăi! Hăi! Trage morii una-n splină Și o dădu pe făină Apoi, după măcinat Acasă s-au înturnat Ș-au chemat pe toți Ș-o sută de bătrâne Care știu rostuă la pâne. Mânecile - o suflecat De colaci s-o apucat Au făcut colac mare, rotat L-au pus în cuiul de mai jos Pentru cei ce ură frumos. Iară dumneavoastră De nu vă place Să-l rupeți în două Și
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
apă peste zi și apoi dădea o fugă la imaș unde mai dețineau o parcelă de pământ pentru care plăteau suficient impozit la primărie, pe atunci, Sfatul Popular. Erau acolo câteva rânduri de vie, destul de lungi, pe care bunicii le rostuiră, fiecare dintre copii știind apartenența fiecăruia. La intrare în imaș exista un nuc bătrân, imens, atât de mare ca și circumferință, că de-abia îl cuprindeam cu mânuțele noastre, eu și fratele meu. Când am rămas doar cu Maia, veneam
Amintirile unui geograf Rădăcini. Așteptări. Certitudini by MARIANA T. BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83163_a_84488]
-
apă peste zi și apoi dădea o fugă la imaș unde mai dețineau o parcelă de pământ pentru care plăteau suficient impozit la primărie, pe atunci, Sfatul Popular. Erau acolo câteva rânduri de vie, destul de lungi, pe care bunicii le rostuiră, fiecare dintre copii știind apartenența fiecăruia. La intrare în imaș exista un nuc bătrân, imens, atât de mare ca și circumferință, că de-abia îl cuprindeam cu mânuțele noastre, eu și fratele meu. Când am rămas doar cu Maia, veneam
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
un cozonac umplut din abundență cu mac. Tata a așezat pe „masa prieteniei” prăjiturile de casă și plăcinta noastră tradițională, după care totul a venit de la sine. S-au făcut glume, s-au schimbat numere de telefon, s-a mai „rostuit” ceva prin cameră și ai fi zis că ne cunoaștem de-o viață. A fost minunat când fetele l-au invitat pe tata la o țigară pentru că fumau amândouă și l-au simțit aproape, nicidecum o persoană distantă, ori circumspect
Amintirile unui geograf Rădăcini. Aşteptări. Certitudini by MARIANA T. COTEŢ BOTEZATU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/809_a_1653]
-
ca invazie. După ce și-a populat casa, tanti Magdalena trece la colonizarea locuințelor vecine. Pentru treaba asta percepe un comision de 20%. Pentru că aduce chiriași. Li-i bagă-n casă. Li-i vâră pe gât. Umblă cu chiriașii să-i rostuiască, se tocmește la preț. Nu e ușor. Astfel că 20% e un procent de bun-simț. Tanti Magdalena poate cîștiga până la un milion pe zi. Vara trecută și-a luat mașină. Afacerile îi merg, dovadă elocventă fiind cele 3-4 ghiuluri care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1854_a_3179]
-
fără să atingă țărmul, grâul trecea pe alte vase și se transforma în aur. Doar aurul trebuie păstrat, că Doamne ferește, la un necaz, ce poți lua într-o căruță? — Aurul îl poți duce și în sân și unde ajungi te rostuiești cu el, se pomeni străbunica vorbind singură. — Se spune că niciodată nu a fost așa de frig prin părțile acelea ca și acum. Oamenii nu-și aduc aminte să fi văzut atâta zăpadă și ploaie, intrase în vorbă și Nicos
Ultimul Constantin by Ileana Toma () [Corola-publishinghouse/Imaginative/834_a_1866]
-
Păi nu așa ne-am înțeles? spuse Camelia. Ne-ai invitat să petrecem Paștele aici și am venit. Tată, ți-am adus și un cadou, zise Ana. Cadou, mie? Da, cadou, de casă nouă! Puseră pachetele pe masa cea mare rostuită de Petre în fața cerdacului, Petre le desfăcu cu grijă și... surpriză: un computer, nou, cu ecran, tastatură, boxe, imprimantă... Tată, preciză mezina, cel care l-ai avut tu la atelier l-am luat eu, iar ție ți-am cumpărat unul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
nimic aranjat, concret, dar simțea că sunt speranțe. Acasă, la București, totul era în ordine. Camelia cu Policlinica, fetele cu cartea. Își aduceau aminte de Paștele petrecut la Bucura și nu mai conteneau cu întrebările despre casă, ce-a mai rostuit, ce-a mai făcut, despre livadă, despre Cooperativă... Ana îl întrebă ce mai face Toni, dacă nucul a mai crescut, dacă mai stă pe băncuță... Cu bateriile încărcate de întâlnirea cu cei dragi și cu problemele Cooperativei puse în ordine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
din satele Ardeluța, unde armata noastră are o superbă cabană, Schitul Tarcău sau Șichiva (Cichiva), Brateș, Cazaci, Tarcău, Straja, Lunca. Curentul electric a urcat până la Ardeluța și ROMTELECOM trage fire peste tot. Bugetari sărmani de la Constanța sau de la Vaslui își rostuiesc vile cât mai departe de ochii vindereilor de la Garda Financiară. Dacă nu vor să cotizeze? Așa a făcut și generalul Cheptine de la Iași, trecut prematur spre rezervă... În fiecare an, pe 15 septembrie, se organizau serbările Vitoriei Lipan, prilej de
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
Moldovei”, spune Ionică Asaftei, stăpânul de la Hanul Răzeșilor. Pentru cineva care nu-l cunoaște și care nici nu știe cum se poate sfinți locul prin fapte, ar părea vorbe deșarte. Eu l-am văzut însă, în timp, cum și-a rostuit acest loc de pelerinaj spiritual chiar lângă Hanul Ancuței, care a ajuns o umbră de amintire. Mai întâi și-a cumpărat terenul, ca un megieș cuminte al noilor acționari ai legendei, care - pot să bag mâna în foc - nu au
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
încă („hotărâre radicală”). Majoritatea oamenilor ignoră Libertatea, din spaima de neant - unde nu există nimic, orice este posibil -, generatoare de angoasă, de anxietate, tocmai pentru că existența pare lipsită de sens, absurdă. Eludarea Libertății implică anularea responsabilității, a „grijii” care ne rostuiește devenirea, ne personalizează, ne definește ca „Dasein” (cf. Martin Heidegger). Marin Sorescu reușește să realizeze, sub forma poemului filosofic dramatizat, o sinteză 1. a existențialismului kierkegaardian, (Viața interioară și personală a omului reprezintă izvorul sensului și al valorii, manifestat printr-
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea - de la teorie la practică 1 by Dorina Apetrei () [Corola-publishinghouse/Memoirs/427_a_1380]
-
raporturile dintre centru și periferie, dintre sus și jos se precizează, nu mai putem trăi la întîmplare, sîntem orientați, știm încotro mergem și încotro trebuie să mergem, primim un cod, credem în valori, pe scurt căpătăm un rost și sîntem rostuiți ― articulați ― în albia lumii. Fiecare religie mare își are metafizica și apoi morala ei. Dar cum ajunge omul în posesia acestor vaste icoane ale lumii? Cum ajunge el să se raporteze la ele ca "imagini" reale, subzistente, ba chiar dotate
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]