12,373 matches
-
visele unui baiat mai rău ca o stafie, nu știi că dorul de tine i-a supt toată puterea mai rau ca 10 vampiri, nu știi că-i torturezi inima mai rău ca un călău”. Frumos, nu? Talentul cu balonul rotund Sigur, nu chiar tot românul e poet. Din doi, să zicem că doar unul le are cu versificatul, celălalt fiind bun la fotbal. Geme România de fotbaliști, pe bune! Din păcate, cei mai mulți n-au șansa de a părăsi localitatea natală
Are românul talent… by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21262_a_22587]
-
împlinit 3.000.000 de pageview-uri. Într-un an și două luni de când există. Sau, mă rog, a trecut deja cu câteva mii peste, dar, cum eu nu prea sunt capabilă să fiu atentă la d-astea, am ratat momentul rotund. Nu contează, important e că voi, cititorii, l-ați adus aici, că nu mi-am făcut singură vizualizări. Vă mulțumesc că mă citiți și vă propun să sărbătorim în felul următor: eu scriind, voi comandându-mi ce să scriu. Voi
Cu ocazia a 3.000.000 de pageview-uri, sunt la ordinele voastre by Simona Tache () [Corola-blog/Other/21303_a_22628]
-
repetam, obsedat, o expresie auzită aiurea.) Pe urmă chiar a început ploaia...copacii cu rădăcinile în dușumele nu se mai văitau, se liniștiseră, la subțioara crăcilor forfoteau fluturii , ciorchini de aripi, lîngă trunchiuri ciupercile își schimbau pălăriile între ele, izvoare rotunde șlefuiau prunduri colțoase... mă gîndeam că parcă aș fi în... Pădurea Albastră...nu fusesem niciodată acolo... de capul meu!...îmi promisese cineva să mă ducă... de undeva îmi abureau ochelarii un cîntec... o harfă?... melodios, încrezător, salvator... cine își înfipsese
Tu trebuia să vii rîzînd by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/10842_a_12167]
-
cum o să desparți tu apele de uscat coșmarul de zori cum o să mă vezi tu prin norișorii de tutun cum o să-i faci tu norișori de tămâie. ai ajuns. mare curaj ai avut. acum dimineața e o bilă de sticlă rotundă. o țin în palmă. am apucat-o. e aici, dacă o așez în dreptul ochilor în transparență văd marea catargul unei corăbii scufundate steaua polară. fericirea e o herghelie de căluți de mare. fără teamă le mângâi coama. oare de ce s-
sapte cântece pentru altădată by Leon Volovici () [Corola-journal/Imaginative/10288_a_11613]
-
care să m-afund Ca-ntr-o iubire mare, de jertfire... Să nu mai am de cine să m-ascund Să pot să fiu în voie împlinire Să nu mi se mai pară nălucire Chiar gândul meu de pace și rotund. Visez păduri în care să m-afund... Trist cavaler rătăcitor Ce departe și ce stingher Sufletul meu fără de tine! Și lunecă noaptea din cer Cu toate stelele străine... Și parcă mă cuprinde-un ger Cumplitul vânt printre ruine Când depărtat
Poezii by Claudia Voiculescu () [Corola-journal/Imaginative/10860_a_12185]
-
de la Matera - nu numai înzestrată cu un umor neobișnuit de fin, ci și o doamnă adevărată, într-o vreme în care oamenii de modă veche sunt considerați de imbecili ori desueți, ori snobi. Stăteam față în față la o măsuță rotundă de marmură, eu, ireversibil și pe vecie îndrăgostit, ea, încă incapabilă să-și înțeleagă furtuna sentimentelor, răvășită de năvălirea mea ca un popor pașnic invadat cu brutalitate de barbari necunoscuți. Atunci i-am spus povestea celor două pantere, un episod
Povestea celor două pantere by Florin Sicoie () [Corola-journal/Imaginative/10869_a_12194]
-
mergea întâi acasă, să se schimbe. Acum făcea notă discordantă față de puștii din jur. îi surâse binevoitor fetei de la casierie în timp ce plătea și îi spuse plin de importanță, justificându-și astfel ținuta: - Azi e ziua mea, am împlinit o cifră rotundă și mă pregătesc să merg la petrecerea pe care o dau prietenii mei, în cinstea mea, la un restaurant select, care de-abia s-a deschis! Fata îi zâmbi, îmbujorată de atenția care i se acorda în mod neașteptat, și
Copilul de foc by Mirela Stănciulescu () [Corola-journal/Imaginative/10203_a_11528]
-
se va mândri în fața oricărui musafir. Deocamdată, trebuia să mai aștepte. Și să îl ude în fiecare seară. Luă prânzul în oraș, într-un fast-food. Se gândise inițial să meargă la un restaurant de lux, în definitiv împlinise o cifră rotundă. Se gândise cum avea să se așeze, îmbrăcat la patru ace, la o masă pentru două persoane, și i se va adresa răspicat chelnerului: - Va veni domnul Claudiu să întrebe de mine. Mă numesc Grigore Micu. Vă rog să îl
Copilul de foc by Mirela Stănciulescu () [Corola-journal/Imaginative/10203_a_11528]
-
urmuziană: "Procedeul poate părea naiv și simplist. Realitatea însă este că rezultatul obținut pe această cale se aseamănă cu un pântec viu, care nu-și poate găsi perechea decât între celelalte minerale cu digestiune artistică și literară și între fructele rotunde care se pot digera." (Cum se construiește un pântec. Indicațiuni practice și gratuite, cu un motto mistificator din Aristotel: "și el îi puse un gândac în burtă.") Ionathan X. Uranus parodiază metoda sau poetica narativă: "Orice metodă se dibuiește cu
Un avangardist dincoace de ariergardă by Marian Victor Buciu () [Corola-journal/Imaginative/10684_a_12009]
-
și gata, dacă ar fi ieșit desenată ca un vierme rupt pe coala albă, Conu Nicu ar fi fost fericit. I-ar fi dat cât ar fi cerut și peste cât ar fi cerut, numai să-și pună iscălitura lui rotundă, pe actul de vânzare-cumpărare. Dar nu fu chip să-l convingă nici într-o săptămână, nici într-un an, nici în cinci, până i-a venit Conului Nicu un plan, pân^i-a văzut la o horă pe fiu-său
Un autor remarcat de E. Lovinescu la "Sburătorul" - Dan Faur () [Corola-journal/Imaginative/10258_a_11583]
-
Fericită întâlnire Ceva ce mie mi s-a întâmplat nu prea demult, când am împlinit o vârstă așa-zis rotundă, i se va întâmpla acum și Adrianei Bittel, tot la aniversare. Va avea surpriza de a descoperi, în numărul de față al României literare, aceste pagini de laudatio. Au fost pregătite în mare secret, cum s-a procedat și în
Ada Bittel la aniversară () [Corola-journal/Imaginative/10578_a_11903]
-
sprâncenele rărite din care răsar mereu fire prea lungi, carnea moale a pulpelor care face cute,încheieturile care dor și scârțâie. M-am lăsat înapoi pe pernă, nu văd nici un ceas, nicăěeri, și ace subțiri îmi străpung din toate părțile, rotund, țeasta de plumb. Mi-am amintit, brusc coridoarele fără sfârșit ale Clădirii prin care bâjbâiiam, în somn, eu, cea de altădată,cu ochii intens albaștri sub sprâncenele dese și moi, și pământul umed în care mi se afunda piciorul până la
FONTANA DI TREVI by Gabriela Adameșteanu () [Corola-journal/Imaginative/10180_a_11505]
-
Elena Vlădăreanu cunosc în sfîrșit ticăloșia oamenilor blînzi cunosc acești oameni cu mîini umede și rotunde, gata să mîngîie pe fiecare sînt zile în care oricare dintre noi poate fi inconsecvent și meschin. hotărîrea de a nu muri de a rezista am luat-o și noi copiii mizeriei vinovați de a ne fi născut între două
România fin de siecle by Elena Vlădăreanu () [Corola-journal/Imaginative/11383_a_12708]
-
aprins în spini un snop de raze o zoaie fetidă din transpirația fricii. Lumea atârnă ca o bagatelă ca un ciorchine cuvântul ca zmeura proliferându-și aroma urcând pe aracul cunoștinței răului & binelui oarecum acrișor mărul devastat omonim în femeie rotund și amicul ei șarpele șuierând voios vânzătorul de mere crude lipsite de fond și de gust.
Poezii by Ion Murgeanu () [Corola-journal/Imaginative/10921_a_12246]
-
unele versificări ocazionale, pentru tînărul aspirant la grația cuvîntului adevărata carieră lirică începe abia în 1957, cu pastelurile din Dincolo de iarnă, dar încă mai răspicat cu volumul Fluxul memoriei. Titlul acesta este reluat, emblematic, și pe coperta din 1967, închizînd rotund deceniul confirmării. Sentimental lucid din speța lui Șt. Aug. Doinaș, are în comun cu colegul de generație talentul de traducător și, implicit, statutul de ,ucenic la clasici", dar și ,zăbala" pusă expansivității scăpate de sub controlul civilității culturale, temeinic inculcată prin
Iunie by Gabriela Ursachi () [Corola-journal/Imaginative/11580_a_12905]
-
de-a zbura , de-a levita, care va să zică... mă rog, de-a aeroplaniza, de-a helicopteriza... Și făcui, mîndru, primul pas: buf! M-am sculat de pe trotuarul urbei noastre generoase în suprafețe denivelate suav, ocrotite cu sare fină și cu piper rotund (piperul mi-l zvîrliseră cu lopata, direct în cap... un seamăn vesel nevoie-mare că-i util dezaripării mele benevole), mi-am reașezat basca tocită pe țeasta ce mi-o înșurubasem din fragedă maturitate pe umeri, fără scrupule, declarîndu-le tuturor că
Într-o neglijență tandră... by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/11878_a_13203]
-
ele-adastă, singure-n cavou, Să le separi de trupul lor de plumb. ORDINE ȘI MEDALII În furou, ca-n Renoir, roz-bonbon cu frufru, că ți-e teamă să nu se topească-n benoar de fondantă ce e, în cada aproape rotundă, cu ape de scoică pembe, în care, spun răii, stă zilnic întinsă ca să fie distinsă cu Ordinul Băii, - pe-al Jaretierei purtîndu-l și după ce iese din jupă în dreptul noptierei din lemn scump de laur, cînd poți s-o contempli
Poezie by Șerban Foarță () [Corola-journal/Imaginative/11810_a_13135]
-
pe otrăvitoare. Cvasinaturalist. Ave Eva. Mersul ei în buiestru, de haute couture, printre cei ce așteaptă tramvaiul, îi face brusc invizibili. Nu mai e nimeni în stație, au dispărut cu toții, ginșii ei tratați plesnesc sub colosala presiune a sfidătoarelor fese. Rotundul primordial, anulînd totul în jur. Ea. Instaurîndu-se, o secundă, cu de la sine, împărăteasă a lumii. După ce-a trecut, stația se reface, dar se clatină, amețită încă de efluviile Givenchy-ului ei scump. Sub tutela lui Lovinescu, în climatul de civilitate
Mozaic Ave Eva by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Imaginative/11855_a_13180]
-
risipa, înveșmântând tăceri în lung și-n lat; Din vechile-ndârjiri și suferințe Nisipul nici o urmă n-a păstrat, Doar apa vremii curge fără cale, închipuind prefacerilor sens; Din mările-oglinzi se-nalță cerul, Privind mirat cu ochiul lui imens Esențe rotunde O sferă cât o clipă Și alta cât o lume, Nu pot să se despartă, Nu pot să se însume, Plămadă singulară, Premize și efecte, Sub coajă ard în sine Esențele perfecte, Tangente de nevoie, Străine totdeauna, Tăcute ca o
Poezie by Ion Stoica () [Corola-journal/Imaginative/11879_a_13204]
-
sine Esențele perfecte, Tangente de nevoie, Străine totdeauna, Tăcute ca o umbră, Frumoase cum e luna, în calea fără capăt Nici timpul nu se-așterne, Sub semnul întâmplării Doar ele sunt eterne; Degeaba stai în noapte, Pândar pe metereze, Esențele rotunde Nu știu să se-ntrupeze Cărarea lină Dacă ascult de chipul din fântâni, Ar trebui să cad, urcând spre soare, Dar caii-nchipuirii sunt bătrâni, Nici cu jăratec nu mai știu să zboare; Dacă ascult de firul ierbii viu N-
Poezie by Ion Stoica () [Corola-journal/Imaginative/11879_a_13204]
-
spune Olimpia, că, fără o comandă socială, fără o planificare de la centru, din fundul Mării Negre a izbucnit un mic vulcan. Magma sa roșie și caldă s-a răcit și astfel, undeva, s-a născut o mică insulă, inutilă, pustie, dar rotundă și albă... Că vor, că nu vor, că le place sau nu le place, mai devreme sau mai târziu, topografii limbii și literelor române vor trebui să o treacă pe hărțile lor. Fiindcă există!ť ŤPe mine, îi răspund, Soarta
"Scrisori către bunul Dumnezeu" by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Imaginative/11904_a_13229]
-
2017. Acasă este Acolo, cald ție îți este ... Unde, când rostești cuvântul sacru ”mamă” O privire blândă adie de sub năframă. Grijulie, ca un licăr tremurândă Te sărută fierbinte pe inima plăpândă. Acasă este Acolo, unde liniștea ta este ... Unde pâinea rotundă aburindă Își plimbă în voie miresmele prin tindă. Unde, când bei răcoarea din ulcior, Pe suflet nu te-apasă cuvântul sacru ”dor”. Acasă este Acolo, rădăcina ta este ... Înfiptă adânc, mustește în ogor, Îți dă tărie și roade să fii
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
acasă ... Citește mai mult Acasă esteAcolo, cald ție îți este ...Unde, când rostești cuvântul sacru ”mamă” O privire blândă adie de sub năframă.Grijulie, ca un licăr tremurândăTe sărută fierbinte pe inima plăpândă.Acasă esteAcolo, unde liniștea ta este ...Unde pâinea rotundă aburindăîși plimbă în voie miresmele prin tindă.Unde, când bei răcoarea din ulcior,Pe suflet nu te-apasă cuvântul sacru ”dor”.Acasă esteAcolo, rădăcina ta este ...Înfiptă adânc, mustește în ogor,Îți dă tărie și roade să fii nepieritor. Unde
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
pe-oriunde, pe-aici. Și, desigur, cum te-ai putea abține să „nu știu cuvântul dacă va găsi cărare/ să vină cu sinceritate până la tine/ visul confundat să-l scoată la mal/ în speranța aprinsă pentru o iubire”, închegată spre rotund, întreg și perfect. Daniel Marian Referință Bibliografică: Daniel Marian despre Dibran Demaku / Baki Ymeri : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2155, Anul VI, 24 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Baki Ymeri : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială
DANIEL MARIAN DESPRE DIBRAN DEMAKU de BAKI YMERI în ediţia nr. 2155 din 24 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380672_a_382001]
-
sunt sigur/ că numele tău/ stă ascuns/ în inima mea// și crede-mă/ nu îmi este clar/ de ce caută un trecător/ adăpost/ în sufletul/ unei visătoare.” Nu e bine să închei cu ceva care să nu fie amplu spre aproape rotund. Mai bine e să nu închei deloc, de aceea „Ultimul cântec/ l-am uitat/ în această dimineață/ albă// Nu mai suntem/ nici tu nici eu/ numai o voce/ străină/ șoptește/ ochilor tăi albaștri// În ei/ este scânteia/ tuturor/ bucuriilor mele
DANIEL MARIAN DESPRE DRITA N. BINAJ de BAKI YMERI în ediţia nr. 2228 din 05 februarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380675_a_382004]