491 matches
-
ezitați, așadar, să plantați busuioc, mentă, hasmațuchi, cimbrișor, arpagic, măcriș. În plus, plantele respective, care oricum sunt foarte ușor de cultivat, pot fi sădite în jurul firelor de roșii. De reținut Unele dintre aceste plante aromatice, mai ales cele meridionale (precum rozmarinul, cimbrișorul, busuiocul), nu trebuie udate prea mult, pentru că suferă din cauza excesului de umiditate. Când le răsădiți, este mai bine să faceți un amestec de mraniță cu nisip, punând cam o treime nisip și două treimi mraniță. Busuioc Cât despre legumele
[Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
descompunerea materiilor organice vegetale și animale. Humusul aduce elemente nutritive solului și îi poate îmbunătăți structura. Hibrid Legumă rezultată din încrucișarea a două varietăți sau două specii, imposibil de reprodus prin semințe. Labiate (familia) Busuioc, levănțică, măghiran, voronică, melisă, oregano, rozmarin, cimbru, salvie, cimbrișor. Lemnos Care seamănă cu lemnul (tijă lemnoasă). Liliacee (familia) Usturoi, sparanghel, arpagic, hașmă, ceapă, praz. Oidium Boală ce se caracterizează printr-un puf alb care acoperă frunzele și fructele (a se vedea „făinare”). Acoperirea cu paie Constă
[Corola-publishinghouse/Science/2318_a_3643]
-
Verlaine, ce vor fi strânse în volum în 1903. Din toamnă, cei doi se implică în reapariția revistei „Sămănătorul”, la care A. colaborează cu traduceri, unele făcute cu St. O. Iosif, cu poezii și proză, semnând și cu pseudonimele Măghiran, Rozmarin, Florin, Teofil Jianu, V. Ieronim și Ion Fulga. Cu totul rar mai publică în „Convorbiri literare”, „Literatură și artă română”, „Luceafărul”, „Făt-Frumos”. La începutul anului 1905 apare În grădină, prima lui carte de versuri. Numit inspector domenial în Dobrogea, la
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285370_a_286699]
-
mici. Alte plante (inclusiv unele plante de cultură - vița de vie) au sistemul radicular dezvoltat mult în adâncime (ajungând la resursele subterane de umiditate a solului). În zonele mai uscate vegetația include multe ierburi și tufișuri aromate între care: lavanda, rozmarinul, cimbrul, oleandrul. În zonele mai umede, cum ar fi versanții montani mai înalți, coniferele sunt foarte comune. La latitudini subtropicale, pe părțile estice ale continentelor, în condițiile unei distribuții uniforme a precipitațiilor atmosferice pe tot parcursul anului, se dezvoltă pădurea
Geografia mediilor temperate şi reci ale globului by Larion Daniela () [Corola-publishinghouse/Science/1179_a_2048]
-
despre toate? Dar cei de la aparatul de propagandă al partidului? Față de toate aceste lipsuri, românul, care s-a născut poet, nu disperă și de aceea noi cântăm sau strigăm lozinci: Foaie verde, foaie lată, viața noastră-i minunată/ Foaie verde rozmarin, tare bine mai trăim/ Foaie verde și-o lalea, bine-i, Doamne, în țara mea. Sau: Cu partidul nostru-n frunte, vom avea victorii multe, Ceaușescu și poporul își făuresc viitorul. Ce părere aveți, tov. președinte, de aceste copilării care
Ultimul deceniu comunist: scrisori către Radio Europa Liberă by Gabriel Andreescu, Mihnea Berindei (eds) () [Corola-publishinghouse/Memoirs/619_a_1376]
-
La Concetta am făcut salamuri și cârnați, îi ținea atâr nați, mucegăiau, trebuia să curăț mucegaiul cu o cârpă înmu iată în oțet, și tot așa vreo două luni. Brânzeturile sunt diferite, condimentele sunt altele. Ei folosesc mult oregano, busuioc, rozmarin, salvie, în schimb n-au mărar. Nu mănâncă ceapă sau usturoi, folosesc doar foarte puțin în mâncare. Nu fac mân căruri cu sos, cum e tocănița la noi. Am mâncat câte ceva din bucătăria siciliană, ei se apropie mai mult de
Cireșe amare by Liliana Nechita () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1353_a_2386]
-
ca o pisicuță uitată în ploaie. Voichița, de emoție, gâfâie ușor, cu buzele întredeschise. Ștefan îi îndepărtează o șuviță lipită pe frunte. Voichița zâmbește, face o plecăciune și cântă încetișor presărând flori: De Sânziene, pentru Măria ta: cicoare, busuioc, sulfină, rozmarin, mărgăritar și... și "Nu mă uita". Cântă, după cum cere datina: "Să răsară florile, Să le-adune fetele, Să le pună pe mărgele, La sânul inimii mele, Eu îl rog pe neicuța, S-o culeagă ușurea, Arz-o focu', dragostea!..." Voichițo
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
veac, rătăcită pe Câmpii Elizee vide, îmi stăruie până azi în minte, întrevăzând-o fantomatică, «logodnică de-a pururi», galactică plutind, mai degrabă dezintegrând văzduhul ca o altă Dame blanche, decât pe valuri în curgere moale ca Ofelia, încununată cu rozmarin și anason.“ În creațiile activității inconștiente a bărbatului - după cum observă C. G. Jung, de altfel atât de bine cunoscut de scriitor - „anima apare deopotrivă sub trăsăturile fetei și ale mamei“. Ființa „galactică“, persistentă în mintea lui I. Negoițescu, constituie, de
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
veac, rătăcită pe Câmpii Elizee vide, îmi stăruie până azi în minte, întrevăzând-o fantomatică, „logodnică de-a pururi“, galactică plutind, mai degrabă dezintegrând văzduhul ca o altă Dame blanche, decât pe valuri în curgere moale ca Ofelia, încununată cu rozmarin și anason. Cea mai veche semnalare scrisă a numelui de Negoițescu am întâlnit-o într-un document din anul 1652, sub Matei Basarab (Cartea obșteștii adunări a țării), publicat de Bălcescu în Magazinul istoric pentru Dacia: el se regăsește printre
Memorii jurnale by Ion Negoitescu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1349_a_2742]
-
Fântânarii... Duduca Lizuca e copila lui cuconu Panaite. Mama ei a murit. C.c.P. s-a însurat a doua oară. Năcazul maștihăi pentru partea de avere a fetei cuvenită după mamă...5 Stuche-l tu, că mie mi-e greață! Rozmarin și cânele lui Haret Controlul lui Murat la Putna Sacă când a făcut proces de contravenție unui individ și se adunase lumea în gară ca la urs și lui îi era rușine de situația în care se pusese aplicând legea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
condimente, extracte de plante, esențe, arome - nu aveau nici un sens pentru cumpărători. Cui îi păsa în ce categorie se încadrează? Efectul asupra mâncărurilor, mirosul și gustul, asta contează. Ce pot face cu șofranul de India? În ce fel pot folosi rozmarinul când gătesc pui? Se puteau spune multe lucruri oamenilor despre condimente și unele informații i-ar fi putut încuraja să cumpere mai mult. Cum miroase șofranul? Un suport care ar fi putut răspunde la această întrebare ar fi fost un
[Corola-publishinghouse/Administrative/1868_a_3193]
-
înălțat în curtea Liceului de la Soroca. Moare la Galați, în vârstă de 93 de ani și este înmormântat, după dorința sa, la Iași, dorință pe care și-a exprimat-o în toate scrisorile adresate prietenilor în ultimii ani de viață. ROZMARIN, GHEORGHE (1928-1997ă INGINER CHIMIST Distins cadru didactic și valoros cercetător, prof.dr.ing. Gheorghe Rozmarin a fost o personalitate marcantă a învățământului și a științei românești, pe care le-a slujit cu dăruire, peste 40 de ani. S-a născut la 17
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
de ani și este înmormântat, după dorința sa, la Iași, dorință pe care și-a exprimat-o în toate scrisorile adresate prietenilor în ultimii ani de viață. ROZMARIN, GHEORGHE (1928-1997ă INGINER CHIMIST Distins cadru didactic și valoros cercetător, prof.dr.ing. Gheorghe Rozmarin a fost o personalitate marcantă a învățământului și a științei românești, pe care le-a slujit cu dăruire, peste 40 de ani. S-a născut la 17 aprilie 1928, în comuna Zubrești, județul Lăpușna (Basarabiaă. Școala primară a urmat-o
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
chimia lemnului și a celulozei realizată sub conducerea științifică a acad.prof. Cristofor Simionescu. Din anul 1979 a fost conducător științific de doctorat în specialitatea Chimia lemnului, a celulozei, ligninei și a însoțitorilor lor. În poziția de cadru didactic, prof.dr.ing. Gheorghe Rozmarin a predat cursuri de chimia lemnului, chimia compușilor macromoleculari, tehnologia fabricațiilor hidrolitice, chimie fizică și chimie organică, atât în țară cât și în străinătate. În acest domeniu, preocupat pentru îmbunătățirea continuă a nivelului de predare, prof.dr.ing. Gheorghe Rozmarin a editat
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
prof.dr.ing. Gheorghe Rozmarin a predat cursuri de chimia lemnului, chimia compușilor macromoleculari, tehnologia fabricațiilor hidrolitice, chimie fizică și chimie organică, atât în țară cât și în străinătate. În acest domeniu, preocupat pentru îmbunătățirea continuă a nivelului de predare, prof.dr.ing. Gheorghe Rozmarin a editat șapte cursuri și îndrumare de laborator de utilizare deosebite, pentru studenți, doctoranzi și cercetători. Rezultatele activității de cercetare s-au concretizat în elaborarea unor monografii (Chimia stufului -1966; Chimia lemnului din România, Plopul și salcia - 1973; Fibre și
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
Facultatea de Științe a Universității din Grenoble (Franțaă, iar între anii 1974-1975 a fost profesor la Universitatea Mohamed V din Rabat (Marocă. În 1984 a fost ales membru al Academiei Internaționale de Știință a Lemnului. Contribuțiile științifice ale prof.dr.ing. Gheorghe Rozmarin sunt dezvoltate într-un număr mare de lucrări științifice (circa 200ă, publicate în țară și străinătate, în care se includ date de referință privind chimia stufului, chimia speciilor de foioase și tropicale, valorificări de substanțe vegetale, tratamentele hidrolitice și fermentative
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
mare de lucrări științifice (circa 200ă, publicate în țară și străinătate, în care se includ date de referință privind chimia stufului, chimia speciilor de foioase și tropicale, valorificări de substanțe vegetale, tratamentele hidrolitice și fermentative. Alături de activitățile menționate, prof.dr.ing. Gheorghe Rozmarin a fost prezent în comisii de diplomă, de atestare a gradelor didactice și de organizare a simpozioanelor internaționale de celuloză și hârtie desfășurate la Iași. O remarcabilă contribuție și-a adus, în calitate de membru al Comitetului de redacție al Revistei de
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
celuloză și hârtie desfășurate la Iași. O remarcabilă contribuție și-a adus, în calitate de membru al Comitetului de redacție al Revistei de Celuloză și Hârtie (1967-1997ă și la formarea și dezvoltarea școlii românești de celuloză, hârtie și fibre artificiale. Prof.dr.ing. Gh. Rozmarin s-a stins din viață la 7 martie 1997 și a fost înmormântat la Cimitirul Eternitatea. RUSAN, VIORICA (1932-1992ă INGINER CHIMIST Talentat cercetător, dr.ing. Viorica Rusan a onorat cercetarea chimică ieșeană, timp de aproape trei decenii. S-a născut la
PERSONALITĂȚI UNIVERSITARE IEŞENE DIN BASARABIA by VLAD BEJAN IONEL MAFTEI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91488_a_93522]
-
și mreaja fetei III, 50: „Leroi Leo!/ Maria, ochi negri,/ Munca-i d-astă vară,/ Muncă ce-a muncit?/ Grădin-a făcut,/ Flori și-a presădit,/ Flori și-a altoit,/ Flori din toate flori,/ Mai mult busuioc/ Decât siminoc,/ Mai mult rozmarin/ Decât calofir./ Leroi leo,/ Cel pește de mare,/ Din mare că sare,/ În grădină-i intră/ Florile îi paște;/ Câte paște,/ Paști,/ Mai multe dâraște” (București). Imaginarul poetic intră în corespondență cu lumea realului și atacul vizează tocmai statutul de
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
sensul cosmogonic devine un exponent al neantului: „Maria, ochi negri,/ Munca-i d-astă vară,/ Muncă ce-a muncit?/ Grădin-a făcut,/ Flori și-a presădit,/ Flori și-a altoit,/ Flori din toate flori,/ Mai mult busuioc/ Decât siminoc,/ Mai mult rozmarin/ Decât calofir./ Leroi leoj Cel pește de mare,/ Din mare că sare,/ În grădină-i intră/ Florile îi paște;/ Câte paște,/ Paște,/ Mai multe dâraște” (Peceneaga - Tulcea). Preferința pentru busuioc și rozmarin marchează statutul marital, multe descântece de dragoste având
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
flori,/ Mai mult busuioc/ Decât siminoc,/ Mai mult rozmarin/ Decât calofir./ Leroi leoj Cel pește de mare,/ Din mare că sare,/ În grădină-i intră/ Florile îi paște;/ Câte paște,/ Paște,/ Mai multe dâraște” (Peceneaga - Tulcea). Preferința pentru busuioc și rozmarin marchează statutul marital, multe descântece de dragoste având ca element catalizator busuiocul, plantă aromatică devenită sacră pentru atributele sale. Spunând că are mai mult busuioc decât siminoc (a cărui funcție este preponderent utilitară, e folosit în industria casnică și în
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
sale. Spunând că are mai mult busuioc decât siminoc (a cărui funcție este preponderent utilitară, e folosit în industria casnică și în fitoterapie) în grădină, colinda transmite la nivelul limbajului floral dorința fetei de „a se lumi”. În credința populară, rozmarinul plantat lângă casă aduce noroc, opoziția poetică față de utilul calomfir accentuând, din nou, valoarea de omen a grădinii fetei. Șederea în pământ, ca prefigurare a recluziunii sepulcrale, apare într-un basm cules de Constantin Mohanu: „Umblând el pân pădure-așa
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
noaptea, când mănâncă pe ascuns din bucatele împărătești, ca semn al reintegrării în lumea fenomenală. În colindele de fată mare, inițiata însăși declamă natura vegetalacvatică a ipostazei sale: „Eu nu-s fată, nici nevastă,/ Ci io-s floare de pe mare,/ Rozmarin, miroasă tare,/ De m-o bate vântu-n dos,/ Umplu țara de miros./ De m-o bate vântu-n față/ Umpli țara de dulceață” (Lipova - Arad). Mireasma resimțită în toată țara redă amplitudinea funcției pe care o îndeplinește fecioara inițiată, dăruind universului
Președinți cu nume terminat în ”escu” ai României by Nicolae Mavrodin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91585_a_92806]
-
cu ea. Soră-mea-i d-o fată mare: Când vine vro sărbătoare, Se spală, se primenește, Ia oglinda, se gătește Se-ncinge frumos cu bete Și se duce-n sat la fete: Mori de foame și de sete! Foicică rozmarin, Decât, murgule, străin, Mai bine cu mine hai, Hai, murguțule, pe plai, C-oi îngriji eu de tine Ș-ai îngriji și tu de mine Și la bine, și la rău, Cum s-o-ndura Dumnezeu!" Acest delicios cântec de
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
mâncărurilor Mirodenii pe bază de soia (sos de soia), usturoi, ghimbir, cimbru, pătrunjel, mărar, hrean, oregano, Asezonarea salatelor și mâncărurilor. Ardei roșu, curry, ghimbir, hrean, pătrunjel Asezonarea salatelor și mincarurilor. Hrean, usturoi, curry, pătrunjel, sos de soia 156 chimion, salvie, rozmarin, cimbru, tarhon, sos de soia, miere, ciocolata busuioc, muștar Băuturi Cantități mici din băuturile permise Cantități moderate de bere, vin, ceai verde, apa, sifon Cantități mici din băuturile premise Cafea, ceai verde, vin roșu, Cantități mici din băuturile premise Ceai
Bolile pe înțelesul tuturor by Maria Onica () [Corola-publishinghouse/Science/456_a_764]