21,616 matches
-
știrile despre alte religii se păstrează, desigur, unii termenii specifici de bază: moschee, geamie, sinagogă, templu, casă de rugăciune, imam, rabin. Deja impuși, caracteristici, aceștia sînt uneori glosați, explicați prin biserică sau preot: “imamul Aziz Osman, echivalentul preotului creștin, începe rugăciunea de dimineață” (EZ 16.02.2003). În scop nu atît lămuritor, cît expresiv (pentru un efect de surpriză), se întîmplă chiar ca geamia să fie numită biserică - “Aud: «E biserică, d-aia turcească. Poate dau ceva de pomană»” (EZ 16
Cuvinte și religii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12930_a_14255]
-
lipsește însă traducerea care apropie și unifică. În citatul următor termenii deosebirii (muezin, minaret, geamie) apar alături de alegerea cuvîntului care subliniază asemănarea - Dumnezeu: “«Dumnezeu e mare. Mărturisesc că nu există altă divinitate decît Dumnezeu. Mohammad este trimisul său. Veniți la rugăciune. Veniți la fericire! Rugăciunea este mai bună decît somnul», se poate auzi vocea ascuțită a muezinului, cățărat în minaretul alb al geamiei din oraș” (EZ 16.02.2003).
Cuvinte și religii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12930_a_14255]
-
apropie și unifică. În citatul următor termenii deosebirii (muezin, minaret, geamie) apar alături de alegerea cuvîntului care subliniază asemănarea - Dumnezeu: “«Dumnezeu e mare. Mărturisesc că nu există altă divinitate decît Dumnezeu. Mohammad este trimisul său. Veniți la rugăciune. Veniți la fericire! Rugăciunea este mai bună decît somnul», se poate auzi vocea ascuțită a muezinului, cățărat în minaretul alb al geamiei din oraș” (EZ 16.02.2003).
Cuvinte și religii by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12930_a_14255]
-
s-a păstrat în rânduiala catolică); g) competentes devin acum infantes și, de-a lungul Săptămânii Mari, primesc zilnic învățătura mistagogică. La Liturghia din duminica de după Sfintele Paști apar în veșmânt alb (Domenica in albis) și rostesc împreună cu toată comunitatea Rugăciunea Domnească. Așa ajung fideles. Principiul catehezei trebuie să fie: ut gaudens quisque catechizet („a catehiza cu bucurie”), și nici o grijă să nu trebuie să fie mai mare ca aceasta. A catehiza cu bucurie este grija cea mai mare (ea cura
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
eius quasi copia dicendi, forma vivendi - viața celui ce vorbește trebuie să fie conformă cu ceea ce spune. De aceea Augustin cere predicatorului să fie «orator», nu «dictor»”<footnote Ibidem, 163, 167. footnote> (sit orator antequam dictor - „să fie om al rugăciunii înainte de a fi om al cuvântului”). Scopul catehezei este acela de a crea în catehet disponibilitatea sufletească și rațională de a primi și a înțelege adevărul. În Evrei 11, 1 este scris: „Iar credința este încredințarea celor nădăjduite, dovedirea lucrurilor
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
fără ieșire (1994), Porcec (1996) și Pantelimon 113 bis (1999), toate apărute la Cartea Românească, cărți care l-au plasat rapid în top-ul celor mai buni (și iubiți) poeți de azi, cele două antologii Podul (Cartea Românească, 2000) și Rugăciunea de antracit (Dacia, 2002) au venit să prelungească așteptarea unor poeme noi. Ce/cum va mai scrie Ioan Es. Pop? Noua carte de versuri aduce schimbarea pe care poetul însuși o anunța timid în câteva interviuri. Mai degrabă în spirit
Tablou cu poet suprimat by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13054_a_14379]
-
fariseismul, refugiindu-se În smerenie și anonimat. Ei insistau : „Dacă vrei să trăiești mai mult, caută să nu ajungi vestit (...), să nu notezi nimic, ci doar să asculți, să nu rămâi În lenevia lecturii, ci să acționezi prin muncă și rugăciune, În simplitate și trezvie, asemenea monahilor retrași În pustiul pădurii. Memoria Îi aparține cuvântului rostit prin viu grai, o memorie niciodată Întreagă, ci veșnic reîntregită din fărâmele de amintiri ale fiecăruia (dinspre tată spre copil, dinspre cel vârstnic, spre cel
IDEI DE ARHITECT ÎN AFORISMELE LUI BRÂNCUȘI. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1448]
-
etaje, constituie o Înălțare pe verticală destul de amețitoare, dar nu sunt sculpturi. O Întrebuințare utilitară, Constantin Brâncuși i-o conferea doar Coloanei infinitului. Dar viziunea de arhitect se poate descoperi și În cazul multor realizări - de la cele de Început, vezi Rugăciune, până la Monumentalul ansamblu, de la Tg. Jiu. Eminescian vorbind, cei care nu-și deschid ochiul Înăuntru, spațiul nemăsurabil și de necuantificat, nu pot Înțelege sculpturile brâncușiene. Contemplația austeră nu-i ajută cu nimic dincolo de cercul strâmt al existenței. Zicea Brâncuși: Deductiv
IDEI DE ARHITECT ÎN AFORISMELE LUI BRÂNCUȘI. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1448]
-
pierdută și viitorul amăgitor se împletesc strâns în cununa tăcerii de nu se mai poate ghici unde și când se stinge viața și adie apropierile morții Nici urmă nu se mai aude nici urmă de umbră pe șoapta târzie a rugăciunii de seară un foșnet de aripi din al șaptelea cer desfășoară alaiul de înstelări cohorta de duhuri ce mi-au fost date Rana uitării pe cărări de mătrăgună mă las purtat de pași orbi șovăitori către un meleag pecetluit de
Poezie by Alexandru LUNGU () [Corola-journal/Imaginative/8930_a_10255]
-
Eminescu, 1996 și La Baaad / In Baaad, ediție bilingvă româno engleză, Ed. Junimea, 2006, reamintesc, prin forța lor vizionară, de maeștri Înaintași precum Eminescu, Arghezi, Aron Cotruș etc. La ceasul unor mari reașezări socioculturale, ne lăsăm inimile să Înalțe o rugăciune și pentru Cezar Ivănescu, cel care așa cum spunea, În urmă cu trei ani, bunul său prieten Întâlnit Încă de pe vremea debutului său cu versuri În „Flacăra Iașului” (1959), Într-o rubrică de „Cenacliști bârlădeni” Ion Murgeanu: A suferit de toate
Un ultim omagiu Omului, Actorului, Profesorului... Cornel Popescu (06.09.1944 – 10.03.2011). In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Daniela Gîfu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1543]
-
roiul de admiratori Înspre un final neglorios, „comandat”. Evident, Cezar Ivănescu vede În poezie (necrezînd În evoluția genului) un discurs fundamental, un act liturgic prin care ne salvăm ( În spirit) de infernul teluric. Recuperată, spuneam, că arta tradițională, poezia că rugăciune (prepolifonică), cantabila, ca exercițiu exorcizant (Îmbrățișînd senzualismul estetizat) dezvolta de fapt o suferință poetizata, trăită - cu calm contemplativ - Între granițele imaginarului thanatic, temperînd combustia temperamentala. Fiindcă rodul Înseamnă „Înaintarea În moarte”; iar moartea-„curvană” (v. Doina/ Moartea peste tot), moartea
CEZAR IVĂNESCU ȘI „POEMUL ASCENSIONAL”. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Adrian Dinu Rachieru () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1552]
-
într-un fluture în gîtul unei sticle Pline cu apă pîn'la jumătate În dupa-amiaza-n care orișice se poate Și cum furnică bîjbîie pe ziduri De casă veche fără s-o dărîme Încolăcita străveziu de rîme Și cum se frînge-n rugăciuni o rază Alături de aripă unui înger Scurgîndu-se-n șiroaie dulci de plîngeri
Cântec naiv by Emil Brumaru () [Corola-journal/Imaginative/9604_a_10929]
-
din Bucureștiul cel de toate zilele din acest parc pe sub care trec un rîu și un metrou. o hartă pictată pe un bob de orez au caligrafiat cuvintele noastre astăzi 13 martie 2007 după Hristos cînd tu aveai în geantă "Rugăciuni la malul lacului" și Acatistul Sfîntului Serafim de Sarov și un poem abia început pentru tatăl tău și povestirile lui de pe front iar eu purtam pe palme un stup miniatural și-n fiece hexagon auzeam cum respiră cîte o rugăciune
Poezii by Liliana Ursu () [Corola-journal/Imaginative/9768_a_11093]
-
Rugăciuni la malul lacului" și Acatistul Sfîntului Serafim de Sarov și un poem abia început pentru tatăl tău și povestirile lui de pe front iar eu purtam pe palme un stup miniatural și-n fiece hexagon auzeam cum respiră cîte o rugăciune la Maica Domnului Căte puțin despre Rai Raiul? O plutire. Cît urma unui greiere în grădina de lîngă gară. Cît jarul din poiană după plecarea sihastrului. Raiul? Cîntec mic. Șuier de tren în nopțile prevestitoare ale brumei. Nădejde neîmpărțită. Și
Poezii by Liliana Ursu () [Corola-journal/Imaginative/9768_a_11093]
-
mulțumită doctorului Benglas. Muscalul avusese o boală stranie, care înainta curios, de la tălpi, atrofiindu-i încetul cu încetul picioarele până la brâu, de ajunsese omul să se ridice de pe cearșaf doar dacă trăgea de niște frânghii legate strâns la capul patului. Rugăciunile nu-l ajutaseră cum ar fi vrut, așa că s-a hotărât să-l accepte pe doctorul Benglas, ținut până atunci dincolo de prag. Era medicul mahalalei. Rar să se fi dus careva la cabinetul său din blocul de lângă cinematograful "Splendid", cândva
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
nu era grea. A așezat-o cuviincios pe pat, i-a acoperit genunchii cu rochia ce părea că se îmbătase și ea, s-a așezat să mănânce că-i era foame, a trosnit și câteva pahare, după care, făcându-și rugăciunea înainte de culcare, băgă de seamă că nu-i vine somnul. Alături, femeia înțepenită lemn: anestezie totală. O clătină puțin - nimic; încercă mai ca lumea - degeaba. De n-o auzea cum răsuflă, de n-o vedea cum îi saltă pieptul, ar
Dimineața amurgului by Niculae Gheran () [Corola-journal/Imaginative/9753_a_11078]
-
ascezei din ajunuri, din posturi, în castitate: în viața îngerească nu dormi, nici nu mănânci, ești neîntinat. Ea spune de asemenea și sfârșitul acesteia: „Angeli eorum semper vident faciem Patris” (Mt. 18, 10). Spre această veșnică și sublimă contemplare tinde rugăciunea lor. Însă un asemenea țel întâlnește multe ispite: chiar în natura alterată de păcat și dezechilibrată de greutatea tiranică a trupului, în lucrarea diavolească, pun totul în acțiune ca să mențină sufletele în această slujire a lui Hristos. Viața monahului, oștean
Cunoaşterea lui Dumnezeu la Părinţii filocalici. In: Învăţătura filocalică despre Întruparea Domnului Hristos by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/146_a_135]
-
mâhnirilor de tot felul, crescute neîncetat. Trebuie să ne înfrânăm simțurile și propria voință pentru a ajunge la această goliciune, la această nevoință, condiție a unei mai profunde simțiri nefirești, sub lucrarea Sfântului Duh. Există chiar și o regulă a rugăciunii: un pensum de psalmi și lecturi. Această viață jertfelnică și de renunțare totală la tot ce e lumesc este o moarte mai degrabă, acceptată prin devotamentul față de strictețea credinței creștine și având, ca și cea a martirilor, valoare de mărturie
Cunoaşterea lui Dumnezeu la Părinţii filocalici. In: Învăţătura filocalică despre Întruparea Domnului Hristos by Liviu PETCU () [Corola-journal/Science/146_a_135]
-
27: George Enescu -Preludiu la unison, m. 102-109 Exemplul următor, extras din creația cultică a lui Ion Popescu-Pasărea, chiar dacă are o desfășurare melodică doar aproximativ asemănătoare cu fragmentul de mai sus, impune aceeași atmosferă religioasă care îndeamnă la reculegere și rugăciune. Ex. nr. 28: Măsurile 102-109 din Preludiu corespondență în muzica bizantină<footnote I. Popescu-Pasărea - Psalmul 70, gl. V, în: Cântările Sfintei Liturghii, p. 226, s. 2. footnote> În concluzie, în cercetarea complexului de tradiții muzicale românești, care conferă identitate compozitorilor
Interdependenţe structurale şi stilistice între folclorul românesc şi muzica bizantină, în Preludiul la unison de George Enescu. In: Revista MUZICA by Stroe-Vlad GHEORGHIŢĂ () [Corola-journal/Science/244_a_482]
-
așteptare înghețată. Pe prispa unde iarnă a trecut Doar pânză de paianjen știe Câtă durere albă a țesut, A dus, sau, mi-a lăsat-o mie. Lângă cărarea de sub pruni Mai pune între pietre văruite Un cuib în care crește rugăciuni Și-a mele rădăcini înghesuite. AI STRÂNS DOAMNE Doamne! Ai strâns cerneală din toate călimările Și ai umplut fântână pribegiei S-adape lutul sterp în care-mi cresc cuvintele Sa-nece ciutura melancoliei. Doamne! Ai strâns sihăstria pădurii și-a
Editura Destine Literare by Mariana Gheorghe () [Corola-journal/Science/76_a_313]
-
feeric ropot./ Primăvara lung răsună prin văzduhuri, cadențat,/ Iar ecoul blând răspunde "Adevărat a Înviat !.../ și când templele sfințite deschid vechile lor porți/ E-ntr-un gând Întreg pământul : A-nviat Chistos din morți..." D. Zamfirescu, În poezia "Ghetsimani" imaginează ultima rugăciune a Mântuitorului În grădina Gethsemani, adresată cerescului Tată. "Părinte, tu ce toate cele/ Le duci pe dreapta lor cărare,/ Ce cârmuiești prin haos stele,/ Talazuri pe pustiu de mare ... Părinte, Tu ce-ai pus În mine/ Senin din sfânta Ta
Învierea Domnului în poezia românească clasică. In: Editura Destine Literare by Cezar Vasiliu () [Corola-journal/Science/76_a_341]
-
Tomáš Špídlik, Spiritualitatea Răsăritului Creștin. Manual sistematic, Ediția a II-a, Traducere și prezentare de Diac. Ioan I. Ică Jr., Sibiu, Editura Deisis, 2005, p. 394-395. footnote>. Dragostea întreagă dumnezeiască, fierbinte și desăvârșită „se naște din cele două trepte ale rugăciunii în inimă: rugăciunea curată care mai înaintează încă și rugăciunea duhovnicească, care înseamnă unirea deplină cu Hristos și nu mai are unde înainta. Această rugăciune și dragoste produc extazul și răpirea, extazul ca act al omului de uitare de sine
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
Răsăritului Creștin. Manual sistematic, Ediția a II-a, Traducere și prezentare de Diac. Ioan I. Ică Jr., Sibiu, Editura Deisis, 2005, p. 394-395. footnote>. Dragostea întreagă dumnezeiască, fierbinte și desăvârșită „se naște din cele două trepte ale rugăciunii în inimă: rugăciunea curată care mai înaintează încă și rugăciunea duhovnicească, care înseamnă unirea deplină cu Hristos și nu mai are unde înainta. Această rugăciune și dragoste produc extazul și răpirea, extazul ca act al omului de uitare de sine, răpirea ca act
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
-a, Traducere și prezentare de Diac. Ioan I. Ică Jr., Sibiu, Editura Deisis, 2005, p. 394-395. footnote>. Dragostea întreagă dumnezeiască, fierbinte și desăvârșită „se naște din cele două trepte ale rugăciunii în inimă: rugăciunea curată care mai înaintează încă și rugăciunea duhovnicească, care înseamnă unirea deplină cu Hristos și nu mai are unde înainta. Această rugăciune și dragoste produc extazul și răpirea, extazul ca act al omului de uitare de sine, răpirea ca act al lui Hristos, prin care omul e
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]
-
394-395. footnote>. Dragostea întreagă dumnezeiască, fierbinte și desăvârșită „se naște din cele două trepte ale rugăciunii în inimă: rugăciunea curată care mai înaintează încă și rugăciunea duhovnicească, care înseamnă unirea deplină cu Hristos și nu mai are unde înainta. Această rugăciune și dragoste produc extazul și răpirea, extazul ca act al omului de uitare de sine, răpirea ca act al lui Hristos, prin care omul e atras cu totul din preocuparea de sine. Acum omul nu mai știe decât pe Hristos
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (II). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/139_a_423]