290 matches
-
narul), care - la rândul lui - era asociat, uneori identificat cu „evreul imaginar”. În cadrul mitologiei populare românești, solomonarii sunt vraci, astrologi și vrăjitori, al căror patron spiritual și onomastic este regele biblic Solomon. Conform Cronografelor românești - traduse „după grecie pă limbă rumânească”, Începând de pe la mijlocul secolului al XVII-lea -, regele Solomon „au aflat firea a tot ce iaste În lume, a oamenilor, a dobitoacelor, a păsirilor, a gadinilor, a peștilor, a ierbilor, a jivinilor și a câte știm că sunt În lume
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
Înviiarea ta, Dumnezeul nostru” <endnote id="(174, pp. 242-243)"/>. În primele decenii ale secolului al XVIII-lea, legenda a fost reluată, ca atare, În Letopisețul Cantacuzinesc <endnote id="(74)"/> și, În rezumat, de cronicarul Radu Popescu, În Istoriile Domnilor Țărâi Rumânești : „Adus-au Neagoe-vodă și o icoană den Țarigrad, chipul domnului Hristos ; care un ovrei au dat cu un cuțit În chipul domnului, și au ieșit sânge. Se vede și până astăzi În icoană - că iaste la Argeș, la mănăstirea sa
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
jurnalele apusene și-și agonisește biblioteci cu cărți franceze și italiene. VĂCĂREȘTII (IENACHE, ALECU, NICOLAE) De la Ienache Văcărescu a rămas o gramatică în două ediții, una la Râmnic, din 1787, Observațiuni sau băgări dă seamă asupra regulelor și orînduelelor gramaticii rumânești, în care dă și un mic tratat de prozodie, cu exemple personale, deși se arăta sceptic cu privire la folosul lui: Gramatica e meșteșug ce-arat-alcătuire, Și toți printr-însa pot afla verice povățuire, Ș-a scrie încă într-ales cu reguli arătate
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
alte lucruri, care toate aduc întristăciuni și gânduri amestecate." Descrierea căderii Rinului prilejuiește și ea un mic poem bine gradat, solemn și noros de nedeslușite emoții. Fratele lui Dinicu, marele vornic Iordache Golescu (1768-1848), a lăsat o Gramatică, un Dicsioner rumânesc și o culegere de Pilde, povățuiri, i cuvinte adăvărate și povești. C. CONACHI Costache Conachi (1777-1849) e un poet dedicat exclusiv lui Eros, trăind în iatac și pe sofa. Versurile în acrostih ne dezvăluie un răboj de femei: Casandra, Anica
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
și moralnice învățături), îngr. și pref. Virgil Vintilescu, Timișoara, 1975; [Autor neidentificat], Epitomul sau Scurte arătări pentru sânta beserică, Buda, 1808. Repere bibliografice: Ion Heliade-Rădulescu, Scrieri literare, îngr. George Baiculescu, Craiova, 1939, 241-246; Dumitru Țichindeal (cam pe la 1778-1814), în Lepturariu rumânesc cules den scriptori rumâni, publ. Aron Pumnul, t. IV, partea I, Viena, 1864, 53-55; V. A. Urechia, Despre fabule în genere și în speciale despre Cichindel, București, 1866; Iosif Vulcan, Dimitrie Cichindeal. Date nouă despre viața și activitatea lui, București
ŢICHINDEAL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290170_a_291499]
-
și de har, Muza de la Borta Rece (1873). 58. Considerațiile lui Constantin Bacalbașa privitoare la limbă și literatură sunt ale unui diletant și trebuie primite cu rezerva cuvenită. 59. Lucrarea Observații sau băgări dă seamă asupra regulelor și orânduielilor gramaticii rumânești, adunate și alcătuite acum întâi dă dumnealui Ianache Văcărescul a apărut în două ediții, în 1787, prima la Râmnicu Vâlcea, iar a doua „în Vienna Austriei“. Bacalbașa nu a avut acces la textul acestor ediții, ci a reprodus citatul din
Bucureştii de altădată Volumul I 1871-1877 by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1327_a_2710]
-
1999; Insurecția respectuoasă. Eseu despre individualul și supraindividualul poetic, Timișoara, 2000; Poezie și limbaj, Timișoara, 2000; O călătorie spre centrul poeticului, Timișoara, 2000; Gramatica poeziei române (1880-1980) (în colaborare cu Doina Bogdan-Dascălu), București, 2002. Ediții: Paul Iorgovici, Observații de limbă rumânească, introd. edit., Timișoara, 1979 (în colaborare cu Doina Bogdan-Dascălu); Al. Macedonski, Bronzuri-Bronzes, ed. bilingvă, tr. Eugen Tănase, Timișoara, 1998. Repere bibliografice: Dumitru Micu, Crișu Dascălu, „Mânie și marmură”, GL, 1968, 28; Florin Manolescu, „Mânie și marmură”, LCF, 1968, 30; Dorin
DASCALU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286694_a_288023]
-
sfinți Părintelui nostru Ioan Arhiepiscopul Țarigradului a lui Zlatoust, carte apărută la București în 1691, frații Greceanu au compus și predosloviile: Prea luminatului, înălțatului și slăvitului Io Constandin Basarab Voievod, de mila lui Dumnezeu Domn și oblăduitori a toată Țara Rumânească, „o prefață-dedicație” către domnul protector, și una, Cătră de bine voitoriul cititori, text în care satisfacțiile lumii pământești - între ele și întocmirile politice - sunt asemuite unor „mirodii” care „numai ceriului gurii dau pre scurt gust și plăcere”, ele ascunzând însă
GRECEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287347_a_288676]
-
an înainte, în 1692, G. scrisese în grecește prefața la Slujbele Sfintei Paraschiva celei Nouă și a Sfântului Grigorie Decapolitul. SCRIERI: Prea luminatului, înălțatului și slăvitului Io Constandin Basarabă Voievod, den mila lui Dumnezeu Domn și oblăduitori a toată Țara Rumânească și Cătră de bine voitoriul cititori (în colaborare cu Radu Greceanu), în Mărgăritare adecă Cuvinte de multe feliuri a celui întru sfinți Părintelui nostru Ioan Arhiepiscopul Țarigradului a lui Zlatoust, București, 1691, reed. în BRV, I, 316-321; Stihuri politicești 8
GRECEANU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287347_a_288676]
-
scris, împreună cu Ramiro Ortiz (fiecare semnalându-și exact participarea), micromonografia Lo stolnic Constantin Cantacuzino - un grande erudito romeno a Padova (1943). Substanța acestui studiu, ca și a introducerii pe care a alcătuit-o pentru ediția din 1944 la Istoria Țării Rumânești (realizată în colaborare cu Dan Simonescu), intitulată Stolnicul Constantin Cantacuzino. Viața și opera, purcede din prelegerile universitare ce vor alcătui volumul al treilea al Istoriei literaturii române vechi. Profesorul își prevenise studenții, în câteva rânduri, că intenționează să consacre un
CARTOJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286132_a_287461]
-
în colaborare cu Ramiro Ortiz), București, 1943. Ediții: Album de paleografie românească, București, 1926 (în colaborare cu I. Bianu); M. Kogălniceanu, Opere, Craiova, 1930; Petre Ispirescu, Legende sau basmele românilor adunate din gura poporului, Craiova, 1932; Constantin Cantacuzino, Istoriia Țării Rumânești întru care să cuprinde numele ei cel dintâi și cine au fost lăcuitorii ei atunci, introd. edit., Craiova, 1944 (în colaborare cu Dan Simonescu). Repere bibliografice: Perpessicius, Opere, IX, 436-440, X, 147-148, 242-246, 313-314; Șerban Cioculescu, O nouă istorie a
CARTOJAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286132_a_287461]
-
unei științe a economiei politice în Țara Românească, el pune în evidență raportul dintre veniturile bugetare și datele demografice: "Adevărurile economiei politice nu sunt anevoie dar tot trebuie cinevași să le cunoască și să se fi socotit asupra lor. Țara Rumânească are mai (multe) milioane de lăcuitori, adică a șaisprezecea parte din populația Franței", iar venitul statului obținut prin impozitare e de 12 ori mai mic decât ar trebui 4. E un fapt acesta, că nașterea culturii literare în Principate a
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
sunt proiectați tot pe ecranul "milioanelor". Spune Heliade Rădulescu într-un anunț din Curierul românesc din 1829: "dacă din toate neamurile cele ce se străduiesc a se cultivi au făcut fundații, pentru ce să nu se afle și din nația rumânească care se alcătuiește din 7 milioane de suflete vreo câțiva bărbați avuți care să întemeeze spre nemuritoare pomenire și lauda lor acest fel de fundații"9. "Milioanele" sunt mai mult decât desemnarea unui corp social căruia i se atribuie o
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
îmbucătura din gura lui și a copiilor; însă a zice că "d. Sarsailă nu scrie bine, nu e autor", ce are a face aceasta cu mijloacele traiului lui? Când a mâncat cineva vreodată pâine cu autorlâcul unde se vorbește limba rumânească, afară numai dacă nu va fi hotărât a se face și cerșetor?16 De unde știe Heliade Rădulescu să caracterizeze așa de precis starea socială a scriitorului? Din experiență, va spune el, dintr-o bună observare a realității românești: "Adun însă
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
simplă prin care autorii încearcă să reprezinte acțiunea mânată de pasiune și de înclinații afective în spațiul literaturii. Heliade Rădulescu se lamentează încă din 1831: Foarte lesne de dezlegat este acum ghicitoarea pentru ce nu se înmulțesc cărțile în limba rumânească și pentru ce, prin urmare, literatura și moralul nu sunt vorbe rumânești; pentru ce râvna spre bine e amorțită, și acolo unde se înfierbântă iarăși îngheață 14. Cei care consumă producția literară (cititorii) și cei care o susțin financiar (prenumeranții
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
de înclinații afective în spațiul literaturii. Heliade Rădulescu se lamentează încă din 1831: Foarte lesne de dezlegat este acum ghicitoarea pentru ce nu se înmulțesc cărțile în limba rumânească și pentru ce, prin urmare, literatura și moralul nu sunt vorbe rumânești; pentru ce râvna spre bine e amorțită, și acolo unde se înfierbântă iarăși îngheață 14. Cei care consumă producția literară (cititorii) și cei care o susțin financiar (prenumeranții) sunt, cu toții, râvnitori. Spre înlesnirea tipăririi cărților în limba patriei și încuragiarea
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
sunt cele religioase sau militare. Și evident, numai pe acest fond, naționalist și patriotic, se putea înființa și chemarea pentru literatură. * * * Marile colecții de vieți scriitoricești încep să apară după 1860, la aproximativ un deceniu după revoluția de la 1848. Lepturariul rumânesc al lui Aron Pumnul, publicat între 1862 și 1865, înregistrează aproximativ o sută de biografii, Panteonul român al lui Iosif Vulcan din foiletonul revistei Familia (1866-1868) numără peste treizeci de narațiuni, iar Conspect asupra literaturei române și scriitorilor ei de la
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
chiar dacă nu s-au hrănit din aceleași resurse. Și în fond, unde altundeva era să se forjeze o vocație singularizantă pentru literatură dacă nu pe teritoriile delimitate deja de vocația naționalistă? 4.5. 1864. Biografiile și lectura literaturii române Lepturariul rumânesc publicat de Aron Pumnul între 1862 și 1865 e o carte singulară în literatura română. Pentru că a fost asociată cu biografia poetului național și pentru că G. Călinescu a folosit coperta volumului I, integrând manualul în acea poveste paralelă pe care
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
lui Pumnul în timp și să îl echivalăm în zilele noastre ar trebui ca la capătul manualului de literatură pentru clasa a opta, măsurând cam un sfert din toată lungimea lui, să îi îngrămădim pe toți scriitorii douămiiști. Pentru că Lepturariul rumânesc - e important să păstrăm asta în minte - nu selecta autori. Simultan, elevilor li s-a oferit o experiență a literaturii române ca întreg, ca un corpus unitar alcătuit în jurul unei comunități etnice, și o experiență a producției foarte recente, extrem
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
sale, Noua Tipografie a Laboratorilor Români, București, 1876. Popp, Vasilie, Disertație despre tipografiile românești în Transilvania și învecinatele țări de la începutul lor până la vremile noastre (1838), ediție îngrijită de Eva Mârza și Iacob Mârza, Dacia, Cluj-Napoca, 1995. Pumnul, Aron, Lepturariu rumânesc, I-IV, Editura Cărților Școlare, Viena, 1862-1865. Radu Năsturel (Aron Densușianu), "Înșirate margarite", în Familia, VI (1870), nr. 1 și urm.. Rosetti, Dimitrie R., Dicționarul Contimporanilor, Tipografia "Populară", București, 1897. Russo, Alecu, Cântarea României, ediție îngrijită de Geo Șerban, Minerva
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
ediție îngrijită de Paul Cornea, Andrei Nestorescu, Petre Costinescu, Minerva, București, 1981, p. 18. 9 I. Heliade Rădulescu, Gramatică românească (1828), ediție îngrijită de Valeria Guțu Romalo, Eminescu, București, 1980, p. 63: "Trebue a se-cerceta și a-se-îmvăța limb'a Rumânească și geniul său". 10 I. Heliade Rădulescu, "Regulile sau Gramatica poezii" (1831), în Ivașcu, Din istoria teoriei și a criticii literare românești 1812-1866, pp. 125-128. 11 Lesicon romanescu-latinescu-ungurescu-nemțescu (1825), ediție electronică coordonată de Maria Aldea, Cluj-Napoca, 2013, web: http://www
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
numărători ale populației în istoria României", pp. 97-98) a arătat că ascunderea cifrelor și raportarea unor statistici eronate erau modalități de evitare a recrutărilor sau a birurilor, reflectând astfel un raport tensionat cu autoritățile. 9 I. Heliade Rădulescu, "Din biblioteca rumânească", Curierul românesc, 1829, nr. 35-37, apud D. Popovici, Ideologia literară a lui I. Heliade Rădulescu, Cartea Românească, București, 1935, p. 164. 10 Cezar Bolliac, "[Scrisoare către C. Negruzzi]" (1836), în Scrieri, II, p. 10. 11 G. Barițiu, "Scriitorii clasici" (1838
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
românesc, între toate acordurile, fără cari nu se poate armoniza hora noastră națională, între toate pietricelele, câte sunt necesare pentru a reconstitui anticul mozaic: Dacia lui Traian!" (B.P. Hasdeu, "Unirea" (1867), în Opere, III, p. 777. 1 Aron Pumnul, Lepturariu rumânesc, Tom IV, pars 1, Editura Cărților Școlare, Viena, 1864, p. 104. 2 Titu Maiorescu, "Observări polemice" (1868), în Opere, I, ediție îngrijită de Georgeta Rădulescu-Dulgheru și Domnica Filimon, Minerva, București, 1978, p. 122. 3 Titu Maiorescu, " În memoria poetului dialectal
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
rămâne de neocolit volumul de studii al lui Mircea Anghelescu, Literatură și biografie, Universal Dalsi, București, 2005 și mai recent, articolul "The New Biographism", în Dacoromania litteraria, I (2014), pp. 13-18. 53 Maiorescu, "Observări polemice", p. 123. 54 Pumnul, Lepturariu rumânesc, IV, 1, p. 17. 55 Ibidem, p. 168. 56 Ibidem, p. 21. 57 Ibidem, p. 82. 58 Ibidem, p. 304. 59 Pumnul, Lepturariu rumânesc, IV, 2, p. 272. 60 Ibidem, p. 286. 61 Pumnul, Lepturariu rumânesc, IV, 1, p. 107
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
în Dacoromania litteraria, I (2014), pp. 13-18. 53 Maiorescu, "Observări polemice", p. 123. 54 Pumnul, Lepturariu rumânesc, IV, 1, p. 17. 55 Ibidem, p. 168. 56 Ibidem, p. 21. 57 Ibidem, p. 82. 58 Ibidem, p. 304. 59 Pumnul, Lepturariu rumânesc, IV, 2, p. 272. 60 Ibidem, p. 286. 61 Pumnul, Lepturariu rumânesc, IV, 1, p. 107. 62 Pumnul, Lepturariu rumânesc, IV, 2, p. 253. 63 Pumnul, Lepturariu rumânesc, III, p. 512. 64 Pumnul, Lepturariu rumânesc, IV, 1, p. 162. 65
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]