587 matches
-
primeam câte o punguță, o împărțeam cu tine... Cu păpușile ne jucam, și cu animalele din pluș... Și Pastele-l țin minte... Tu așteptai cu nerăbdare pasca noastră cea plata și uscată, iar eu veneam să gust din cozonacii aceia rumeni, din ouăle pictate... Mamaie și Tataie fac parte și din mine. Eu n-am avut bunici ca să mă crească și, așa cum spunea mama, te „fericeam" că tu-i aveai pe ei și nu te invidiam! Am plecat la cincisprezece ani
SCRISOARE PENTRU CRISTINA de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1462 din 01 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372839_a_374168]
-
al căpitanului Arnăutu, se grupară câte doi și începură să scormonească movilițele. Munca nu necesită un efort deosebit, deoarece coșciugele se aflau la trei-patru palme de la suprafața terenului. Forțară capacele și în loc de schelete, găsiră corpuri umane în carne și oase, rumene în obraji. Înspăimântați, înfipseră pe rând țepușe în locul unde se afla inima fiecăruia. Se auzi un horcăit înecat și sângele țâșni. Parii străpunseră pieptul și inima vampirilor și ieșiră în spate printre coaste, pe lângă șira spinării. Aceeași operațiune se repetă
MĂCELUL VAMPIRILOR (URMAŞUL LUI DRACULA) de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1472 din 11 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/372829_a_374158]
-
tainic. Într-o zi crezu că are o inspirație socratică și pregăti un plan „beton”: un mesaj discret, direct și ...la purtător, ca să nu rămână urme. „Niciun risc!”, se încurajă el. Și, cum intră dăscălița în clasă - mărul cel oprit, rumen și frumos rotunjit, numai bun de cules -, hop și profesorul după ea. Avea catalogul sub braț și o planșă asupra lui, ca să spulbere orice bănuială...extraprofesională. Ignorând prezența asistenței inocente din bănci, deschide timid un dialog „didactic” cu învățătoarea clasei
O SCRISOARE...GĂSITĂ (SCHIŢĂ „DIDACTICĂ”) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 560 din 13 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/347918_a_349247]
-
cum îmi amintesc de copilăria mea la țară, în ograda bunicilor, când o vedeam pe bunica cum arde cuptorul din curte și cum introducea bucățile de cocă pe o lopată din lemn, ca apoi să scoată niște pâini crescute frumos, rumene și plăcut mirositoare. Mi-e dor de pâinea coaptă pe vatră a bunicii, cum îmi este mereu dor de iubirea ta, când nu mă aflu lângă tine. Vreau să devin din nou copilă în aceste două zile, ca să fiu la fel de
ROMAN PREMIAT IN 2012 DE CATRE LIGA SCRIITORILOR. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1199 din 13 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347818_a_349147]
-
lui este ca aluna coaptă și îi cade până la umeri, se împarte în două prin mijlocul capului, după obiceiul locuitorilor din Nazaret. Fruntea lui este lată, exprimând inocență și liniște. Nici o pată sau zbârcitură nu se vede pe fața lui rumenă. Nasul drept, buzele subțiri, expresia nobilă, nu arată nici un argument pentru vreo critică logică, iar barba bogată și de aceeași culoare cu părul său, este lungă și se desparte în două pe la mijloc. Ochii sunt albaștri vineți, blânzi și senini
BLÂNDEŢEA ŞI RADIAŢIILE FEŢEI ŞI OCHILOR LUI IISUS HRISTOS de IOANA STUPARU în ediţia nr. 762 din 31 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/348914_a_350243]
-
numai roșu cu așa mare plăcere ? Dar, oricum e optimistă și pare doamnă deșteaptă, numai că ... oricum, spre mine are privirea deșeartă. Un năsuc micuț, rotund, trage abur de iubire; buzele-i roșii și dulci - o căpșună-n pârguire ... obrajii rumeni și calzi de o rază de la soare se potrivesc de minune pentru ... dulce sărutare . Nelu Pârâianu Referință Bibliografică: O privire deșeartă, poezie de Ion I. Părăianu / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1063, Anul III, 28 noiembrie
O PRIVIRE DEŞEARTĂ, POEZIE DE ION I. PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1063 din 28 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345513_a_346842]
-
O încordare permanentă, fulgerată De jerbele memoriei, O sete de liniște și armonie, Profesorul și-amintea de orășelul Bunicii sale, cu vechi lăcașuri de reculegere, Spitalul, livada cu meri, parcul vânătorilor, Căruțe lăsând printre roți bălegarul Cuminților cai, petunii și rumene fete Cu viață și frică în ele, marfare mânate De-un duh nevăzut, feroviarul picotind Cu țigara în hură, Bunica, sfeșnice veșnic plângând, Cu brațe nălțate, mereu le vias profesorul, Mereu, dar altceva el ne vorbea. *** Azi, iarna vrajbei noastre
ALIENARE (VERSURI) de BORIS MEHR în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/377836_a_379165]
-
O VIAȚĂ DE OM Autor: Aurel V. Zgheran Publicat în: Ediția nr. 1396 din 27 octombrie 2014 Toate Articolele Autorului Drumul pâinii până la ospăț trece prin câmpie, prin combine, prin silozuri și saci, prin moară și brutărie... E crescută, pufoasă, rumenă și bună pâinea, dar o lucrează nenumărați muncitori în toate schimburile și-n cele patru anotimpuri. Muncitorului pâinii nu-i stau mâinile niciodată, iar pâinea nu se odihnește decât pe masa cu hrană! Întocmai se întâmplă cu artiștii predestinați și
TITUS ANDREI. A SLUJIT MUZICII UŞOARE, LA RADIO, O VIAŢĂ DE OM de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1396 din 27 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/377909_a_379238]
-
Autor: Cornelia Vîju Publicat în: Ediția nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului Te cânt în multe ode, te chem la sfinte-altare Suflet pereche, oare, pe unde rătăcești? Mi-e păru-ncărunțit de-atâta așteptare, Vino, la sânu-mi rumen să te adăpostești! Îndură-te și curmă amara-mi suferință, Nu vezi că cerul mi-e mereu întunecat? Aprinde-n el lumina cu-a ta iubire sfântă Și-ți voi plăti-n vecie cu-al meu suflet curat. Privește, noaptea
CHEMARE de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 1487 din 26 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376310_a_377639]
-
seama, romanii l-au încoronat cu ceea ce merita acela. Gândurile minții sale au fost înconjurate cu spini. Iar cine va mai gândi așa, se va încununa la fel! A intrat în Ierusalim ca un vierme într-un fruct copt și rumen numai bun de mâncat. Dar cel care ține fructul în mâinile sale taie fructul în două mai înainte, îl vede acolo desfătându-se de carnea fructului și îl aruncă afară, strivindu-l cu talpa piciorului. Arhiereul tăcu. Considerând că spusese
AL PAISPREZECELEA FRAGMENT. de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 1332 din 24 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/376415_a_377744]
-
cum îmi amintesc de copilăria mea la țară, în ograda bunicilor, când o vedeam pe bunica cum arde cuptorul din curte și cum introducea bucățile de cocă pe o lopată din lemn, ca apoi să scoată niște pâini crescute frumos, rumene și plăcut mirositoare. Mi-e dor de pâinea coaptă pe vatră a bunicii, cum îmi este mereu dor de iubirea ta, când nu mă aflu lângă tine. Vreau să devin din nou copilă în aceste două zile, ca să fiu la fel de
ROMAN PREMIAT DE L.S.R. ÎN 2012 de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2352 din 09 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/376621_a_377950]
-
reglementar, cu șorțuri curate, licență și prețuri la vedere, te tratează cu mină serioasă, de-ți trebuie ureche muzicală foarte fină ca să sesizei ironia dulce acrișoară a câte unui comentariu laconic, aruncat în vânt de mărginenii cu clop sau de rumenele fete de la munte, ce-adună zmeura de pe povârnișurile frecventate de urși. Și iarăși îmi amintesc de străbunica Sanvina, care își lua coșul cu ouă de cu seară, și se ducea pe jos cinci kilometri până în gara din Bendorf (Benești), ca să
SIBIUL – SINGULAR, CU ARTICOL HOTĂRÂT de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 850 din 29 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/375283_a_376612]
-
afară din casă e bunicul. Nu are stare la cei 75 de ani ai săi. Dimineața dă ocol peste tot prin gospodărie, inspectând orice colțișor. Face pârtie și vorbește cu toate vietățile ogrăzii. Îmi place când îl văd cu obrajii rumeni , cu mustața albă și când îi aud glasul voios dând binețe și glumind cu vecinii de la distanță, peste garduri. Se uită în cușca lui Negrici și i se pare lui că iarba uscată, pusă ca așternut, s-a cam uzat
GHEORGHIȚA DURLAN [Corola-blog/BlogPost/374639_a_375968]
-
afară din casă e bunicul. Nu are stare la cei 75 de ani ai săi. Dimineața dă ocol peste tot prin gospodărie, inspectând orice colțișor. Face pârtie și vorbește cu toate vietățile ogrăzii. Îmi place când îl văd cu obrajii rumeni , cu mustața albă și când îi aud glasul voios dând binețe și glumind cu vecinii de la distanță, peste garduri. Se uită în cușca lui Negrici și i se pare lui că iarba uscată, pusă ca așternut, s-a cam uzat
GHEORGHIȚA DURLAN [Corola-blog/BlogPost/374639_a_375968]
-
dor. O foame sinceră și pură privită drept sau în epură un adevăr mistuitor ca viermele ascuns în măr, sau ca setea ce mă îmbie să beau un strop, melancolie, ori să dezgrop comori ascunse pe un munte. Ce dulce, rumen, delicios, este să gust din el milos, mărul Evei ca singură salvare pentru o iubire mare. Referință Bibliografică: Mărul Evei / Petru Jipa : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2161, Anul VI, 30 noiembrie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Petru
MĂRUL EVEI de PETRU JIPA în ediţia nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379288_a_380617]
-
Lucia Costea Publicat în: Ediția nr. 1952 din 05 mai 2016 Toate Articolele Autorului Text scris de Claudia Vaszko (17 ani): Stau și mă privesc în oglindă. Tot ceea ce văd este un chip de saptesprezece ani. Bine conturat, rotunjit și rumen în obraji. Oglinda îmi este așezată în podul palmei, este una micuță. Mă privesc zilnic, și îmi analizez mărimile corpului, dar niciodată nu îmi pot analiza și sufletul. Am niște palme micuțe. Uneori mă chinui să car câte o găleată
BISERICA, ȘCOALA DIN SUFLETUL MEU de CORINA LUCIA COSTEA în ediţia nr. 1952 din 05 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/378700_a_380029]
-
urcat, mestecă întruna vorbe. Ce dinamică perfectă! Termina unul de spus una, tace cîteva secunde, reia celălalt. Și nu s-au cunoscut pînă acum. Cine-or fi? Ce-or fi făcînd ăștia doi babani de vîrsta a treia, unul mai rumen ca altul? Că, ce-au făcut... înainte, se cam simte. Ce tot turuie ei, în fond? Oho: catastrofă după catastrofă, mizerie după mizerie, promiscuitatea care ne înconjoară agresiv e, toată, la gura lor. Parc-ar face amîndoi revista presei. Dacă
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Nouă Timpuri trăit-au ei prin codri, hrănindu-se cu fructe dulci, Și nouă luminoase Spații străbătut-au, teșind hătișuri de-ncîntare, Sălbaticele Capre pentru lapte prinzîndu-le-n capcane, si se hrănesc cu carnea Mieilor: Un barbat și-o femeie, goi și rumeni că splendoarea verii. Pieptul lui, pe rînd Iubire și-Ură, una alteia urmînd: al ei, Dispreț și Gelozie 230 În pasiuni abia născute; nu se sărutau, nici nu se-mbrățișau de frică și rușine. Capul lui răspîndea lumină și era
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Lacul lui Udan Adan. Și pe Hotarul Transparenței 133 apoi zidi Luban-ul134. Tharmas Temelia așeza și Los cu chin grozav isprăvi zidirea. Însă cînd paisprezece veri și ierni și-au fost sfîrșit rotirea peste 80 Solemnul lor sălaș, Los privi rumenul băiat Îmbrățișîndu-și luminoasă mama, si văzu focuri răutăcioase În ochii săi cei tineri, limpede-nțelegînd că Orc puse la cale să-l ucidă 135. Tristețe se nalta peste roșcatele-i sprincene; un brîu ce strînge 136 îi crescu În jurul pieptului că
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
care-o dați; cu grațioasa viclenie Exagerați mici daruri; pe om să-l faceți ca să vrea un dar, și-apoi să-l dați cu fast. 125 Spuneți-i că zîmbește de-l auziți oftînd. De-i palid, spúneți-i că-i rumen. Propovăduiți chibzuința, spunéți-i că e îmbuibat și că-și îneacă mințile În băutură tare, măcar că știți că tot ce are sînt Pîinea și apă. Nevasta-i măguliți-o, de pruncii săi fie-vă milă, pîn' ce putea-vom Face ástfel
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Orc. Los o văzu întinsă, chipul morții, peste-ale sale vestejite vai; Umbră ei merse înainte și se-ntoarse. Era acuma palida că neaua Cînd munții și colinele-s acoperite și ale Omenirii căi închise, 175 Însă cînd Spiritul ei reveni, rumen precum o dimineață cînd Coptul fruct cu bucurie se îmbujorează într-ale cerului săli veșnice, [Ea-n taină bucuratu-s-a văzînd; și se hrăni cu Deznădejdea lui. Ea spuse, "Sînt răzbunata pentru toate suferințele de-odinioară".] Tristețe îl cuprinse
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
vîntu-ngrozitor cu gelozie-n tînguirea-i: "De ce nu pot ca să mă Bucur de frumusețea ta, Încîntătoare Enitharmon? 185 Cînd mă întorc din Nori de Jale în Elementele rătăcitoare Unde tu, înfiorîndu-te cu bucurie, fermecătoare strălucind că vară, Te-odihnești în desfătare, rumena cînd sînt plecat, de frumusețe-nvăpăiată, Rece și palida în suferință cînd m-apropii, de frica Frunții și-a ochilor mei groaznici tremurînd, buzele tale că trandafiri în primăvara se-ofilesc. 190 Cum ai scăzut! strugurii tăi care-n al verii
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
avînd, numit Satan și-Adam. Dar Los statu pe Hotarul Transparenței 210, plîngînd și tremurînd, 385 Plin de-ndoieli asupră-și vină aruncînd-o, privi la fructul Arborelui Tainic al lui Urizen. Căci astfel Enitharmon zise: "Cînd În Adîncuri dedesubt din rumenele roade am cules, Chiar prin această am știut că eu Păcătuisem, și-apoi știut-am Că fără de răscumpărare din moartea Veșnică nu voi putea fi mîntuita: 390 Că Viața viețuiește peste moarte, și prin devoratoare pofta Toate cîte sînt există
by William Blake [Corola-publishinghouse/Science/1122_a_2630]
-
Doctor Ragnavaldur Sicl, Grefier: subtila domnișoară dr. Brunhilde Lotte Ivanova. Aprod: dr. Radoslav Isidorovici Spam. Avocatul din oficiu a fost numit Ludovic L., garantul faptului că ticălosul va pierde procesul și va fi pedepsit pe măsura faptelor săvârșite 27. Bronzat, rumen la față, deși mai degrabă sfrijit, Bleier părea atât de înfloritor, chiar și în boxă, încât a reușit să atragă și mai multă ură din partea asistenței. Așa că procesul părea să fie doar o simplă formalitate și doar așteptata minunată prestație
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
Și un timp aparte. Dimineața caut să o ajut pe mama la treabă; mă pune să am grijă de focul din cuptorul din spatele casei. Coace mama colaci cu zecile. Vreo trei cuptoare. Și ce buni sunt colacii scoși fierbinți și rumeni din cuptor... Cum se desprind șuvițele din ei, ce miros și ce gust! Dar nu uiți și de ai tăi, cu care ai pus la cale să mergi cu uratul. Ultimele pregătiri: trăistuța pentru colăcei, buzunarul de la haină În care
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]