24,561 matches
-
la construcția unei cărți pe care doriți să o publicați și sper ca acest proiect al dumneavoastră să se desăvârșească. Poate se va reuși, prin acest volum, estomparea unor mituri sau prejudecăți privitoare la exilații români.Nicolae BĂCIUȚ: Exilul a rupt, geografic, familii în două - o parte a rămas în țară, cealaltă s-a stabilit peste Ocean. Ce suferințe particulare ale acestei rupturi aduce exilul? Indiferent de motivele lui?... VIII. NICOLAE BĂCIUȚ - ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU SIMONA PUȘCAȘ (ROMA, ITALIA
NICOLAE BĂCIUŢ by http://confluente.ro/articole/nicolae_b%C4%83ciu%C5%A3/canal [Corola-blog/BlogPost/353457_a_354786]
-
revoluție... așa că pot să spun că am cunoscut exilul într-o măsură destul de mare. Sper să puteți publica această carte care va ajuta publicul cititor să înțeleagă adevărata față a fenomenului numit EXIL. Vă doresc succes! Nicolae BĂCIUȚ: Exilul a rupt, geografic, familii în două - o parte a rămas în țară, cealaltă s-a stabilit peste Ocean. Ce suferințe particulare ale acestei rupturi aduce exilul? Indiferent de ... Citește mai mult Nicolae BĂCIUȚ: Doamnă Simona Pușcaș, intenționez să public o carte despre
NICOLAE BĂCIUŢ by http://confluente.ro/articole/nicolae_b%C4%83ciu%C5%A3/canal [Corola-blog/BlogPost/353457_a_354786]
-
revoluție... așa că pot să spun că am cunoscut exilul într-o măsură destul de mare. Sper să puteți publica această carte care va ajuta publicul cititor să înțeleagă adevărata față a fenomenului numit EXIL. Vă doresc succes!Nicolae BĂCIUȚ: Exilul a rupt, geografic, familii în două - o parte a rămas în țară, cealaltă s-a stabilit peste Ocean. Ce suferințe particulare ale acestei rupturi aduce exilul? Indiferent de ... IX. NICOLAE BĂCIUȚ - ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU IULIAN POPA (NEW YORK, SUA), de
NICOLAE BĂCIUŢ by http://confluente.ro/articole/nicolae_b%C4%83ciu%C5%A3/canal [Corola-blog/BlogPost/353457_a_354786]
-
ispitit Să umpli golul ce te doare! Cuvinte toată lumea îti oferă Dar inima și-o țin inchisă, Amăgire in ochii lor ți-arată, De ce li-i fața așa de-nfricoșată? Un ochi îmi plânge, unul râde Căci inima mi-i ruptă-n două, Eu știu prietene că fără tine Nu-mi voi simți deplin, ființa nouă! Referință Bibliografică: Un ochi plânge...unul râde / Gabriela Docuță : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1938, Anul VI, 21 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright
UN OCHI PLÂNGE...UNUL RÂDE de GABRIELA DOCUȚĂ în ediţia nr. 1938 din 21 aprilie 2016 by http://confluente.ro/gabriela_docuta_1461230043.html [Corola-blog/BlogPost/354515_a_355844]
-
închis în mica încăpere, a plecat, abia când s-a auzit ușa, închizându-se la apartamentul lui Zincă. Cu inima cât un purice, palmele transpirate și pașii nesiguri, Olga a coborât tiptil, apoi, după ce a trecut de ușa inginerului, a rupt-o la fugă pe scări în jos. Nu putea uita ochii lui Augustin Zincă, erau injectați ca ai unui taur furios, din gură pe care nu o mai putea ține închisă, i se prelingea pe barbă bale scârboase, o imagine
DRACU* NU ESTE AȘA DE NEGRU IV de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2076 din 06 septembrie 2016 by http://confluente.ro/ionel_carstea_1473137537.html [Corola-blog/BlogPost/385342_a_386671]
-
demult, revoluția! Ce-ar fi și cine știe dacă ar fi libertatea de azi, fără lupta lor! Cenzura pentru ei n-a fost decât o pânză de păianjen în care au încremenit gâzele mici, dar pe care fluturii mari au rupt-o. Câtă îmbuibare de nesăbuință poate avea cel ce zice că maestrul Alexandru Arșinel nu este revoluționar?! Cuvântul trebuie să fie oglinda faptei! Ce poate oglindi, așadar, un cuvânt împotriva maestrului Alexandru Arșinel? Afară de lupta de o viață a sa
ALEXANDRU ARŞINEL. REVOLUŢIE ŞI ONOARE de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1718 din 14 septembrie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1442223308.html [Corola-blog/BlogPost/347169_a_348498]
-
unicul companion fidel, Mă anunțai că mâine va fi ploaie Și-n nordul țării ninge mărunțel. Mi-ai oferit dramatice vedenii, M-ai învățat să aflu lucruri noi, Și-am explorat ascunsele domenii, Din Honolulu, până la Pleșcoi. Aș vrea să rup tăcerea ce mă doare Și glasul tău din nou să îl aud! Zadarnic “butonez” în disperare, Când buzunarul meu rămâne nud. Îmi mai rămâne o ultimă speranță, Că poate voi găsi un altruist, Să te repare-n ultimă instanță Pe
IUBIRE MURIBUNDĂ de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1554 din 03 aprilie 2015 by http://confluente.ro/camelia_ardelean_1428054245.html [Corola-blog/BlogPost/374500_a_375829]
-
egal depărtate de mine. Era cercul fetelor ce beau doar apă plată cu lămâie, rotindu-se-n jur ca o horă jucată pe călcâie. Ah, și cât le-am rugat la egală distanță să rămână ! Dar una din ele a rupt cercul, și-a luat raza-n mână, și a venit la centru mergând în spirală. În spatele ei formând o coadă fatală au venit toate. Mă locuiește și astăzi un cerc ... din păcate ... Referință Bibliografică: Cercul / Dan Norea : Confluențe Literare, ISSN
CERCUL de DAN NOREA în ediţia nr. 1318 din 10 august 2014 by http://confluente.ro/dan_norea_1407656992.html [Corola-blog/BlogPost/371352_a_372681]
-
de șarm, veșnic pus pe glume . - Lăură, îți aduci tu aminte când am urcat la munte și tu ai venit cocheta, în niște săndăluțe cu bretele? Bineînțeles că nici nu ai apucat să urci prea mult, că ți s-au rupt, ai urcat cât ai putut în șosetele pe care ți le-a dat Gabi, iar apoi te-am carat cu rândul în spate. Nu erai grea, eu nu te-aș mai fi dat jos din spate, dar nu aveai ochi
de LUCHY LUCIA în ediţia nr. 1956 din 09 mai 2016 by http://confluente.ro/luchy_lucia_1462817610.html [Corola-blog/BlogPost/378427_a_379756]
-
divino-umană care este Biserica. A fi creștin, a fi în Biserică înseamnă a fi în Sfânta Treime. Unirea se face prin Sfântul Botez, În Biserică nu în afară de Biserică, după principiul paulin: Nu ne propovăduim pe noi înșine. Orice propovăduire care rupe pe Hristos de Treime, de Biserică, face din Ea o simplă învățătură umană. Mântuirea în Biserică este intrarea în comuniune cu Sfânta Treime căci Ea, Biserica este locul și spațiul manifestării Sfântul Treimi. Iar Biserica se manifestă în Sfânta Treime
VORBIREA DESPRE BISERICA INTRE CURS SI DISCURS de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 79 din 20 martie 2011 by http://confluente.ro/Vorbirea_despre_biserica_intre_curs_si_discurs.html [Corola-blog/BlogPost/349670_a_350999]
-
toate neamurile. Epistola către Efeseni: este cartea eclesiologică a Bisericii. Prin opera Sa Iisus Hristos recapitulează totul, concentrează totul sub un singur cap: El, și aceasta este marea taină că: „păgânii sunt împreună cu noi martori ai aceleași făgăduințe”. Domnul Hristos rupe peretele vrajbei dintre Israel și păgâni. Aceasta este misiunea Bisericii, marele mister: ea împacă totul și ceea ce este pe orizontal și pe vertical. Misiunea sa este a chemării, a slujirii și împăcării. Referințe speciale avem la Sf. Ap. Și Ev.
VORBIREA DESPRE BISERICA INTRE CURS SI DISCURS de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 79 din 20 martie 2011 by http://confluente.ro/Vorbirea_despre_biserica_intre_curs_si_discurs.html [Corola-blog/BlogPost/349670_a_350999]
-
-au spre vecie, Ca frunzele pornite înspre seară, Doi dascăli într-un vânt de întâmplare Și doi colegi ajunși în prag de vară. Dragii mei, ne bate toamna-n poartă, Mai e un pic din viață și din rost, Să rupem catalogul între buze, Și să tăcem povestea care-am fost. George Baciu 4 iunie 2011, anul de grație Azi Referință Bibliografică: REVEDERE 30 DE ANI DE LA TERMINAREA LICEULUI ZINCA GOLESCU PITESTI / George Baciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 373
REVEDERE 30 DE ANI DE LA TERMINAREA LICEULUI ZINCA GOLESCU PITESTI de GEORGE BACIU în ediţia nr. 373 din 08 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Revedere_30_de_ani_de_la_terminarea_liceului_zinca_golescu_pitesti.html [Corola-blog/BlogPost/357846_a_359175]
-
explici că a ajuns oala asta îngropată în curtea noastră? -Sincer? Nu am explicație, eu nu am pus-o acolo și cred că nici tu. Dacă o fi pus-o Rădița, norocul ei că nu am prins-o că-i rupeam cocoașa. Asta nu e o probă femeie pentru ca tu să atribui puteri așa mari, sclerozatei ăleia. Eu nu cred în vrăji. Vrăjile se ating de cine crede! Închină-te la Dumnezeu și nu se vor lipi vrăjile de noi! Vei
VRĂJITOAREA de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2050 din 11 august 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1470863638.html [Corola-blog/BlogPost/383894_a_385223]
-
cu tupeu, Apoi se-oprește pe un dâmb Și unui gând zâmbește strâmb. Răsună în salcâm: Boc! Boc! El are barbă dar și cioc, Își umflă mușchii de pe piept Să pară caprelor deștept. Se uită-n juru-i pe furiș Și rupe-o floare de măcriș Și-o ia cu el s-o dea în dar, V-aș spune cui, dar n-am habar!... Referință Bibliografică: ȚAPUL / Gheorghe Vicol : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1575, Anul V, 24 aprilie 2015. Drepturi
ȚAPUL de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1575 din 24 aprilie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1429879036.html [Corola-blog/BlogPost/357756_a_359085]
-
POEZIE DE ION I. PĂRĂIANU Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 1069 din 04 decembrie 2013 Toate Articolele Autorului Poezie de Ion I. Părăianu FRUNZA În mărul din fața casei tremură frunza suflată de vânt, dar nu se vrea ruptă cu ușurință, în ea pulsând seva-n nervuri ca sângele-n inimă - ea inimă verde fiind și nu se dă deloc doborâtă, viața fiind rea pe pământ. Privesc la ea cu durere, când o văd cum se luptă de-atâta
FRUNZA, POEZIE DE ION I. PĂRĂIANU de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1069 din 04 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Frunza_poezie_de_ion_i_par_al_florin_tene_1386174139.html [Corola-blog/BlogPost/362459_a_363788]
-
Acasa > Versuri > Ipostaze > CÂND VEI PRIVI ÎN FLORI DE ROMANIȚĂ... Autor: Elena Spiridon Publicat în: Ediția nr. 2351 din 08 iunie 2017 Toate Articolele Autorului Adio-ți spun, o dulce primăvară, Mi-a mai rămas doar anotimpul meu; S-au rupt și corzile de la vioară Și mă agit ca-n cușca unui leu. Degeaba plânge dragostea sihastră, Mi-a tot zâmbit, a râs cu șiretlic; Nu pot iubi decât o floare- albastră Ce s-a ascuns în ochiul de șeic. Nu
CÂND VEI PRIVI ÎN FLORI DE ROMANIŢĂ... de ELENA SPIRIDON în ediţia nr. 2351 din 08 iunie 2017 by http://confluente.ro/elena_spiridon_1496894694.html [Corola-blog/BlogPost/354014_a_355343]
-
-mi trăirea, Ce-mi scutură plâns pe brațe cu brumă, Cuvinte-n balast, robindu-mi gândirea! Ah, muzica nouă, de împrumut! Lupii se-ntorc în haită, călare, Din sec și arpegiu - gol așternut - Pentru disprețuri, pentru scalare! Ah, liniștire, netulburare, Rupe din cerul scurtelor nopți, Scoate-mi din mare învolburare, Și stele, și luna, dacă mai poți! Ah, Univers, așază-mă sus! Uită-mă, Doamne, lasă-mi șirag, Pe galaxia care-a apus, Taină în care, iubitul meu drag, Scoate armura
FUGA DE SILFIDE de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/lorena_georgiana_craia_1480476933.html [Corola-blog/BlogPost/379291_a_380620]
-
-mi trăirea,Ce-mi scutură plâns pe brațe cu brumă,Cuvinte-n balast, robindu-mi gândirea!Ah, muzica nouă, de împrumut!Lupii se-ntorc în haită, călare,Din sec și arpegiu - gol așternut -Pentru disprețuri, pentru scalare! Ah, liniștire, netulburare, Rupe din cerul scurtelor nopți,Scoate-mi din mare învolburare, Și stele, și luna, dacă mai poți!Ah, Univers, așază-mă sus!Uită-mă, Doamne, lasă-mi șirag,Pe galaxia care-a apus,Taină în care, iubitul meu drag,Scoate armura
FUGA DE SILFIDE de LORENA GEORGIANA CRAIA în ediţia nr. 2161 din 30 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/lorena_georgiana_craia_1480476933.html [Corola-blog/BlogPost/379291_a_380620]
-
treacăt acel subțire inel, ascultă numai delicatele ecouri iscate, care ei îi spun multe : Frisonul clipei, tremur prins în lut/ Cum umbra mea desfășura culoare/ Străină și-ntreruptă lângă trup/ Amurg stingher, întinse zări de sare/ Cum urme tulburi lin mă rup,/ Implor subțire prima rază rară/ Urc trepte noi și-n rugă nu-mi ajung/ Să scutur fructul clipei încleștat/ în galaxia pieliței de pară (Gest cosmic). Mirarea e începutul meditației. Grecul va fi avut dreptate, dar numai întrucât și putința
MIRACULUM DE ANGELA NACHE. VOICU BUGARIU REVISTA LUCEAFARUL de AUREL AVRAM STĂNESCU în ediţia nr. 351 din 17 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Miraculum_de_angela_nache_voicu_bugariu_revista_luceafarul.html [Corola-blog/BlogPost/351012_a_352341]
-
mă înspăimânți. Am crezut că totul este bine și că supărarea va trece peste câteva zile după plecarea mea, nu să producă o asemenea dramă. - Poate și eu am crezut așa fiule, însă nu și mama ta. Plecarea ta a rupt ceva în sufletul ei, au urmat numai tratamente de recuperare și apelarea la diverși specialiști, pentru a minimaliza riscul de a nu deveni un om irecuperabil. Acum este bine și chiar se gândește să-și reia cursurile de la Universitate. Tocmai
CAP. VI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1426233896.html [Corola-blog/BlogPost/348697_a_350026]
-
era teamă să deschidă discuția. Toți așteptau ca, la răcoarea grădinii de acasă, înconjurată de pomi fructiferi și plină cu flori de toate culorile și soiurile, stând în chioșcul de afară la o cafea, vor putea să refacă legătura firului rupt cu ceva timp în urmă, între fiu și părinții săi. Când au terminat de servit masa, au chemat ospătarul să achite nota, îndreptându-se apoi spre casă, în aceeași liniște, apăsătoare, care a domnit și în timpul servirii cinei. În oraș
CAP. VI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1426233896.html [Corola-blog/BlogPost/348697_a_350026]
-
dau la pește cu patru lansete. Gică, la zece metri de mine, și-a întins și el lansetele, fixate pe suporți din crengi de plop, care se găseau la tot pasul pe acolo, lăsate de alți pescari dinaintea noastră, sau rupte de vânt din pomii uscați. Peștele trăgea destul de bine, dar nu era mai mare de jumătate de kilogram. Gică prindea mai bine ca mine, deoarece când a văzut că trage carasul, a abandonat două lansete, rămânând doar cu două și
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1400004705.html [Corola-blog/BlogPost/344595_a_345924]
-
pielea noastră. Ziua nu erau prea periculoși și numeroși, căci stăteau ascunși prin frunzele copacilor și prin stuful din spatele păduricii. Ori de câte ori lansam și nu eram atent, forfacul[xv] ajungea în crengile pomilor de pe malul celălat. Cum nu-mi permiteam să rup forfacul, vrând-nevrând, trebuia să traversez înot canalul și să-mi recuperez cârligele. Nu același lucru i se întâmpla și lui Gică. El arunca la fix, acolo unde dorea. Doar mă certa pe mine că sperii peștii, când intram în apă
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1400004705.html [Corola-blog/BlogPost/344595_a_345924]
-
ratat peștele și am agățat vreo rădăcină, dar nu se mișca nimic. Încerc să mulinez, însă nu se mișca de pe fund, doar se apleca vârful lansetei și mai mult. Mă pregăteam să trag din poziția orizontală de lansetă și să rup forfacul, crezând că este agățat de ceva rădăcini sau aluviuni. Dintr-o dată, simt cum îmi smucește ceva lanseta din mână. Trăgeam cu forță, cu mâinile încleștate, să nu scap lanseta și țipam ca un apucat la Gică, să mă ajute
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1400004705.html [Corola-blog/BlogPost/344595_a_345924]
-
și mulinam continuu, cu forță. Peștele începuse să slăbească din rezistență și se apropia de mal. Ghinionul era că înălțimea malului era de circa doi metri până la luciul de apă. Nu aveam cum să ridic peștele pe mal, deoarece se rupea ori nailonul, ori lanseta. În plus, nu știam ce am prins și nici cât de mare era. L-am rugat pe Gică să coboare la nivelul apei, într-o zonă unde era posibil acest lucru, și cu minciogul[xix]în
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1229 din 13 mai 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1400004705.html [Corola-blog/BlogPost/344595_a_345924]