469 matches
-
regiunea Cernăuți (Ucraina). Are locuitori, preponderent ucraineni (huțuli). Satul este situat la o altitudine de 824 metri, pe malul râului Suceava, în partea de sud-est a raionului Putila, pe frontiera cu România. De această comună depind administrativ satele Halițivca și Rusca. Localitatea Seletin a făcut parte încă de la înființare din regiunea istorică Bucovina a Principatului Moldovei. Prima atestare documentară a satului datează dintr-un hrisov al voievodului Ștefan cel Mare din 13 martie 1490, când satul Seletin (înconjurat de munți și
Seletin, Putila () [Corola-website/Science/315643_a_316972]
-
și Valeria-Doina, cu domiciliul actual în Austria, 1160 Viena, Brunnengasse 22/6/7, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Cluj-Napoca, str. Constantin Brâncuși nr. 182, ap. 24, județul Cluj. 99. Faur Adam, născut la 13 august 1967 în localitatea Rusca Montană, județul Caraș-Severin, România, fiul lui Faur Adam și Tirsu Calina, cu domiciliul actual în Austria, 8720 Knittelfeld, Rassnitz 22, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Rusca Montană, județul Caraș-Severin. 100. Faur Amalia, născută la 8 iunie 1969 în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/133505_a_134834]
-
județul Cluj. 99. Faur Adam, născut la 13 august 1967 în localitatea Rusca Montană, județul Caraș-Severin, România, fiul lui Faur Adam și Tirsu Calina, cu domiciliul actual în Austria, 8720 Knittelfeld, Rassnitz 22, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Rusca Montană, județul Caraș-Severin. 100. Faur Amalia, născută la 8 iunie 1969 în localitatea Otelu-Roșu, județul Caraș-Severin, România, fiica lui Panescu Adrian și Rodica-Elena, cu domiciliul actual în Austria, 8720 Knittelfeld, Rassnitz 22, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Rusca
EUR-Lex () [Corola-website/Law/133505_a_134834]
-
Rusca Montană, județul Caraș-Severin. 100. Faur Amalia, născută la 8 iunie 1969 în localitatea Otelu-Roșu, județul Caraș-Severin, România, fiica lui Panescu Adrian și Rodica-Elena, cu domiciliul actual în Austria, 8720 Knittelfeld, Rassnitz 22, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Rusca Montană, județul Caraș-Severin. 101. Bouda Iosif, născut la 2 iulie 1966 în localitatea Garnic, județul Caraș-Severin, România, fiul lui Iosif și Ana, cu domiciliul actual în Cehia, 35111 Cheb, Treben 62, cu ultimul domiciliu din România în localitatea Garnic nr.
EUR-Lex () [Corola-website/Law/133505_a_134834]
-
MEYER CĂLINA, fiica lui Mațica Ioan și Armaș Maria, născută la data de 4 martie 1973 în localitatea Caransebeș, județul Caraș-Severin, România, cu domiciliul actual în Germania, 63741 Aschaftenburg, Muhlstr. 76, cu ultimul domiciliu din România, în comuna Teregova, sat Rusca nr. 234, jud. Caraș-Severin. 157. MEYER MARIA-SIMONA, fiica lui Slabu Dumitru și Marioara, născută la data de 17 iulie 1977 în localitatea Vulcan, județul Hunedoara, România, cu domiciliul actual în Germania, 91639 Wolframs-Eschenbach, Hintere-Gasse Str. 4, cu ultimul domiciliu din
EUR-Lex () [Corola-website/Law/171198_a_172527]
-
între Banat și Transilvania și care purta în antichitate numele de "Tapae", astăzi "Porțile de Fier ale Transilvaniei". Alegerea amplasamentului pentru întemeierea orașului s-a făcut în baza avantajelor strategice și economice, cu Munții Retezat la sud și Munții Poiana Ruscă la nord, constituiau bariere naturale greu de străbătut pentru eventualii atacatori. Teritoriul metropolei se întindea de la Tibiscum la Micia, până la intrarea Jiului în defileu, un teritoriu propice în care capitala s-a putut dezvolta în liniște, fiind apărată de castrele
Ulpia Traiana Sarmizegetusa () [Corola-website/Science/300719_a_302048]
-
Marmura de Rușchița se extrage din zăcământul de marmură de la Rușchița, o localitate din județul Caraș-Severin, la circa 10 km nord-vest de comuna Rusca Montană. Această marmură are diferite nuanțe, de la alb la gri, roz, roz-gălbui și roșiatic. Sculptorul maghiar Istvani Ferenczy (1772-1856) este primul care a atras atenția asupra calităților remarcabile ale marmurei de Rușchița, pe care a comparat-o cu marmura de
Marmură de Rușchița () [Corola-website/Science/327154_a_328483]
-
arhitecții Turnului Eiffel, a continuat exploatarea, astfel că în 1912 marmura de Rușchița ajunsese să fie exportată în 12 țări. În prezent, marmura se exploatează în "Cariera Veche-Gropan" și "Cariera Nouă- din Dealul lui Ionel", ambele situate în munții Poiana Ruscă, la o altitudine de 800 de metri. Acestea cuprind cea mai mare rezervă de piatră naturală aflată în exploatare din România. În zonele de dezvoltare a marmurelor, relieful este accidentat cu pereți abrupți și cu văi adânci. Locul din care
Marmură de Rușchița () [Corola-website/Science/327154_a_328483]
-
secolul al XV-lea de către cnezii din familia Caba. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . La numai câțiva kilometri depărtare de centrul comunal Dobra, într-o frumoasă așezare de la poalele nordice ale munților Poiana Ruscă, se găsește satul Roșcani, menționat documentar, ca „Roskan”, în anul 1491. În interiorul unei fortificații străvechi, astăzi dispărută, a fost ridicat, în perioada medievală, un edificiu din zid impunător, martor al bunăstării dar și al decăderii familiei nobiliare românești locale Caba
Biserica Buna Vestire din Roșcani () [Corola-website/Science/326658_a_327987]
-
o biserică ortodoxă din lemn construită în 1790 și pictată în 1812, ce poartă hramul "Cuvioasa Paraschiva". Poienul este totodată un punct terminal pentru zona montană a județului Timiș și un punct de plecare pentru diverse drumeții în Munții Poiana Ruscă. Aici se găsește o tabără școlară. Tot aici se mai găsește și o moară de apă.
Poieni, Timiș () [Corola-website/Science/301389_a_302718]
-
, cunoscută și sub numele de Peșteră Pietroasa, este situată în Munții Poiana Rusca, lângă localitatea Pietroasa (la 12 km de Făget), Județul Timiș. Denumirea peșterii este dată de dominantă cromatică, studiată și descrisă de speologi că „albastru de Pietroasa“. Dacă doriți să vă deconectați, puteti vizită peșteră de la Pietroasa, unde se ajunge pe
Peștera Albastră () [Corola-website/Science/307032_a_308361]
-
este situată la sud-est de satul Românești din județul Timiș în versantul stâng al Văii Fărășești, munții Poiana Rusca. Este renumită pentru acustică deosebită și concertele ținute în ea. Face parte din categoria peșterilor mijlocii, cu dezvoltarea totală de 1.450 m, dispusă orizontal pe 3 nivele. Intrarea principala este orientată spre N-NV, este lata de 9,5
Peștera Românești () [Corola-website/Science/304340_a_305669]
-
europene Natură 2000 în România) și se întinde pe o suprafață de 109 hectare. Situl reprezintă o zonă naturală (păduri de foioase, terenuri arabile) ce aparține bioregiunii colinare a Transilvaniei, încadrată în regiunea geografică alpina aflată la poalele Munților Poiana Rusca (grupa montană ce aparține Carpaților Occidentali) și continentală a depresiunii Hunedoarei. Aceasta este constituită din două corpuri separate ce includ rezervațiile naturale: Dealul Colț și Dealul Zănoaga (78,40 ha) și Dealul Cetății Deva (30 ha). În arealul sitului (la
Dealul Cetății Deva (sit SCI) () [Corola-website/Science/331212_a_332541]
-
Austria, Cehia, Slovacia, Ungaria, Elveția și sud-vestul Asiei: Liban, Siria, Turcia. În România se întâlnește în regiunile sudice pe un areal restrâns la pădurile de deal și câmpie, de-a lungul văii Mureșului, de la Lipova până la Gura Arieșului, Munții Poiana Ruscă, Banat de-a lungul Dunării, Platoul Mehedințiului, Defileul Oltului, Teleajen, Buzău, Dobrogea. ul este o specie termofilă și intră în compoziția șleaurilor; arborete pure realizează numai în pădurile degradate. Crește spontan în pădurile de stejar până în etajul fagului, pe un
Mojdrean () [Corola-website/Science/334314_a_335643]
-
(n. 14 septembrie 1878, satul Călinești, județul Botoșani - d. 12 septembrie 1916, Dealul Rusca - Pietrele Roșii, Munții Călimani) a fost un învățător român, căzut eroic în primul război mondial. În semn de prețuire pentru activitatea sa în folosul ridicării nivelului de educație al locuitorilor din satul Baia (județul Suceava), în anul 1937 i s-
Nicolae Stoleru () [Corola-website/Science/320604_a_321933]
-
o brutărie cooperativă și un atelier de dogărie. Încorporat în Armata Română și luat pe front după intrarea României în primul război mondial, locotenentul (în rezervă) Nicolae Stoleru a murit eroic la 12 septembrie 1916, în luptele crâncene de la Dealul Rusca - Pietrele Roșii din Munții Călimani. După moartea sa, Maria Stoleru s-a îmbolnăvit, s-a retras la părinți și apoi la Mănăstirea Agafton unde a murit în același an. În semn de prețuire a activității lui Nicolae Stoleru pentru binele
Nicolae Stoleru () [Corola-website/Science/320604_a_321933]
-
de reședință al comunei cu același nume din județul Hunedoara, Transilvania, România. Localitatea Băcia este situată pe Drumul Național 66, la jumătatea distanței dintre orașele Simeria și Călan, pe partea stângă a râului Strei, la poalele estice ale munților Poiana Rusca și cele nordice ale Munților Sebeșului. Localitatea Băcia a fost atestata documentar începând cu anul 1332, apărând de la inceput sub numele pe care îl poartă și astăzi. După Marea Unire de la 1918, sătul Bacia a fost arondat la Plasa Deva
Băcia, Hunedoara () [Corola-website/Science/300536_a_301865]
-
nou romanii, spre Sarmizegetusa, capitala Daciei romane. Pe frumoasa vale a Bistrei este situat satul Voislova. Localitatea Voislova este așezată pe cursul superior al văii Bistrei, învecinându-se: spre est cu satele Marga, Vama - Marga și Băuțar, spre nord cu Rusca Montană și Ruschița, spre vest cu Valea - Bistrei și Zăvoi iar spre sud-vest cu Măgura, Măru și Poiana Mărului. Valea Bistrei formează culoarul de trecere care face legătura între țara Hațegului și ținuturile bănățene. Prinsă între înălțimile de peste două mii de
Voislova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301101_a_302430]
-
paralela 45°20'03" latitudine nordică și meridianul 22°20'03" longitudine estică. Vatra satului este așezată între dealurile domoale Cocin la nord și Slatina la sud-est, de-a lungul șoselei principale Caransebeș - Hațeg, fiind străbătută perpendicular de șoseaua Voislova - Rusca Montană - Ruschița, care face legătura cu masivul Poiana Ruscăi, fiind întretăiată de două străzi laterale, ce formează o răscruce. Voislova este o localitate compactă, așezată de-o parte și de alta a drumului național (DN 68), paralelă cu râul Bistra
Voislova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301101_a_302430]
-
singurul drum de legatură între Banat și Țara Hațegului. Schimbările social-economice și cultural artistice dintre cele două provincii au contribuit la ridicarea nivelului de civilizație a oamenilor acestor locuri. Ca poziție turistică, localitatea Voislova poate deveni punct de plecare spre Rusca Montană și Ruschița, sate cu profil industrial, situate pe valea pârâului Rusca, afluent al râului Bistra care creează posibilități de valorificare imediată a frumuseților naturale. Voislova este un colț geografic aproape minuscul, în nord-estul Banatului, dar probabil că nu există
Voislova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301101_a_302430]
-
cultural artistice dintre cele două provincii au contribuit la ridicarea nivelului de civilizație a oamenilor acestor locuri. Ca poziție turistică, localitatea Voislova poate deveni punct de plecare spre Rusca Montană și Ruschița, sate cu profil industrial, situate pe valea pârâului Rusca, afluent al râului Bistra care creează posibilități de valorificare imediată a frumuseților naturale. Voislova este un colț geografic aproape minuscul, în nord-estul Banatului, dar probabil că nu există în România un alt perimetru așa de restrâns care să concentreze atât
Voislova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301101_a_302430]
-
Sebeșului, care grupa în secolele XIV - XV satele din depresiunea Caransebeșului, fapt confirmat documentar în anul 1350 prin actul privelegiat în favoarea voievodului Lupcin din familia Mâtnicenilor. Limita nordică a acestuia derulată pe valea Bistrei, de-a lungul culmilor Munților Poiana Ruscă, într-un sector cuprins între Ciuta și Băuțar găzduia și localitatea Voislova. Într-o ordine cronologică, numele satului Voislova apare scris în documente sub următoarele forme 7: • În anul 1397 - WOZYLYOWA ; • În anul 1430 - WOYZLOWA ; În anul 1544 - WHEZYLOWA ; • În
Voislova, Caraș-Severin () [Corola-website/Science/301101_a_302430]
-
cunoscută ca "Ținutul pădurenilor" se depopulează constant din cauza absenței drumurilor de acces. Sate precum Curpenii Silvașului, Mosoru, Manu și Goleș sunt aproape depopulate. Oamenii coboară de pe culmile dealurilor, sau mai exact de pe platourile vaste ale culmilor vestice ale Munților Poiana Ruscă, unde pomii sunt mai roditori, pe malul râului Cerna unde accesul e mai facil. Conform recensământului efectuat în 2011, populația comunei Toplița se ridică la locuitori, în scădere față de recensământul anterior din 2002, când se înregistraseră de locuitori. Majoritatea locuitorilor
Comuna Toplița, Hunedoara () [Corola-website/Science/310562_a_311891]
-
în Republica Populară Română. Cu acest volum și cu odele publicate în presă, a devenit unul dintre cei mai reprezentativi poeți ai realismului socialist (denumit proletcultism) și poate cel mai de succes poet al vremii. Este autorul baladelor „Lazăr de la Rusca” (1949) și „Minerii din Maramureș”, ce proslăveau „martirii comuniști și munca eroică a clasei muncitoare”. Ulterior, poezia sa a evoluat spre neomodernism. În anii ’80, atitudinea lui s-a radicalizat, ajungând în ultimii doi ani dizident pe față al regimului
Dan Deșliu () [Corola-website/Science/311932_a_313261]
-
(n. 20 octombrie 1971, Poiana Răchițelii, Cerbăl, Hunedoara) este un actor român de teatru și film. Puiu se trage dintr-o familie de pădureni din Ținutul Pădurenilor, Munții Poiana Ruscă județul Hunedoara. În toamna anului 1987 la vârsta de șaisprezece ani Puiu începe cursurile de actorie la Școala Populara de Artă Deva continuând în paralel studiile la Liceul din Geoagiu susținut conspirativ de bunica sa. În vara lui 1990 este
Puiu-Mircea Lăscuș () [Corola-website/Science/333501_a_334830]