10,956 matches
-
AMINTIRI DESPRE STAȚIONAREA TEMPORALĂ ATRUPELOR RUSEȘTI, ÎN COMUNA COSTEȘTI-VÂLCEA, ÎN TIMPUL ÎNAINTĂRII LOR SPRE APUS, DUPĂ 23 AUGUST 1944 Autor: Al Florin Țene Publicat în: Ediția nr. 259 din 16 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului AmintiAmintiri despre staționarea temporară a trupelor rusești, în comuna Costești - Vâlcea, în timpul înaintării lor spre Apus, după 23 august 1944. ARTICOL DE PROFESOR EMIL ISTOCESCU Trecerea și staționarea temporară a unor eșaloane ale trupelor rusești, nu mult după 23 august 1944 și prin comuna Costești-Vâlcea, a ținut
AMINTIRI DESPRE STAŢIONAREA TEMPORALĂ ATRUPELOR RUSEŞTI, ÎN COMUNA COSTEŞTI-VÂLCEA, ÎN TIMPUL ÎNAINTĂRII LOR SPRE APUS, DUPĂ 23 AUGUST 1944 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_despre_stationarea_temporala_atrupelor_rusesti_in_comuna_costesti_valcea_in_timpul_inaintarii_lor_spre_apus_dupa_23_august_1944.html [Corola-blog/BlogPost/348142_a_349471]
-
16 septembrie 2011 Toate Articolele Autorului AmintiAmintiri despre staționarea temporară a trupelor rusești, în comuna Costești - Vâlcea, în timpul înaintării lor spre Apus, după 23 august 1944. ARTICOL DE PROFESOR EMIL ISTOCESCU Trecerea și staționarea temporară a unor eșaloane ale trupelor rusești, nu mult după 23 august 1944 și prin comuna Costești-Vâlcea, a ținut probabil de strategia înaintării spre Apus, (ținta fiind Germania nazistă) a acestora, pe mai multe căi rutiere din țara noastră, dându-se astfel impresia că s-a săvârșit
AMINTIRI DESPRE STAŢIONAREA TEMPORALĂ ATRUPELOR RUSEŞTI, ÎN COMUNA COSTEŞTI-VÂLCEA, ÎN TIMPUL ÎNAINTĂRII LOR SPRE APUS, DUPĂ 23 AUGUST 1944 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_despre_stationarea_temporala_atrupelor_rusesti_in_comuna_costesti_valcea_in_timpul_inaintarii_lor_spre_apus_dupa_23_august_1944.html [Corola-blog/BlogPost/348142_a_349471]
-
gât, iar jos, în fața animalelor erau aduse maldăre de nutreț verde ( fân, costreie, iarbă), proaspăt. Toată această alimentare a fost luată de la populația locală, care n-a crâcnit în fața eliberatorilor, fiind bucuroasă, nevoie mare! In ceea ce a privit mulțimea armatei rusești, așezate temporar - sine die - pentru întremare și odihnă, s-au luat, operativ, două feluri de măsuri: -ofițerii au fost încartiruiți prin casele mai arătoase ale sătenilor, iar gradații inferiori și restul trupei au fost instalați în câteva livezi și grădini
AMINTIRI DESPRE STAŢIONAREA TEMPORALĂ ATRUPELOR RUSEŞTI, ÎN COMUNA COSTEŞTI-VÂLCEA, ÎN TIMPUL ÎNAINTĂRII LOR SPRE APUS, DUPĂ 23 AUGUST 1944 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_despre_stationarea_temporala_atrupelor_rusesti_in_comuna_costesti_valcea_in_timpul_inaintarii_lor_spre_apus_dupa_23_august_1944.html [Corola-blog/BlogPost/348142_a_349471]
-
lor era făcuța în tăvi de tablă și era foarte acră. Mai toți fumau mahoarcă - tutun ordinar tocat, și de proastă calitate-, păstrată în săculeți de pânză, strânși la gură cu sfoară, iar foițele le păstrau în tabachere. După ce trupele rusești pătrunseseră în inima țării, li s-au pus la dispoziție niște dicționare ruso-române, cuprinzând vocabularul uzual, de strictă necesitate și cu o serie de sintagme, expresii și locuțiuni, cu ajutorul cărora să se poată descurca. Am avut prilejul să constat lucrul
AMINTIRI DESPRE STAŢIONAREA TEMPORALĂ ATRUPELOR RUSEŞTI, ÎN COMUNA COSTEŞTI-VÂLCEA, ÎN TIMPUL ÎNAINTĂRII LOR SPRE APUS, DUPĂ 23 AUGUST 1944 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_despre_stationarea_temporala_atrupelor_rusesti_in_comuna_costesti_valcea_in_timpul_inaintarii_lor_spre_apus_dupa_23_august_1944.html [Corola-blog/BlogPost/348142_a_349471]
-
care am reușit să încheg puțină conversație a scos din raniță un mic dicționar, încercând să-i simtă cât de cât sprijinul. Mai eficiente au fost însă, tot semnele limbajului mut, gesturile și mimica, rusul cerându-mi: pila-pila, însoțind cuvintele rusești de un semn cu mâna, care a fost perceput de mine ca un du-te - vino, însemnând rezultatul acțiunii de pilit fier sau lemn. M-am repezit acasă și i-am adus o pilă, dar văzând ce am înțeles să
AMINTIRI DESPRE STAŢIONAREA TEMPORALĂ ATRUPELOR RUSEŞTI, ÎN COMUNA COSTEŞTI-VÂLCEA, ÎN TIMPUL ÎNAINTĂRII LOR SPRE APUS, DUPĂ 23 AUGUST 1944 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_despre_stationarea_temporala_atrupelor_rusesti_in_comuna_costesti_valcea_in_timpul_inaintarii_lor_spre_apus_dupa_23_august_1944.html [Corola-blog/BlogPost/348142_a_349471]
-
i-am adus o pilă, dar văzând ce am înțeles să-i aduc, m-a privit strâmbându-se a silă și mi-a dat de înțeles tot prin gesturi că sunt îngust la minte ori nepriceput, completând cu o zicală rusească: -Tî durak crasnâi, i burak! Văzându-mă nedumerit, a deschis dicționarul de campanie și, adunând înțelesurile cuvintelor din cuprinsul zicalei sale, am obținut următoarea calificare: -Tu ești prost și roșu ca dracu! M-am repezit din nou acasă și i-
AMINTIRI DESPRE STAŢIONAREA TEMPORALĂ ATRUPELOR RUSEŞTI, ÎN COMUNA COSTEŞTI-VÂLCEA, ÎN TIMPUL ÎNAINTĂRII LOR SPRE APUS, DUPĂ 23 AUGUST 1944 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_despre_stationarea_temporala_atrupelor_rusesti_in_comuna_costesti_valcea_in_timpul_inaintarii_lor_spre_apus_dupa_23_august_1944.html [Corola-blog/BlogPost/348142_a_349471]
-
mai mult prin gesturi și semne, o discuție), aceștia dovedindu-se mai corecți și ceva mai manierați. Am observat că unul dintre cei doi likinanți scrisese o epistolă întinsă, într-o caligrafie de toată lauda, familiei sale din îndepărtata patrie rusească. A scos apoi din portofel o fotografie cu soția și copiii, arătându-mi-o cu o înfățișare înduioșată. Pregătindu-și o țigără din tabacioc, scos cu vârful a trei degete din acealși tip de săculecior, a închis scrisoarea fără plic
AMINTIRI DESPRE STAŢIONAREA TEMPORALĂ ATRUPELOR RUSEŞTI, ÎN COMUNA COSTEŞTI-VÂLCEA, ÎN TIMPUL ÎNAINTĂRII LOR SPRE APUS, DUPĂ 23 AUGUST 1944 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_despre_stationarea_temporala_atrupelor_rusesti_in_comuna_costesti_valcea_in_timpul_inaintarii_lor_spre_apus_dupa_23_august_1944.html [Corola-blog/BlogPost/348142_a_349471]
-
de praf. În ceea ce mă privește, ca martor și actor în aceste momente de tristă memorie, am reținut că ,,sunt prost și roșu ca dracu”, dar și că pila-pila, adică ferestrăul și coasa familiei mele au intrat în patrimoniul trupelor rusești eliberatoare, ca pradă de război. Prof. pensioner Emil Istocescu Referință Bibliografică: Amintiri despre staționarea temporală atrupelor rusești, în comuna Costești-Vâlcea, în timpul înaintării lor spre apus, după 23 august 1944 / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 259, Anul
AMINTIRI DESPRE STAŢIONAREA TEMPORALĂ ATRUPELOR RUSEŞTI, ÎN COMUNA COSTEŞTI-VÂLCEA, ÎN TIMPUL ÎNAINTĂRII LOR SPRE APUS, DUPĂ 23 AUGUST 1944 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_despre_stationarea_temporala_atrupelor_rusesti_in_comuna_costesti_valcea_in_timpul_inaintarii_lor_spre_apus_dupa_23_august_1944.html [Corola-blog/BlogPost/348142_a_349471]
-
reținut că ,,sunt prost și roșu ca dracu”, dar și că pila-pila, adică ferestrăul și coasa familiei mele au intrat în patrimoniul trupelor rusești eliberatoare, ca pradă de război. Prof. pensioner Emil Istocescu Referință Bibliografică: Amintiri despre staționarea temporală atrupelor rusești, în comuna Costești-Vâlcea, în timpul înaintării lor spre apus, după 23 august 1944 / Al Florin Țene : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 259, Anul I, 16 septembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 Al Florin Țene : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală
AMINTIRI DESPRE STAŢIONAREA TEMPORALĂ ATRUPELOR RUSEŞTI, ÎN COMUNA COSTEŞTI-VÂLCEA, ÎN TIMPUL ÎNAINTĂRII LOR SPRE APUS, DUPĂ 23 AUGUST 1944 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 259 din 16 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Amintiri_despre_stationarea_temporala_atrupelor_rusesti_in_comuna_costesti_valcea_in_timpul_inaintarii_lor_spre_apus_dupa_23_august_1944.html [Corola-blog/BlogPost/348142_a_349471]
-
URSS-ului e „catastrofa sec. 20” pentru că a urmat apoi un haos general și „vânzarea secolului” sub Boris Ielțîn. Astăzi „Rusia e unde trăiesc ruși”, după cum se vede în Transnistria, Georgia și Ucraina. După anexarea Crimeii, în presa și politica rusească se repetă mereu ca o mantră eurasiatică: „În sec. 21 ne-am ridicat din genunchi”. Proiectul lui Putin pentru Europa, este ca și cel a lui Hitler și Stalin 1939 refacerea axei Moscova-Berlin-Paris și periferizarea cele maritime anglo-mozaice. Dragă Viorel
RUSIA 2014 de VIOREL ROMAN în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 by http://confluente.ro/viorel_roman_1409380696.html [Corola-blog/BlogPost/370428_a_371757]
-
un gard. - Murcik! Ia să-ți fac o poză, drăgălașule!... Skiiițțțțț! Gata, puiul meu! zise Simona mulțumită că l-a prins pe Murcik așa de cuminte. Avea Simona un aparat foto ca lumea (Zorki sau Smena, nu mai știu), aparat rusesc, de acum treizeci de ani, din alea la care trebuia să-ți pui capul sub plapumă când schimbai filmul, să nu-l voalezi. Mai încolo, în ogradă, au dat de vițelușul scos de bunica din țarc, să mai stea la
ULTIMA PARTE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1182 din 27 martie 2014 by http://confluente.ro/Viorel_darie_1395903693.html [Corola-blog/BlogPost/370204_a_371533]
-
romanțată, interioare somptuoase, costume din mătăsuri, brocart, catifea, împodobite cu bijuterii montate în pietre colorate, peisaje sublime, scene de luptă și interpreți de mâna întâi, se vor delecta de duminică și până joi, între orele 17 și 19, urmărind canalul rusesc 9 HOT, cu traducere în limba ebraică. „Sültan Süleyman” are la bază viața sultanului cu cea mai lungă domnie din istoria Imperiului Otoman. Urcat pe tron la vârsta de 26 de ani, el a urmărit să construiască un imperiu mai
SERIALUL DE TELEVIZIUNE „SULTAN SULEIMAN MAGNIFICUL” de MAGDALENA BRĂTESCU în ediţia nr. 1263 din 16 iunie 2014 by http://confluente.ro/Magdalena_bratescu_1402903042.html [Corola-blog/BlogPost/340913_a_342242]
-
vagabonzi acolo noaptea chiar și unele femei. Uneori Mihai privind acei oameni și stând în anturajul lor simțea o durere în suflet iar în acele momente simțea nevoia să bea, de asemenea Vladimir când se îmbăta începea să cânte pe rusește și îi curgeau lacrimi din ochii să-i albaștrii iar întreaga sa fizionomie exprima o durere adâncă cei cel cunoșteau știau că în astfel de momente nu era bine să îl deranjezi pentru că plângea spuneau ei după soția lui o
PAȘI SPRE ABIS ( 2 ) de EUGEN ONISCU în ediţia nr. 1769 din 04 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/eugen_oniscu_1446639812.html [Corola-blog/BlogPost/384738_a_386067]
-
la Țiganca. După cum cred că m-ați auzit aseară, foarte mulți flăcăi au rămas fără viață. Dar și foarte mulți au rămas fără moarte, printre care și eu. Jur, ar fi fost mai bine să fiu nimerit de-un plumb rusesc, decât să ajung în iadul siberian. Am convingerea că moartea-i o bijuterie pe lângă viața în acest monstruos lagăr de “ispășire și educare definitivă”, cum “gavareau” comandanții când ne adunau să ne numere, să ne scadă, să ne asculte cu
Spaima, regretul, mucenicia şi soarta lui bădia Ion (I) by http://balabanesti.net/2013/10/12/spaima-regretul-mucenicia-si-soarta-lui-badia-ion/ [Corola-blog/BlogPost/339972_a_341301]
-
smălțuite din sec. al IX-1 î.e.n., civilizație traco-getică, oale din ceramică de tip oriental din orașul Sehr-Al-Jedid (1340-1368). În timp ce mă documentam a intrat un grup de copii. M-am apropiat și am auzit-o pe profesoara care îi însoțea, vorbind rusește. Îl întreb pe un copil , de unde sunt. Puștiul, un blond simpatic, s-a uitat la mine mirat. Insist, întrebându-l la ce școală învață. Aceeași față nedumerită. Auzindu-mă, profesoara îmi răspunde: suntem din Tiraspol. La școală se predă numai
DRUMURI DE LUMINĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 by http://confluente.ro/elisabeta_iosif_1461538227.html [Corola-blog/BlogPost/380813_a_382142]
-
nu se spală, niște împuțiți. De Georgia, Armenia și Azerbiajan nu te apropia - e război! Prin republicile din Caucaz sunt numai mujahedini și kgb-isti care se măcelăresc unii pe alții. De Crimeea n-am auzit, iar Odessa e sediul mafiei rusești. În Transnistria se pare ca nu-s oameni normali - până și vremea e tot timpul mohorâtă. De moldoveni ce să mai zici, să știi că rușii n-au nici o vină! Am auzit că se pune raketu pe mijlocul drumului, face
Viziteaza Marea Neagra! Masina ta e deja acolo! by Simona Tache () [Corola-blog/Other/18797_a_20122]
-
disponibil, cu doar 3 roți. Nu o descurajară nici promoteritele costumate în spiriduși cu pantofi urâți de sport și nici matracucele transpirate, care se încăierau pentru niște chiloți la reducere. Nu făcu cale întoarsă nici la vederea femeii cu căciulă rusească din vulpe polara și nici simțind, cu lacrimi în ochi, lovitura la țurloaie pe care i-o aplică un alt cărucior, aflat în derivă. Icni, șchiopata și înainta, precum alte eroine ale mult încercatului sau neam: Ana Ipatescu, Ecaterina Teodoroiu
Poveştile pe care le voi primi cadou by Simona Tache () [Corola-blog/Other/20903_a_22228]
-
stea acasă lângă ea, dar Sofia l-a rugat să nu-și facă griji și s-o cheme pe Eva. Aceasta cum a intrat în casă a început să jelească și să blesteme în toate limbile pe care le știa. Rusește, moldovenește, ebraica și idiși. A îmbrățișat-o pe Sofia sărutându-i mâinile și au plâns amândouă mult timp. Într-un târziu ea a plecat să se odihnesacă. Afară începuse să plouă și se pornise furtuna. Marea era agitată, iar Sofia
FRAGMENT DE MANUSCRIS (2) de SILVIA KATZ în ediţia nr. 101 din 11 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Dreptul_la_viata_fragment_de_manuscris_2_.html [Corola-blog/BlogPost/364431_a_365760]
-
aceasta a Limbii?” Dacă se sărbătorește limba înseamnă că cu limba nu e totul în regulă. E normal, de ce să nu sărbătorim fiecare zi. Dar nu îmi amintesc ca în Anglia să se vorbească altfel, englezește se vorbește. În Rusia, rusește se vorbește, în România-românește. La noi limba nu are nume. Dragii mei deputați, voi obraz aveți? Banii fabuloși la sărăcia aceasta îi primiți pentru ce, ca să ne încurcați ițele? Recent am fost plecat în America, și la vamă în aeroportul
La New York se numește Limba Română, acasă Limba Noastră by http://balabanesti.net/2015/09/01/eugen-doga-la-new-york-se-numeste-limba-romana-acasa-limba-noastra/ [Corola-blog/BlogPost/340026_a_341355]
-
care nu scăpa nicio ocazie de a-i critica pe băutorii care nu-și iau timp pentru a gusta pe-ndelete! Degeaba încercă biata tovarășă-Doamnă profesoară să-l descoasă; încăpățânat cum era, se așeză la masa din bucătărie lângă radioul său rusesc și dădu volumul pe tare, prefăcându-se absorbit de emisiunea Actualitatea Românească. Dite, dă Doamne iartă-mă mai încet, că ne bagi pe toți în pușcărie, cu Europa ta Liberă cu tot! De parcă n-ai ști că primărița stă dincolo de
PORTRETUL FĂRĂ OCHI de GABRIELA CĂLUŢIU SONNENBERG în ediţia nr. 1958 din 11 mai 2016 by http://confluente.ro/gabriela_calutiu_sonnenberg_1462974224.html [Corola-blog/BlogPost/375300_a_376629]
-
facă aprindere la plămâni. Ajuns la tarlaua părintească, deshămă caii și după ce-i bușumă[- A freca un cal cu un șomoiog de paie.] bine cu șomoiogul de paie, îi acoperi repede cu păturile cazone rămase de pe timpul războiului, de la trupele rusești cartiruite în plevar. Le aruncă un braț de iarbă cosită în grabă de pe marginea drumului, să aibă ce ronțăi până termină el treaba cu legatul și seceratul restului de lan. Începu să smulgă cicoare de pe răzor, pentru legarea snopilor. Lua
SECERATORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1424863623.html [Corola-blog/BlogPost/366013_a_367342]
-
tocmind oameni să le execute. Noroc cu salariul său. După cum se desfășurau evenimentele în comună, nu credea că îl apucă toamna pe bătrân ca particular, membru în TOS, o organizație de întovărășire între țăranii ne colectivizați, cred că după model rusesc. După cum se zvonea în comună,Vasile Vâlcu, primul secretar de partid al regiunii Constanța, forța nota să colectivizeze întreaga regiune până la sfârșitul anului. Au mai rămas câțiva care nu au vrut să intre în colectiv. Autoritățile erau cu ochii pe
SECERATORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1424863623.html [Corola-blog/BlogPost/366013_a_367342]
-
conține 40 de poezii și sunt scrise în majoritatea lor în Spania. Cartea se bucură de succes în mediile exilaților români. Scrise în metrica folclorică, a bocetului, unele paginie sunt un rechizitoriu neiertător al regimului impus țării noastre de tancurile rusești: "Pusuți-au muscalii bir,/ pe lobodă și pe știr,/Pe podmoale și copaci/ și pe pașii care îi faci...// Pân' ce sama îți vei da,/ ți-ar fura și Dunărea..." ("Dai și dai din neam în neam"). Aron Cotruș nu a
ION CRISTOFOR-ARON COTRUŞ, EXILATUL de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 358 din 24 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Ion_cristofor_aron_cotrus_exilatul.html [Corola-blog/BlogPost/350960_a_352289]
-
cu un copan maiestos de cocoș... și pe săturate și fără păcate! Era în vara anului de grație 1944, apoi a venit la 23 August „Eliberarea de sub fasciști”. Glorioasa Armată Sovietică în trecerea ei victorioasă ne-a învațat câteva expresii rusești ca de pildă: „davai cias... iopt-foiu mati” și celebrul „dalico Berlin?”. Cel ce pusese întrebarea era un uzbec janghinos cu patru ceasuri pe fiecare mână și cu un deșteptator atârnat de gât... ce mâna o cotigă la care era înhămată
AM FOST LA BAL LA ABRUD ... de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 410 din 14 februarie 2012 by http://confluente.ro/Ovidiu_creanga_am_fost_la_bal_la_abru_ovidiu_creanga_1329231228.html [Corola-blog/BlogPost/351912_a_353241]
-
Iordanului ne este comunătuturor:Români,ruși,etiopieni,greci ,palestinieni''. Un om mai bătrân venit din Ierusalim pentru a nu știu câta oară, priveaspre cei din jur, le asculta vorbele, fără a le înțelege tâlcul. Asculta pe ceicare vorbeau românește sau rusește și rostea ca pentru sine:noi ne-ambotezat .în decursul anilor, dar ei -arătând către cei care stăteau la rând, ein-au avut prilejul! Comuniștii nu le-au dat voie!!Ei sunt ucraineni, ruși,români.Numai acum li s-a permis și
BOTEZUL ÎN APELE IORDANULUI de PAUL LEIBOVICI în ediţia nr. 1794 din 29 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/paul_leibovici_1448812708.html [Corola-blog/BlogPost/363345_a_364674]