10,767 matches
-
d-stră de partid? Interesul lui Plahotniuc sau interesul lui Putin?”. La această simplă întrebare intrusul s-a hlizit în stilul său, răspunzând în limba stăpânilor săi din Kremlin că nu este la „Chto? Gde? Kogda?” (Ce?Unde?Când - o emisiune rusească de tipul TVC), mai învinuind-o de complicitate cu Maia Sandu. La Padova valeții i-au „organizat bine” întâlnirea. Au strâns probabil toată popimea fidelă patriarhiei ruse din Italia, aducând-o în sală (a se vedea fotografia în grup a
BRAVO DIASPORA !!! de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2266 din 15 martie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380643_a_381972]
-
cu peste 53%, a câștigat centrul Basarabiei mult mai informat, dar în general pe Republică am pierdut. Am pierdut masiv în zonele unde adevărul nu a ajuns, unde prin intermediul imperiului mediatic al oligarhilor Plahotniuc și Dodon, al zecilor de posturi rusești, a ajuns doar minciuna. Am pierdut în pofida mobilizării la maxim a unei părți de electorat (celei mai conștiente!), care a reușit să aducă un scor totuși onorabil (peste 48% cu un lider format în mai puțin de o lună, fără
AM PIERDUT ALEGERILE DAR… de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2146 din 15 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380639_a_381968]
-
categorie istorică. Cu cât fast este sărbătorită această zi, de ex., în SUA, Franța ș.a. țări. În cazul Basarabiei, rupte din trupul Moldovei la 1812, noțiunea de independență este una specifică. Aflată timp de peste 100 de ani sub cruntul jug rusesc Basarabia, grație Generației de Aur de la 1918, și-a declarat independența față de imperiul rus la 24 ianuarie 1918, care era însă doar un prim pas spre reunirea cu Țara, înfăptuit la scurt timp - la 27 martie 1918. La 28 iunie
25 DE ANI DE INDEPENDENŢĂ? de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380636_a_381965]
-
ticăloșii”. Ce s-a întâmplat totuși cu noi? Cine este de vină pentru dezastrul, în care mai rămânem încă? Greu de răspuns. Au fost mai mulți factori interni și, în special, externi (invadarea Republicii Moldova în raioanele din stânga Nistrului de către trupele Rusești, blocajele economice și energetice din partea Rusiei etc.), care au influențat procesele din acest colț de țară „cu oameni harnici dar cu conducători proști” (M. Eminescu). De jure sclavul sovietic de ieri, trecut prin deportări, gulaguri, foamete, închisori, colectivizare forțată și
25 DE ANI DE INDEPENDENŢĂ? de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2062 din 23 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/380636_a_381965]
-
doi, unde locurile sunt rezervate pentru Dodon și Lupu, ambii exponenți ai Kremlinului. Unii creduli vor spune că nu este așa? Lupta aparentă a lui Dodon contra puterii, contra lui Plahotniuc este pentru cei naivi. Este un element al polittehnologiilor rusești (probat anterior de Kremlin pe acest sol fertil prin Iu. Roșca care, cățărat pe copaci, scanda odinioară lozinci anticomuniste, antiVoronin!). Să analizăm puțin campaniile electorale ale lui Dodon și Lupu, demarate cu mult înainte de termenul stabilit de lege cu suport
PERICOLUL CARE NE PÂNDEŞTE de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2091 din 21 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380637_a_381966]
-
pe copiii săi, elevi ai celui mai românesc liceu!); a scos steagul Uniunii Europene de pe edificiul președinției (de ce tace Plahotniuc, fără de care nimic nu se face în SRL-ul lor. Doar dorește în continuare să mulgă vaca europeană fiindcă cea rusească este stearpă de mai multă vreme. Nici măcar această așchie de așa numit popor transnistrean nu o mai poate întreține!); l-a demis (în sfârșit. Cu acțiunile sale îndrăznețe pro-NATO și proNaționale le stătea ca un os în gât rușilor); a
DIN CIOBURI SĂ RECLĂDIM O NOUĂ DREAPTĂ de VALERIU DULGHERU în ediţia nr. 2200 din 08 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/380641_a_381970]
-
categorie istorică. Cu cât fast este sărbătorită această zi, de ex., în SUA, Franța ș.a. țări. În cazul Basarabiei, rupte din trupul Moldovei la 1812, noțiunea de independență este una specifică. Aflată timp de peste 100 de ani sub cruntul jug rusesc Basarabia, grație Generației de Aur de la 1918, și-a declarat independența față de imperiul rus la 24 ianuarie 1918, care era însă doar un prim pas ... Citește mai mult „Dacă ve-ți insista asupra problemei independenței,vă vom organiza 2 republici”.(Lukianov
VALERIU DULGHERU [Corola-blog/BlogPost/380645_a_381974]
-
categorie istorică. Cu cât fast este sărbătorită această zi, de ex., în SUA, Franța ș.a. țări. În cazul Basarabiei, rupte din trupul Moldovei la 1812, noțiunea de independență este una specifică. Aflată timp de peste 100 de ani sub cruntul jug rusesc Basarabia, grație Generației de Aur de la 1918, și-a declarat independența față de imperiul rus la 24 ianuarie 1918, care era însă doar un prim pas ... XIV. VALERIU DULGHERU - DRAGI PRIETENI UNIONIȘTI !, de Valeriu Dulgheru, publicat în Ediția nr. 1914 din
VALERIU DULGHERU [Corola-blog/BlogPost/380645_a_381974]
-
de Virgil Ciucă, publicat în Ediția nr. 1949 din 02 mai 2016. Aduceți Basarabia acasă Aduceți Basarabia acasă Nu o lăsați pierdută prin străini Aduceți Basarabia acasă Să nu cerșească milă prin vecini Aduceți Basarabia acasă Nu o lăsati imperiului rusesc Aduceți Basarabia acasă Căci este plai cu suflet românesc Aduceți Basarabia acasă Pământ străbun din zestrea dacilor Aduceți Basarabia acasă Cu un trecut din vremea tracilor Aduceți Basarabia acasă E sora noastra care sângerează Aduceți Basarabia acasă Poruncă care binecuvântează
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
smălțuite din sec. al IX-1 î.e.n., civilizație traco-getică, oale din ceramică de tip oriental din orașul Sehr-Al-Jedid (1340-1368). În timp ce mă documentam a intrat un grup de copii. M-am apropiat și am auzit-o pe profesoara care îi însoțea, vorbind rusește. Îl întreb pe un copil , de unde sunt. Puștiul, un blond simpatic, s-a uitat la mine mirat. Insist, întrebându-l la ce școală învață. Aceeași față nedumerită. Auzindu-mă, profesoara îmi răspunde: suntem din Tiraspol. La școală se predă numai
DRUMURI DE LUMINĂ de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380813_a_382142]
-
într-o, vineri, pe o căldură insuportabila, am comemorat tristă zi din istoria României și a Basarabiei, am defilat pe Bulevardul Ștefan cel Mare și Sfînt și am sfințit Piața Mării Adunări Naționale, pîngărita pe 9 mai 2013 de către clica rusească în frunte cu obraznicul Dmitri Rogozin, reprezentantul lui Puțin pentru Transnistria, care a venit la Chișinău să ne spună încotro să mergem politic și strategic. Vreau să spun că doar unioniștii au protestat, în acest an, contra vizitelor misionarilor Rogozin
Interviu cu Dr. Vitalia Pavlicenco, Preşedintă a Partidului NaȚional Liberal. In: Editura Destine Literare by GABRIEL TEODOR GHERASIM () [Corola-journal/Journalistic/101_a_274]
-
pe o rușine națională. Acum va trebui să știm a ne apară această realizare a Mișcării de Eliberare și de Renaștere Națională. Gabriel Teodor Gherasim: De la politicieni din Găgăuzia, care s-au născut și trăiesc în Moldova, dar vorbesc numai rusește, pînă la ucrainienii din Bucovina de Nord și Bugeac, diverse autorități au continuat să publice cărți și să creeze matricole școlare unde limba română și “limba moldoveneasca” erau considerate limbi diferite, iar vorbitorii lor - drept “popoare diferite”. În ce măsură decizia Curții
Interviu cu Dr. Vitalia Pavlicenco, Preşedintă a Partidului NaȚional Liberal. In: Editura Destine Literare by GABRIEL TEODOR GHERASIM () [Corola-journal/Journalistic/101_a_274]
-
său spre motivare plenară. Chiar dacă subscriem până la unele detalii formulate de Domnul Glodeanu, în cadrul câtorva astfel de jurnale, personal nu cred în autoficțiune când vine vorba de jurnale intime. Teoria imaginarului este așa de bogată în spațiile italiene, franceze, spaniole, rusești, chiar engleze în perioada romantismului târziu, încât a face astăzi operații pe cord deschis, aproape dispărut, mi se pare un joc de prelungire a unui ADN-eu care nu mai are o cauză de circulație tulburătoare. Lumea concretului, intrată brutal în
Labişcârlan – UN BENEDICTIN LABIŞIAN. In: Editura Destine Literare by MARIAN BARBU () [Corola-journal/Journalistic/101_a_259]
-
frățește cu realitatea. Mărturisiri care se pot oferi oricând gândirii. Le-am ascultat cu deferență, spuse cu tâlc și chiar cu voluptate de către locatarii muzeului: păpuși franceze fabricate în regiunea pariziană sau păpuși germane de Thuringia, păpuși spaniole sau italiene, rusești ori germane; păpuși model Barrois sau Gaultier, Jumeau sau Clément; păpuși cochete dând târcoale prin Montmartre sau plimbându-se în grădina Luxembourg; păpuși încălzindu-se la gura șemineului ori însușindu-și lecțiile într-o sală de clasă; păpuși aflate la
De dor și inimă albastră by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10261_a_11586]
-
o altă specializare semantică - "buzunarul pantalonului", la care în ediția a doua, din 2003, se adaugă și un sens metonimic: "furt din buzunare"). Etimologia termenului a fost explicată de mult, în mod cît se poate de convingător: este vorba de rusescul karman "buzunar", care a circulat o vreme în argoul românesc în forma caraman; simplă adaptare fonetică, sau mai curînd suprapunere și confundare formală dintre rusism și turcismul karaman "negru, brunet", răspîndit cel puțin ca nume propriu de familie (o discuție
Caraiman by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10330_a_11655]
-
și anume către cel apropiat. Vineri se lansează două premiere, ambele premiate pe la festivaluri și promițătoare, doar una ținîndu-și însă cuvîntul dat. Aceea este Eu, tu și toți cei pe care îi știm, dar voi începe cu prima, anume Păpușile rusești, continuarea și sora siameză a lui Euro-mix (în original L'Auberge Espagnole). Auziți ce zice caietul de presă al noii pelicule: "regizorul Cédric Klapisch nu avea în vizor o continuare a poveștii din L'Auberge Espagnole, însă dorința sa de
Păpuși și pantofi by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10357_a_11682]
-
Paris, cu destinația finală a lungmetrajului, Sankt Petersburg. Problema este că filmul trage înspre dramă, dar fără avînt, lipsindu-i totodată vîna de comedie. Morala? Amorul merită o abordare gnoseologică, femeile din viața cuiva sînt ca o succesiune de păpuși rusești, trebuie să dai un sens ordinii în care le descoperi, s-o găsești pe ultima și să rămîi cu ea. Principiul nu e departe de găsește-ți mereu o prietenă cu picioare mai lungi decît ultima. Cam facil și convenabil
Păpuși și pantofi by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10357_a_11682]
-
umor, ele fac 90% din film. Stilul lui Klapisch e definit de "New York Times" ca fiind Truffaut Lite. Ce chestie, ei însă nu menționează însă filmul cineastului francez cu care mie mi se pare că aduce - cît de cît - Păpușile rusești, și anume Omul care iubea femeile. Cît despre Eu, tu și toți cei pe care îi știm, voi începe o anecdotă. Co-vizionatorul meu comenta după cam 20 de minute: "Of, iar genul ăla de film independent american care se sforțează
Păpuși și pantofi by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10357_a_11682]
-
umori, un spectacol extrem de serios, de profund, atent construit, pe studiul fiecărui personaj, pe relații, pe emoție, pe un tip de nebunie care izbucnește în partea a doua spectaculos, o montare care a ținut seama de subtile date ale realității rusești din acea vreme, dar și de ce este, uman, dincolo de ani și de secole. Ediția 2006 rămîne sub semnul a doi artiști, diferiți, foarte diferiți. Pînă la un punct. Joseph Nadj, artistul asociat din acest an, și Bartabas, neliniștitul cavaler rebel
Festivalul de la Avignon (2) by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10355_a_11680]
-
și cetățenesc precum și în sensul unei bune ideologii, care nu este altceva decât începutul realizării ideii europene la dumneavoastă acasă". Remarcând nivelul academic al comnferinței, moderatorul Virgiliu Pâslariuc a subliniat acest "moment istoric al reflecției când trebuie demontat clișeul propagandei rusești în Moldova conform căruia: "Ce ne trebuie nouă în Europa, ca noi suntem deja în Europa!?!"". Se amestecă în mod tendențios și cu rea credință sensul geografic al termenului cu cel al proiectului politic modern pe care-l numim generic
Polis () [Corola-journal/Science/84980_a_85765]
-
românii din ambele părți ale Prutului. Evident că eforturile au fost îndreptate mai mult spre Basarabia fiindcă acolo erau și sunt inca presiuni pentru dispariția limbii, culturii și populației românești decimata destul în ulti mii șaptezeci de ani de ocupație rusească, plus sărăcia . M-am gândit că românii nu știu prea mult despre domnul Neculai Popa din Los Angeles, Interviu cu domnul Neculai Popa care a făcut și face în continuare fapte de laudă mobilizând și pe alții, cu multă dăruire
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Și, înamorați de necaz, cântă amândoi refrenul conbrio: Sârmane leu, sârmane leu, Noi știm cât e de greu. Dresat de-atâți economiști Și business-mani foști securiști... Alio... Mă simți?... După miros, da. Că tari-mi plăci mii căsmieticile. Odicolon!... Odicolon rusesc: când te-mparfumezi o dată, puți tata viața! Dar nu numai odicolon; avem și alte căsmietice. Ni căsmietizăm ca să intrăm în Evropa: Zicem că vrem pace și facem Cecenia... Zicem că vrem economie de piață și facem mafia... Zicem că e democrație
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
care se predau. Știți și voi; aveți experiență din 1944!... Cand ne-au ocupat împreună și ne-au eliberat separat! Canecino separat! Cum a spus încă înainte de a o trece în constituție, în limba română, unui ziarist japonez care vorbea rusește, samu raiul Snegur, făcând judo cu istoria: „Că nu vede nici o posibilitate de unificare a românilor”... Ei, ce vrei: dacă nu vede omul, nu vede!... Parcă toți trebuie să vadă ce e de văzut?! Mai văd unii și ce le
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
să vadă ce e de văzut?! Mai văd unii și ce le arăta alții!... Că una e să auzi și alta să vezi!... Se poate să auzi pe românește că acum am pus limba la constituție dar să vezi pe rusește, daca înțelegi constituția pi limba ta, ăia secretă, învățată la serviciul secret unde faci servici. Sau la plural: servicii altora! Limba nu vede, dar se aude; limba nu aude, dar se aude; așa că nu-i tot una ce auzi cu
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Canadienii și americanii au aceeași bogăție, noi aceeași sărăcie!... Canadienii și americanii au avut pieile roșii, noi am avut armatele roșii. Canadienii au frunză de la pom, noi suntem în pom. Pe ei îi desparte Niagara, pe noi ne desparte politică rusească!... Așa că poat’ să ningă, poat’ să plouă, daca Snegur are canadiană nouă, o să avem relații ca-ntre ame ricani, ca acuma nu mai avem granițe lingvistice, dar, așa cum spune un vechi proverb de la găgăuzii din Toronto: hiecari păsări pi limba
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]