1,007 matches
-
au fost dărâmate după cucerirea zonei de către turci. Dunărea era legată cu interiorul țării prin alte drumuri secundare construite în timpul domniei lui Septimiu Severus 193-211. Construcțiile din epoca romană sunt evidențiate și prin impunătorul castru roman de la Pojejena (Sitarnița), villa rustica de la Gornea (Căunița de sus). Despre istoria zonei voi continua și cu alte articole, prezentând alți cercetători și invit pe alții mai avizați să vină cu noi precizări, descoperiri și documente necesare multor lămuriri privind istoria vechii Dacii. Zona Clisurii
REPERE ISTORICE DACO-ROMANE ÎN CLISURA DUNĂRII de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 859 din 08 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/348027_a_349356]
-
ar orbi, dragostea ta! Sinusoidă Ne aflam în Pești Și ,,cât ai zice pește’’ Norocul s-a dus pe fundul apei. Totul a devenit atât de alunecos Încât prefer să admir apa, Vălurind trecutul. Urna sufletului meu În vasul acesta rustic pictat cu vechi motive, cenușa patimilor e înțesată de mine explozive. Ai grijă, exploratorule, iubirea e încă o mină activă! Dorință Lasă-mă, să te iubesc De mii de ani, te rog. Dar tu ești mereu călător Și strigătul meu
CUVINTE DE IUBIRE de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348151_a_349480]
-
muzeu / mai există, / fierul de plug, ruginit!”) Octavian Goga deplângea și el, cândva, dispariția celor dragi și părăginirea casei părintești: „Cucuta crește prin ogradă,/ Și polomida-i leagă snopii, / Ce s-a ales din casa asta, / Vecine Neculai al popii?”/ Universul rustic a rămas pentru poet un „paradis pierdut”după cum John Miloton, poet englez din secolul al XVII-lea își numise ilustra sa epopee. Acest univers este evocat cu aceeași undă de nostalgie și în poemul „Întoarcere”: „ și, curge ziua goală printre
MARIAN BĂRĂSCU -POEME de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 600 din 22 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/365847_a_367176]
-
râului care curgea fericit pe timpul verii, primind săruturile fierbinți ale soarelui. Arieș, în limba latină Aureus (monedă romană de aur), izvorăște din Munții Bihorului și se varsă în Mureș, traversând județele Alba și Cluj. Râul străbate Țara Moților, o regiune rustică plină de farmec, unde se mai păstrează locuințe vechi din lemn, precum și multe obiceiuri strămoșești, iar locuitorii se numesc moți, denumire ce vine de la chica, moțul de păr pe care îl purtau în trecut bărbații din bazinul Arieșului. Bazinul râului
CÂMPENI de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 978 din 04 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/364981_a_366310]
-
gândul la înaintare/și aflu că au fost nimiciți de propria nebunie” (“Regina de alb”). Pe de altă parte, sufletul e comparat, sugestiv, cu o urnă (nostalgia modului de viață rural-patriarhal). Timpul nu a tocit tinerețea lăuntrică: “În vasul acesta rustic/pictat cu vechi motive, /cenușa patimilor/e înțesată de mine explozive. Ai grijă, exploratorule, / Iubirea e încă o mină activă!” (“Urna sufletului meu”). În clipele de reculegere, pulsul vital încetinește, parcă; tăcerea e gravă, spiritualizată: “Poveștile tale/cu iz de
PREFATA- de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 1503 din 11 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366459_a_367788]
-
vino alert al oamenilor ce vin și pleacă. Cine să treacă pe la Irina, ca să nu își spună: „am trăit să intru la Hanul de poveste și să revăd o hangiță care mi-a furat mințile”! Acest loc de popas mirific, rustic și deopotrivă modern, ambele într-o atmosferă armonioasă și pe potriva plăcerii tuturor, e „hanul artiștilor”...! Se numește Restaurantul „Irina” și e clădit întru binele soartei drumeților, chiar alături de peroanele Autogării din Bacău! Glorie vinului Buchet de voluptăți, sursă de inspirații
IRINA TEBEICĂ. LA HANUL ARTIŞTILOR de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1097 din 01 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365723_a_367052]
-
castele regale. Construcția în sine, împărțirea camerelor, decorul modest, dar de un desăvârșit bun gust denotă caracterul aparte, gusturile alese, sensibilitatea și sufletul frumos al celei care a fost Regina Maria a României, cunoscută pentru înclinația ei spre simplitate și rustic. Având o personalitate covârșitoare, cu un stil propriu de viață, și-a lăsat amprenta inconfundabilă și asupra domeniului de la Balcic. A colecționat și a creat lucrări artistice și și-a decorat interioarele și exterioarele clădirilor în care a locuit, fiind
RĂSCOLITOR COLŢ DE LUME de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 713 din 13 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365704_a_367033]
-
după 10 ianuarie 2014). Rezultatele concursului se vor publica în presa locală și în revista ,,Dor de Dor” după data de 15 iulie 2014. Faza finală a concursului va avea loc pe data de 16 august , ora 13 LA HANUL RUSTIC DIN LEHLIU -GARĂ, JUDEȚUL CĂLĂRAȘI. Din dorința noastră de a menține vie flacăra culturii naționale, în limita timpului și a mijloacelor de informare, vă rugăm colegial să ne faceți public acest regulament cadru al concursului. Vă mulțumim și așteptăm confirmarea
CONCURS de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1099 din 03 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/361641_a_362970]
-
autoritățile au respins de la încorporare mulți tineri Navajo din cauza analfabetismului, totuși au admis aproape 3600 dintre ei, măsură salutară pentru o atenuare a “hârjonelilor” vechi de o veșnicie, cum s-ar spune. Cum se întâmplă în comunitățile cu vocație preponderant rustică, în general tinerii nu depășesc decât accidental cercul oricum strâmt al regiunilor natale, nu știu cine știe ce despre lume, viață și obiceiuri la o scară mai largă, așa că “ocazia” dată cu “generozitate” de guvern a fost folosită “din plin” și de
PASTORUL KEITH ŞI INDIENII NAVAJOS de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 176 din 25 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351792_a_353121]
-
presupunem că și-a început viața sexuală de timpuriu. Ne aducem aminte de idilele lui din sat cu iubita din poezia „Seara pe deal”. Poezia aparține perioadei de tinerețe (1871). Și este o amintire proaspătă a trăirii din sat. Cadrul rustic al începutului înserării, răsunetul clopotului, toaca, oamenii care se întorc acasă de la muncă, pregătesc starea emoțională tulburătoare a poetului: „ Ah! în curând satul în vale-amuțește, Ah! în curând pasu-mi spre tine grăbește; Lângă salcâm sta-vom noi noaptea întreagî, Ore
A AVUT EMINESCU COPII? de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 674 din 04 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351262_a_352591]
-
strecura un cuvant magic! Sinusoida Ne aflăm în "pești" Și "cât ai zice peste" Norocul s-a dus pe fundul apei. Totul a devenit atât de alunecos Încât prefer să admir apă, Valurind trecutul. Urna sufletului meu În vasul acesta rustic pictat cu vechi motive, cenușă patimilor e înțesata de mine explozive. Ai grijă, exploratorule, iubirea e încă o mină activă! Îndemn Tinerețea, daca-ai vrea Ai pastra-n inima ta Ce pare că s-a-mpietrit Dar și piatra-i
POEZIE INTR-O STROFA de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 678 din 08 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351289_a_352618]
-
Plânge după colțuri cant de despărțire, Șuieră-n tăișuri vântul alb subțire Soarele-și ascunde razele în ceață. Lacrimi plumburii varsă un nor sarcastic Păsări să-nfioare din grăbite triluri, Care joacă farse iernii-n vodeviluri Cu orchestra prinsă-n peisajul rustic. Fluturii îndrăzneți ce sfidează timpul Caută flori întredeschise-n pripă, Le pudrează visul sub a lor aripă Bucuria urcă-n pas cu anotimpul. Stele-n cerul nopții își asmut irișii Aburi din pământ, firele în lumină, Bagă în ispite merii
GÂNDURI DE PRIMĂVARĂ de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 342 din 08 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351410_a_352739]
-
duc la obezitate, aciditate și încăpățânate indigestii. Dacă sunteți cuminți, bunătățile vă vor îndulci mustățile.Frumoase, blânde, seducătoare și flexibile ca niște trestii, în inconștiența lor, aceste urări de bine sunt, în fapt, urări de rău.După excesul de senzații rustice sau exotice, vine excesul autohton de lehamite.O vegetație cărnoasă și carnală inundă luncile stomacului, rupe venele și arterele și instaurează starea de urgență a organelor interne.Să vină pompierii! Să vină soldații! Să vină gărzile patriotice! Din respect și
URĂ, URĂRI, URĂTURI ŞI MURĂTURI de JANET NICĂ în ediţia nr. 355 din 21 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350846_a_352175]
-
dar atât de viu! Aici, în vârful degetelor, se află totul iar mâinile îmi pun truda în oglindă. Viața mea e o galerie cu tablouri vii, cu poeme mute de atâta culoare și bucurie! URNA SUFLETULUI MEU În vasul acesta rustic pictat cu vechi motive, cenușa patimilor e înțesată de mine explozive. Ai grijă, exploratorule, iubirea e încă o mină activă! LACRIMA DE DOR Prinde-mi, lacrima, iubite, în palme! Închipuie-ți, sufletul meu venit către tine, ca un suspin. Prinde
SECTIUNEA MEA DIN ANTOLOGIA SIMBIOZE LIRICE de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 733 din 02 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345665_a_346994]
-
Dezbrăcat de viață, în Sinele său moldav și patriarhal s-au stratificat viețile strămoșilor săi, nostalgiile haotice. Plictisul locuiește în Bacovia, preexistând ca o acumulare seculară de pe vremea voievozilor .( ... ) La Bacovia, dimpotrivă, nu există nici o urmă de balcanism sau de rustic. Este singurul occidental care vine cu substanța sa exclusiv citadină. Acesta nu va fi nici marele oraș, „aterio - scleroza globului” baudelaireană, nici zidurile cu culori neutre ale lui Utrillo, ci ceva specific: provincia moldavă cu atmosfera sa tipică, cu barăci
DOUĂ LOGODNICE STELARE EMINESCIENE: SVETLANA PALEOLOGU MATTA ŞI LUCIA OLARU NENATI de GEORGICĂ MANOLE în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345591_a_346920]
-
însă nu chiar în maniera unui Rouseau, nici în cea a unui Gauguin, plecat către sălbăticie cu scopul de a găsi în flora și fauna tropicelor, natura primordială”; 31. „la Bacovia, dimpotrivă, nu există nici o urmă de balcanism sau de rustic. Este singurul occidental care vine cu substanța sa exclusiv citadină”; 32. „Bacovia reprezintă toată Moldova de Jos, decadența sa istorică, inhibiția resimțită biologic chiar prin corp, auditiv prin aceste sunete dizarmonice și false, ori vizual, prin noroi, prin fum, prin
DOUĂ LOGODNICE STELARE EMINESCIENE: SVETLANA PALEOLOGU MATTA ŞI LUCIA OLARU NENATI de GEORGICĂ MANOLE în ediţia nr. 794 din 04 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/345591_a_346920]
-
rezultă din frumusețea peisajului românesc. La Petru Lascău, imaginile sunt vizuale, senzoriale, iar contururile clare și vaste. Același fior cosmic, care amintește de poemele lui Eminescu, se simte și în scrierile sale. În „Salcâmul”, poetul aduce un adevărat elogiu vieții rustice. „O, prietene,/ de-ai ști să ascuți/ pledoaria unui singur/ salcâm înflorit!” La Petru Lascău, poezia naturii este de inspirație folclorică, amintind de stihurile lui Vasile Alecsandri - „este și doină din fluier de fag/ lacrimi de dor și de drag
„SEMNĂTURA IUBIRII”, VERSURI CREŞTINE DE PETRU LASCĂU de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 246 din 03 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355990_a_357319]
-
referă la obiecte de gospodărie, la denumirea unor unelte, obiecte de îmbrăcat, etc.Printre acestea sunt: laiță, meliță, brăzdar, blid, opaiț, tingire, ciutură, ciubară, loitră, cușmă, clop, otavă, mejdii, vîlcede, etc. Cu ajutorul acestor cuvinte, Beniuc introduce pe cititor în mediul rustic și popular- asemenea lui Coșbuc și Goga. Din graiurile populare, Beniuc a cules expresii, proverbe, zicători, locuțiuni pe care le-a interferat, sau țesut, cum îi plăcea să spună, apoi în structura versurilor sale dându-le o nouă strălucire. Iată
PERSONALITĂŢI UITATE, DE CE? MIHAI BENIUC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 276 din 03 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356892_a_358221]
-
verzi. Spre extremitatea din dreapta a cetații se întindea Namurul de dincolo de malul Meusei până sus pe colinele de la marginea orașului, cu spații verzi, curți înconjurate cu garduri din lemn de parcă te aflai într-o zonă ardelenească a noastră și case rustice, cu nimic mai deosebite ca cele românești. Orașul ca urbe era doar pe malurile Meusei și ale Sambrei, în rest totul era pitoresc, ca un simplu cătun ridicat într-o zonă de podiș. Pe malul apei, însă clădirile erau impunătoare
NOTE DE CALATORIE IN BELGIA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2288 din 06 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/370767_a_372096]
-
de plăcută. Noaptea următoare am petrecut-o la mine acasă. Mai întâi ne-am plimbat pe malul mării, sub luminile multicolore ale falezei din Saturn și am servit cina într-o grădină-restaurant, amenajată printre copaci, în spatele hotelului Cupidon , cu mese rustice, din bușteni despicați, cu fețe de mese brodate cu motive naționale și servețele din hârtie colorată în roșu-carmin. Ne-am delectat cu melodiile, atât în limba română, cât și din repertoriul internațional ale lui Gil Dobrică , am dansat pe ritmul
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/370233_a_371562]
-
Cornel, Școala de Artă Populară Râmnicu Vâlcea, oferă o expoziție de artă decorativă, în care pot fi găsite o diversitate de produse, rod al sârguinței și imaginației creatorului: pictură în ulei pe scoarță de copac, pe lemn de mesteacăn, tablouri rustice pe cânepă și pânză, suporturi rustice din lemn de mesteacăn, acoperite cu sac de cânepă, înconjurate cu sfoară de cânepă, aranjamente florale rustice pe lingură de lemn, pe coșuleț din conuri de pin, pe lemn de mesteacăn, acoperit cu pânză
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
Vâlcea, oferă o expoziție de artă decorativă, în care pot fi găsite o diversitate de produse, rod al sârguinței și imaginației creatorului: pictură în ulei pe scoarță de copac, pe lemn de mesteacăn, tablouri rustice pe cânepă și pânză, suporturi rustice din lemn de mesteacăn, acoperite cu sac de cânepă, înconjurate cu sfoară de cânepă, aranjamente florale rustice pe lingură de lemn, pe coșuleț din conuri de pin, pe lemn de mesteacăn, acoperit cu pânză de cânepă, creioane personalizate, pe creangă
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
al sârguinței și imaginației creatorului: pictură în ulei pe scoarță de copac, pe lemn de mesteacăn, tablouri rustice pe cânepă și pânză, suporturi rustice din lemn de mesteacăn, acoperite cu sac de cânepă, înconjurate cu sfoară de cânepă, aranjamente florale rustice pe lingură de lemn, pe coșuleț din conuri de pin, pe lemn de mesteacăn, acoperit cu pânză de cânepă, creioane personalizate, pe creangă de copac, suporturi rustice, din lemn, pentru creioane și pentru lumânare, îmbrăcate în pânză de sac, ornamente
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
mesteacăn, acoperite cu sac de cânepă, înconjurate cu sfoară de cânepă, aranjamente florale rustice pe lingură de lemn, pe coșuleț din conuri de pin, pe lemn de mesteacăn, acoperit cu pânză de cânepă, creioane personalizate, pe creangă de copac, suporturi rustice, din lemn, pentru creioane și pentru lumânare, îmbrăcate în pânză de sac, ornamente florale pe scoică, sticle îmbrăcate în sfoară de cânepă, felicitări rustice cu flori naturale sau pictură pe guașă și în acuarelă, pictură în tempera și acrilic pe
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
pe lemn de mesteacăn, acoperit cu pânză de cânepă, creioane personalizate, pe creangă de copac, suporturi rustice, din lemn, pentru creioane și pentru lumânare, îmbrăcate în pânză de sac, ornamente florale pe scoică, sticle îmbrăcate în sfoară de cânepă, felicitări rustice cu flori naturale sau pictură pe guașă și în acuarelă, pictură în tempera și acrilic pe lingură de lemn etc. Nu lipsesc nici instrumentele muzicale, aduse la târg de specialiști renumiți: Sava Nicolae și Cernătescu Miron. Sava Nicolae, originar din
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]