774 matches
-
de orice eparhie ortodoxă și este pendinte de Patriarhia Bisericii Ortodoxe Române, conducandu-se după normele stabilite de Statul de organizare și funcționare a Bisericii Ortodoxe Române. Articolul 3 Pînă la alegerea și funcționarea corporațiunilor reprezentative bisericești, Vicariatul General Ortodox Rutean din Republică Populară Română va fi condus de P.C. Pr. Vasile Renzes, actualul conducător al protoieriei ortodoxe rutene din orașul Sighet. Articolul 4 Schemă de organizare a Vicariatului General Ortodox Rutean și parohiile pe care le va cuprinde vor fi
DECIZIE nr. 34.695 din 2 decembrie 1949 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Cultelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128616_a_129945]
-
alegerea și funcționarea corporațiunilor reprezentative bisericești, Vicariatul General Ortodox Rutean din Republică Populară Română va fi condus de P.C. Pr. Vasile Renzes, actualul conducător al protoieriei ortodoxe rutene din orașul Sighet. Articolul 4 Schemă de organizare a Vicariatului General Ortodox Rutean și parohiile pe care le va cuprinde vor fi stabilite de conducerea Vicariatului și se vor aproba de Patriarhia Română și Ministerul Cultelor. Articolul 5 Directorul evidentei și coordonării și directorul cadrelor din minister sînt însărcinați cu aducerea la îndeplinire
DECIZIE nr. 34.695 din 2 decembrie 1949 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Cultelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/128616_a_129945]
-
Babiuc, deputat, Partidul Național Liberal, îl înlocuiește pe domnul Cornel Popa, deputat, Partidul Național Liberal; 2. Grupul parlamentar de prietenie cu Republică Libaneză: - Domnul Nicoară Creț, deputat, Partidul România Mare, îl înlocuiește pe domnul Gheorghe Firczak, deputat, Uniunea Culturală a Rutenilor din România; 3. Grupul parlamentar de prietenie cu Republică Ungară: - Domnul Gheorghe Firczak, deputat, Uniunea Culturală a Rutenilor din România, îl înlocuiește pe domnul Nicoară Creț, deputat, Partidul România Mare. Această hotărâre a fost adoptată de Cameră Deputaților și de
HOTĂRÂRE nr. 18 din 27 iunie 2001 pentru modificarea Hotărârii Parlamentului României nr. 12/2001 privind constituirea unor grupuri parlamentare de prietenie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135329_a_136658]
-
de prietenie cu Republică Libaneză: - Domnul Nicoară Creț, deputat, Partidul România Mare, îl înlocuiește pe domnul Gheorghe Firczak, deputat, Uniunea Culturală a Rutenilor din România; 3. Grupul parlamentar de prietenie cu Republică Ungară: - Domnul Gheorghe Firczak, deputat, Uniunea Culturală a Rutenilor din România, îl înlocuiește pe domnul Nicoară Creț, deputat, Partidul România Mare. Această hotărâre a fost adoptată de Cameră Deputaților și de Senat în ședință comună din 27 iunie 2001, cu respectarea prevederilor art. 74 alin. (2) din Constituția României
HOTĂRÂRE nr. 18 din 27 iunie 2001 pentru modificarea Hotărârii Parlamentului României nr. 12/2001 privind constituirea unor grupuri parlamentare de prietenie. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/135329_a_136658]
-
310 000 țigani și 60 000 ruși. În Cehoslovacia, cehii nu reprezintă decît jumătate din populație. Chiar la un loc cu slovacii, ei nu depășesc 65 % în raport cu 3 milioane de germanofoni (24 %), 700 000 de unguri și 500 000 de ruteni sau ucraineni. Chiar dacă în cazul Poloniei este vorba de o restaurare și nu de o creație artificială, și aceasta are aspectul unui caleidoscop: polonezii reprezintă cel mult 69 %, în raport cu 14 % moravieni, 8 % evrei, 4 % germani și tot pe atîția ruși
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
care le scăpase pînă în momentul căderii regimului comunist al lui Bela Kun. În timpul aceluiași an 1919, Cehoslovacia se va mări prin anexarea Ruteniei subcarpatice, fără a consulta populația acesteia, doar pe baza unui acord încheiat cu un Comitet național rutean format din cîteva personalități exilate în Statele Uni-te. Mai trebuie să adăugăm că, ulterior, acestă țară a fost condusă nu în virtutea unui verdict periodic al electoratului, cum ar fi fost democratic, ci în cadrul unui regim de coaliție a cinci
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
scop depășesc, de departe prin coerența lor, conjuctu-rile actuale ale multiculturalismului postnațional. De aceea, se cuvine să insistăm asupra lor. În 1910, Austro-Ungaria număra 23,9 % germanofoni, 20,2 % unguri, 12,6 % cehi, 3,8 % slovaci, 10 % polonezi, 7,9 % ruteni (înrudiți cu ucrainenii), 2,6 % bosniaci musul mani, 6,4 % români și 2 % italofoni. Nici una dintre aceste populații nu este dominantă, spre deosebire de situația imperiului rus, de exemplu. De altminteri, articolul 19 al Constituției din 1867 ia act de aceasta. "Toate
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
determinată de un "cadastru al naționalităților", cu scopul de a desemna deputați care să facă parte din cele două curii distincte ale Dietei. Bucovina adoptă un dispozitiv identic în 1910, în contextul mai complex al unei convenții între germanofoni, polonezi, ruteni și români. Cît despre Galiția, unde se pune problema ameliorării relațiilor din-tre polonezi și populațiile de expresie germană, proiectul va fi împiedicat de izbucnirea războiului din 1914. Se înțelege că, pînă în momentul aplicării acestor reforme, soarta naționalităților supuse autorităților
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
pe so-cial-democrații divizați în interior. Asemenea divizări vor opu-ne naționalitățile ce pot reclama anumite antecedente istorice celor care n-o pot face; de-o parte, se situează germanofonii, cehii, maghiarii, polonezii și chiar croații, iar de cealaltă, slovacii, slovenii sau rutenii. De asemenea, vor diferenția popoarele ce au conaționali în afara frontierelor Imperiului italieni, polonezi, sîrbi și români din cele ce nu au. În felul acesta, nenumăratele naționalități sînt cam peste tot amestecate și în poziție de rivalitate. În schimb, dificultățile presupun
Istoria națiunilor și naționalismului în Europa by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
de a intra în țară. Aparenta lipsă de sofisticare rezidă în disperarea neîncetată datorată așteptării, care pentru acești imigranți pare eternă. Ca abordare poate deveni cu ușurință monotonă: mai întâi intervievează familii de imigranți italieni, apoi o femeie lituaniană, apoi ruteni (ucrainieni din ținuturile istorice ale vechiului regat polon), apoi germani ruși și în cele din urmă o familie de evrei ruși (cetățenii țarului păreau să părăsească toate Rusiile în masă). Și, pentru a face disperarea să crească, evreii ruși refuzau
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
aceste meleaguri în care ne am născut. Ele au menținut vie flacăra națională, împotriva tuturor măsurilor draconice luate în cei 234 de ani de dominație străină, de deznaționalizare a românilor, prin impunerea limbii lor, prin schimbarea numelor, prin colonizări cu ruteni, polonezi etc. În opera de cunoaștere a istoriei românilor, de redeșteptare națională, de menținere a culturii noastre naționale, a ideii de unitate a românilor de pretutindeni, și de unire un rol important în Bucovina l-a jucat presa vremii. Cartea
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_1120]
-
aceste meleaguri în care ne am născut. Ele au menținut vie flacăra națională, împotriva tuturor măsurilor draconice luate în cei 234 de ani de dominație străină, de deznaționalizare a românilor, prin impunerea limbii lor, prin schimbarea numelor, prin colonizări cu ruteni, polonezi etc. În opera de cunoaștere a istoriei românilor, de redeșteptare națională, de menținere a culturii noastre naționale, a ideii de unitate a românilor de pretutindeni, și de unire un rol important în Bucovina l-a jucat presa vremii. Cartea
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_1121]
-
confesiune deranjantă pentru autorități a fost cea a greco-catolicilor. Elita politică maghiară s-a trezit, în cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea, că această biserică, care acceptase autoritatea Romei, dispunea de credincioși în majoritate români, respectiv ruteni, dar și de membri vorbitori de maghiară. Rezultatul demersurilor, îndelungate și consecvente, a fost crearea episcopiei greco-catolice din Hajdúdorog (comitatul Hajdú - Bihar) în anul 1912, a cărei existență a fost considerată de o mare parte a intelectualilor români și a
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
tot teritoriul care se află pe malul stîng al aceluiași fluviu va rămîne sub stăpînirea absolută și incontestabilă a Imperiului rus". Cum precizează și Neagu Djuvara în volumul menționat, "nu am fost dintotdeauna vecini cu rușii. Am fost vecini cu rutenii și, mai la răsărit, dincolo de stepe multă vreme pustii, cu cazacii, dar rușii moscoviți abia după Petru cel Mare au început să se apropie de Marea Neagră, și, în toate războaiele pe care le-am pomenit, de fiecare dată înaintează, ocupînd
Vocația și proza democrației by Cassian Maria Spiridon () [Corola-publishinghouse/Science/84998_a_85783]
-
una a sărăcimii. Astfel că recensământul rusesc din 1897, care dădea pentru moldoveni doar 47,6%, nu trecea probabil și pe funcționarii sau soldații moldoveni care cunoșteau limba rusă, precum nici pe moldovenii din satele cu populație mixtă, amestecați cu ruteni. N. Tașcov, în 1912, considera că, în realitate, moldovenii ar fi format 70% din populația provinciei. Că marea masă a locuitorilor românofoni din Basarabia erau conștienți de unitatea de limbă și etnie cu frații lor de dincolo de Prut, dar continuau
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
este român””. De asemenea, numeroși călători atestă existența românilor în toate cele trei principate carpato -dunărene”. Episcopul Bandini arăta, la mijlocul secolului al XVII-lea, că locuitorii orașului Iași sunt „români, pe lângă care unguri, armeni, greci, bulgari, albanezi, turci, tătari, poloni, ruteni, sași, moscoviți și puțini italieni”. Cam în aceeași vreme (1644), Paul Beke afirma că “orășenii ce locuiesc în țară sunt români, unguri și sași, germani și un mare număr de armeni și bulgari. Și italieni, polonezi, turci și evrei sunt
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
prizonieri chiar pe fiica episcopului. Bătuți la întoarcere lângă cetatea Dobâca de pe Someș, de către regele Solomon și verii săi Geza și Ladislau ei constituie încă o forță, fiind chemați în anul următor, 1070, de către principele Volâniei, împreună cu moldovenii și cu rutenii, împotriva regelui Boleslav al Cracoviei. În același an, pecenegii din Dobrogea cu principii Tatul la Silistra, Saccea la viitoarea Isaccea și Sestlav la Vicina, supuși sub suzeranitatea lui Isac Comnenul (dintre 1057-1059) sunt lăsați să apere granița de nord a
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
au însușit și exercitat atribuții din acele pe care le aveau cnejii români. Urmărind în continuare isprăvile tătarilor conduși de Cadan și Buzi, se constată din izvoare că aceștia adunaseră și aduseseră cu ei, de pe unde trecuseră, foarte mulți prizonieri ruteni, ismailiți, cumani și unguri, pe care-i transformaseră în trupe auxiliare și de șoc la asedierea orașelor și cetăților transilvănene. Ajunși în regiunea Aradului, pe malul drept al Mureșului, unde s-au întâlnit cu coloanele armatelor lui Bugec, ei au
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
de unde se aproviziona cu alimente. Apoi, au concentrat nenumărate trupe de auxiliar și au început asediul orașului Arad. Întâi, au asaltat zidurile cu prizonieri unguri și, după ce aceștia au căzut până la unul uciși de apărători, au impins la atac pe ruteni, ismailiți, și cumani. Când unul din aceștia încerca să fugă, să se sustragă sau să dea înapoi în fața ploii de săgeți sau contraatacului celor din cetate, tătarii îi treceau prin ascuțișul săbiei și râdeau de chinurile lor. Asediul a durat
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
anonime de pe la 1500. Această identificare a fost luată aidoma de către I. Negoiu, fără nici o rezervă, deși Plano Carpini precizase imediat mai jos, în notele sale, că amândoi principii, Roman și Aloha, precum și ceilalți, sunt ruși, et omnes isti sunt duces ruteni. El nu a luat în considerare nici observațiile lui Alexandru Boldur, care criticase propunerile lui Gh. Brătianu și indentificase pe Roman cu fiul lui Vladimir din Uglici, deci cu Roman Vladimir Vladimirovici, nu cu Roman Danilovici de Halici și nici
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
Bugul Superior. Situația de răzmeriță a durat până în anul 1259, când, din ordinul marelui han Berke, călăreții lui Nogai, conduși de viteazul tătar Burunday (Berindei), și probabil că și românii au fost obligați să meargă cu el, bate cumplit pe ruteni, dărâmă cetățile Luțk, Liov și Camenița și obligă pe Daniel și fratele său Vasilco nu numai la supunere, ci să meargă cu oștile lor în contra polonilor. Trecând Vistula, în apropiere de Sandomir, cu direcția Cracovia, trupele mongole au pustiit Polonia
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
așa de bine timp de o mie de ani ce însemna dezlănțuirea mâniei orientale, au trebuit nu numai să rabde, dar să întâmpine până și plecarea la oaste ca o datorie față de noul stăpân al stepelor Mării Negre, chiar în contra vecinilor ruteni, creștini ortodocși. O confirmare a acestei stări o avem îndată, în anul următor lui Nogai de la gurile Dunării, în bătălia, din 12 iulie 1260, de la Kreussenbrunn dintre Ottokar și Bela al IV-lea au participat și românii dintre Carpați și
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
al IV-lea au participat și românii dintre Carpați și Dunăre. Izvoarele istorice boeme enumera cinci armate, pe care regele Ottokar le-a înfruntat în această încleștare teribilă. În prima intrară principele de Halici, Daniel, fiul acestuia și ceilalți principi ruteni, desigur nu aduși de regele ungar, cu care se înrudeau, ci de tătarii, care veniseră în ajutorul lui, așa cum se întâmplase și în anul 1259, în contra polonilor la ordinul lui Burunday. „Adversus regem Russiae et filius eius et ceteros ruthenos
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
bulgarii, sârbii și bosniecii „etiam utpote grecorum, bulgaroram, rassiensium et bosniensium hereticoram auctere Deo gessimus (bellum)”. Trecerea valahilor în rândurile dușmanilor lui Ottokar cu specificarea că sunt schismatici și, mai ales, ca oaste independentă, împreună cu ismaeliții și pecenegii, și alături de ruteni, de sub dominația acelorași, demonstrează că acești români erau dintre Carpați și Dunăre și nu din Transilvania. Prezența separată a acestei armate de valahi schismatici pe câmpul de bătălie, deosebită de aceea a lui Bela al IV-lea, l-a făcut
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]
-
să lupte alături de tătari, în anul 1320, împotriva lui Ghedymin, marele duce la Lituaniei la numai 6 mile vest de reședința sa. Victoria lituanienilor nu a schimbat însă nimic din echilibrul de forțe. Ea a trezit doar speranțe în sânul rutenilor, care s-au răsculat sub conducerea principilor Andrei și Lew din dinastia Romanovilor de la Halici, pentru a ajunge la aceeași stare, în mai 1323, odată cu moartea ambilor eroi pe câmpul de luptă, cu toate că tronul a fost ocupat de Boleslav, numit
Românii şi Hoarda de Aur 1241-1502 by Alexandru I. GONŢA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100987_a_102279]