736 matches
-
Acasa > Poeme > Devotament > SĂRUT PERFID Autor: Camelia Ardelean Publicat în: Ediția nr. 1589 din 08 mai 2015 Toate Articolele Autorului Sărutul tău mi-a zăbovit pe buze, Privirea ta mă doare, sângerând. Mi s-au stârnit, pe loc, gânduri confuze Despre această dragoste, vibrând. Furtuna-ncețoșează lent orașul, Iar norii-mbrățișează blândul soare. Am un presentiment că tu ești lașul Ce calcă-a mea iubire în picioare! Un teatru ieftin joci, dar
SĂRUT PERFID de CAMELIA ARDELEAN în ediţia nr. 1589 din 08 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/369739_a_371068]
-
dărnicie se-ascund după perdea, lăsând în urma lor o umbră zâmbăreață ca să te năucească că ai pășit din nou greșit ... și spinii par că au crescut; atât de mulți, cu aripi lungi s-acopere întreg pământul pe care tu pășești sângerând. Aș vrea Aș vrea să iubesc atât de mult, încât să mă transform într-o ploaie caldă ce se evaporă sub povara soarelui de vară, dar mi-e teamă că ard atât de puternic și când obosesc să mai încălzesc
UMBRE de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1591 din 10 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/368047_a_369376]
-
nesfârșită zi, N-aș mai vedea norii cei grei sau fumurii, Cum vântul cel turbat îi rostogolește, Doar Cupidon, ghiduș, îl mai potolește. Și-atunci, printre frunze, el se furișează, Zmee de hârtie în aer lansează, Făcute din inima lui sângerândă, Din boabe de rouă și-o viață flămândă. Mangalia, 28.12.2015, h 15.24 Referință Bibliografică: Dacă viața ar fi o sărbătoare ... / Urfet Șachir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1823, Anul V, 28 decembrie 2015. Drepturi de Autor
DACĂ VIAŢA AR FI O SĂRBĂTOARE ... de URFET ȘACHIR în ediţia nr. 1823 din 28 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368233_a_369562]
-
lipit de sufletul meu, Cămașa poeziei aș vrea s-o îmbrac. Năzuință să-mi înalțe la Dumnezeu, Prin raiul îngerilor să o port un veac. Cu nori să-mi plouă lacrima în rădăcini, De dorul și iubirea versului nescris. Sufletul sângerând de-ai străinilor spini, Să-mi scrie amintiri pe legendarul vis. SABIA CUVÂNTULUI Din boltă albastră în condei să-mi cadă Enigma sorții ce a zidit misterul Iubirii mele troienită-n zăpadă, Am ascuțit cuvânt, ca să despic cerul. Cu el
„LIMBA NOASTRĂ CEA ROMÂNĂ -ANTOLOGIE STARPRESS 2016 de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 2070 din 31 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/362566_a_363895]
-
Autorului N-am suferit de când mă știu dictatul Și nici un dictator nu mi-a fost drag, Parcă le-aud gorunilor oftatul Din Munții mei înlăcrimați în prag. Pe cei ce-au rupt atunci bucăți din hartă, Din harta Țării mele sângerând, Niciun plecat la ceruri nu îi iartă, Îi judecă de-o vreme rând pe rând! Și-acelora ce mai visează încă Din trupul pământesc să rupă iar, Același vers îmi dă mereu poruncă Să le spun că totul e-n
DIKTATUL... de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 1338 din 30 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/370257_a_371586]
-
Academiei Române, în colaborare cu Muzeul Literaturii Române, sub coordonarea lui D. Vatamaniuc și Petru Creția. Referitor la abilitatea de a recupera opera eminesciană, întemeietorul ediției integrale recunoaște: „Fiecare vers abandonat sau șters dintr-o pagină de Eminescu e o rană sângerândă, ce întârzie să se cicatrizeze.” Pentru meritele sale, Perpessicius a primit premiul național pentru literatură în 1940 și a devenit membru al Academiei Române în 1955. Pentru a consolida activitatea de recuperare a operelor literare a înființat în 1957 Muzeul Literaturii
PERPESSICIUS de OVIDIU DINICĂ în ediţia nr. 1379 din 10 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/352811_a_354140]
-
Acasa > Strofe > Timp > FÂNTÂNA Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 293 din 20 octombrie 2011 Toate Articolele Autorului Când oamenii din jurul meu sufereau de sete, n-am pregetat o clipă să mă cațăr sângerând pe piscul unde nu mai călcase picior de om înainte; Cu putereile ele firave și uneltele mele primitive, am săpat o fântână cu apa limpede ca de cleștar Am împodobit-o cu gresia visurilor mele la care ajungeai printr-un
FÂNTÂNA de ION UNTARU în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/354358_a_355687]
-
la frumos, să trăiesc cel puțin în vis nemurirea prin dragostea mult visată de poet? - Nu la asta mă refeream. Când ți-ai ales ca profesie medicina și mai ales chirurgia, nu cred că mai are loc printre două trasee sângerânde descrise de un bisturiu scrierea unui vers plin de muzicalitate și pasiune. - Cine te oprește să visezi frumos și ritmat chiar dacă ești medic, dacă aceasta îți este chemarea? Atât medicina, cât și arta sunt profesii pe vibrații foarte înalte. - Desigur
ROMAN (CONTINUAREA ROMANULUI CAT DE MULT TE IUBESC...) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1158 din 03 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353712_a_355041]
-
-n șoapte reci de catifea? Ce vină are lacrima de mamă Că viața asta parcă nu-i a mea? Ce lacrimă pândește gânditoare, Sub pleoapa ars-a ochiului de clei? Nu-i vina toamnei că ceva mă doare, Nici rana sângerândă nu-i a ei! LECȚIA DE PICTURĂ Împarte-mi, iubitule, cerul în două, Când ochii flămânzi merg iar să se culce, Stropește-mi cărarea cu mir și cu rouă, C-un strop de iubire din lacrima dulce. O parte picteaz-o
POEME DE DOR de MARIA IEVA în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353069_a_354398]
-
-n șoapte reci de catifea? Ce vină are lacrima de mamă Că viața asta parcă nu-i a mea? Ce lacrimă pândește gânditoare, Sub pleoapa ars-a ochiului de clei? Nu-i vina toamnei că ceva mă doare, Nici rana sângerândă nu-i a ei! LECȚIA DE PICTURĂ Împarte-mi, iubitule, cerul în două, Când ochii flămânzi merg iar să se culce, Stropește-mi cărarea cu mir și cu rouă, C-un strop de iubire din lacrima dulce. O parte picteaz-o
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/353108_a_354437]
-
cheamăApusu'-n șoapte reci de catifea? Ce vină are lacrima de mamăCă viața asta parcă nu-i a mea?Ce lacrimă pândește gânditoare,Sub pleoapa ars-a ochiului de clei? Nu-i vina toamnei că ceva mă doare,Nici rana sângerândă nu-i a ei!LECȚIA DE PICTURĂÎmparte-mi, iubitule, cerul în două,Când ochii flămânzi merg iar să se culce,Stropește-mi cărarea cu mir și cu rouă, C-un strop de iubire din lacrima dulce.O parte picteaz-o 'n albastru
CANAL DE AUTOR [Corola-blog/BlogPost/353108_a_354437]
-
-n șoapte reci de catifea? Ce vină are lacrima de mamă Că viața asta parcă nu-i a mea? Ce lacrimă pândește gânditoare, Sub pleoapa ars-a ochiului de clei? Nu-i vina toamnei că ceva mă doare, Nici rana sângerândă nu-i a ei! PRIMĂVARA ULTIMULUI GÂND Iubirea noastră a născut poeme, Dar a-nțeles cuvântul mai întâi, Când în tăcerea nopților boeme Eu te rugam în șoaptă să rămâi... Cu fruntea sprijinită de-al tău umăr, Am auzit și
CURCUBEUL IUBIRII (POEME) de MARIA IEVA în ediţia nr. 1447 din 17 decembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353104_a_354433]
-
nu are Ca pasărea să își învețe zborul... POVESTEA DIN POVESTE Nostalgic mă privește cuvântul printre gene Și lacrima-i răzbate prin colțul îndoit, Dar nu-nțeleg cum poate să-mi picure în vene Chemarea dezgropată de tocul ruginit. Spirale sângerânde, sub mantia albastră, Visează începutul și zborul absolut; Foșniri de aripi albe, o pasăre măiastră, Toiege de lumină și brațele de lut... Mi-am ascultat chemarea - înfiorări celeste, Dar arsă e tăcerea cu lacrima de foc Și simt cum iar
TĂCEREA MACILOR (POEZII) de MARIA IEVA în ediţia nr. 1423 din 23 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353106_a_354435]
-
Răzvan, Radu Mihnea, Vasile Lupu, Eustatie Dabija. Tradiția populară leagă numele construirii mânăstirii de cel al lui Ștefan cel Mare. Conform unei legende Ștefan cel Mare când s-a întors dintr-o luptă cu tătarii a văzut o căprioară rănită, sângerând și în amintirea ei a hotârât ca pe locul respectiv să fie construită o biserică pe care a numit-o „Căpriana”. Inițial mânăstirea a fost construită din lemn, în timpul domniei lui Ștefan cel Mare a fost înălțată o biserică grandioasă
REPUBLICA MOLDOVA ŞI TRANSNISTRIA II de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2329 din 17 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/354555_a_355884]
-
animale, croitorie, țesut, apicultură, pomicultură. De asemenea, s-au dedicat și îngrijirii și educării copiilor orfani de la „Orfelinatul Preafericitul Iosif” din Chișinău. În spații pitorești, bine îngrijite de viețuitorii lor, bisericile și mânăstirile, până mai ieri lacrimi de suferință, răni sângerânde în inima acestor teritorii, se înalță luminoase, rafinate și modeste, mărturii sfinte ale nepieritoarei credințe în Dumnezeu, ale hărniciei, talentului și spiritului de reconstrucție ale celor care viețuiesc pe aceste meleaguri. Viscolele au trecut, dar pământul Basarabiei și al Transnistriei
REPUBLICA MOLDOVA ŞI TRANSNISTRIA II de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2329 din 17 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/354555_a_355884]
-
nul „a b i n i t i o”. Dacă Republicile Baltice și-au redobândit independența și suveranitatea, revenind la situația de până la 1940, iar Germania s-a reîntregit, destinul Republicii Moldova continuă să fie și în prezent o rană deschisă, sângerândă a Europei, cu toată independența (tot mai dependentă de Moscova ... ), suveranitatea (tot mai încolțiți de structurile separatiste de la Tiraspol ... ) orientarea europeană, pro N.A.T.O. etc. România, ca și Germania, în urma celui de-al doilea război mondial, au fost dezagregate în
DECLARAŢIA-APEL “BASARABIA 200” de GEO STROE în ediţia nr. 503 din 17 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358457_a_359786]
-
poartă-i stau umili străjeri să vă arate drumul Prin labirinturi cu tăceri și umbre cu duimul. Dar uneori trec în galop prin macii încă-n floare, Sălbatici cai fără de șei călcând la întâmplare, Petalele devin pe loc o mare sângerândă Fără de maluri și-n furtuni, speranțele se-afundă. Când ploi răzlețe cu-amintiri îmi umezesc țărâna Cu mirul dragostei mă spăl și se închide rana Și-atunci arcade-ntreci de dor se-mbracă-n trandafiri Iar eu colind prin văi
ARCADE ÎNFLORITE de ANGELINA NĂDEJDE în ediţia nr. 1373 din 04 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/358542_a_359871]
-
luminoasă! ...... Din când în când „ni se pare” că suntem chemați din fundul prăpăstiei spre lumină... Agățându-ne de liane fragile, spinoase - răspundem chemării... ... Odată ajunși la suprafață, „ni se cere” doar un lucru minor, și anume, - cu mâinile încă sângerând - să „mângâiem” noul nume al prădătorului... Să fim noi... „alegătorii”?! Valentina BECART Mai 2012 Referință Bibliografică: În cursa pentru „vârful lanțului trofic“... (o specie temută de „prădători” ... Valentina Becart : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 517, Anul II, 31 mai
ÎN CURSA PENTRU „VÂRFUL LANŢULUI TROFIC“... (O SPECIE TEMUTĂ DE „PRĂDĂTORI” ... ) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 517 din 31 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358723_a_360052]
-
că “ nu poți rămâne prizonier într-o “inimă rănită”. Viața e “căutare, rătăcire și risipă”, conchide poeta, limpezindu-și tocmai din această împovărare profesiuni de credință - “ Voi fi râul ce-și poartă povestea peste/ veacuri...” - consubstanțiale jertfei: “Undeva, un poet...” , “sângerând, sângerând...” Valentin Marica (scriitor, poet si publicist român, membru al Uniunii Scriitorilor din România) 22 iulie 2012 Referință Bibliografică: Cronică realizată vol. Obsesia deșertului , autor Valentina Becart / Valentina Becart : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 578, Anul II, 31 iulie
CRONICĂ REALIZATĂ VOL. OBSESIA DEŞERTULUI , AUTOR VALENTINA BECART de VALENTINA BECART în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358733_a_360062]
-
nu poți rămâne prizonier într-o “inimă rănită”. Viața e “căutare, rătăcire și risipă”, conchide poeta, limpezindu-și tocmai din această împovărare profesiuni de credință - “ Voi fi râul ce-și poartă povestea peste/ veacuri...” - consubstanțiale jertfei: “Undeva, un poet...” , “sângerând, sângerând...” Valentin Marica (scriitor, poet si publicist român, membru al Uniunii Scriitorilor din România) 22 iulie 2012 Referință Bibliografică: Cronică realizată vol. Obsesia deșertului , autor Valentina Becart / Valentina Becart : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 578, Anul II, 31 iulie 2012
CRONICĂ REALIZATĂ VOL. OBSESIA DEŞERTULUI , AUTOR VALENTINA BECART de VALENTINA BECART în ediţia nr. 578 din 31 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358733_a_360062]
-
mai 2013 Toate Articolele Autorului ÎNVIEREA La ceas de seară-ntunecată Cocoșul cântă de trei ori, Căci firea-și leapădă veșmântul Umbrit de grija altor sori. Vântul se vaită prelung, Pădurea verde e în jale, Îngeri pornesc înspre pământ - Cer sângerând pășind agale. Ape se zbat în matca lor Vuind de dor, vuind de jale, Izvoare dulci - cu ape reci - Suspină blând, doinind în cale. Natura toată încremenită-i Pe limba ornicului mut, Căci vine jertfa cea de sânge, Ce dă
LIRICA PASCALA de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 854 din 03 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/344689_a_346018]
-
ne pare utopie. Imperii moi de frunze ca-n basme au pierit, Prin toamne despuiate se-nvârtesc întruna. Zace acuzatoare, trează amintirea Cum în sertarul nopții zace stinsă Luna. Și nici măcar zăpada n-a rămas pe lume, Doar între perdele sângerândul soare. Cu noi merge de mână mută iroseala Iubirii noastre adânci și devoratoare. 24-06-11 Referință Bibliografică: IUBIRILE ADÂNCI / Stelian Platon : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 457, Anul II, 01 aprilie 2012. Drepturi de Autor: Copyright © 2012 Stelian Platon : Toate
IUBIRILE ADÂNCI de STELIAN PLATON în ediţia nr. 457 din 01 aprilie 2012 [Corola-blog/BlogPost/358770_a_360099]
-
sfârșeau în cioburi de roua. te-am căutat și-am împletit cununi după cununi de ace pieritoare ce-au lăsat urme doar în palmele mele tremurătoare. te-am zărit azi, într-un amurg de pește timp, și-mi împreun mâinile sângerânde închinând o ultimă ruga dimineților menite să alunge vise: dormiți în pace, ... Citește mai mult te-am căutat ieriîntr-o dimineață fără de razăprin mărăciniși nuferi speriați;te-am căutatși-am dăruit florilorce nu voiau să se deschidăo altă culoare;te-am căutatși-am
CLARISSA EMANUELA [Corola-blog/BlogPost/360455_a_361784]
-
o dimineață de iarnăcând florile de gheatăsfârșeau în cioburi de rouă.te-am căutatși-am împletit cununi după cununide ace pieritoarece-au lăsat urmedoar în palmele mele tremurătoare.te-am zărit azi,într-un amurg de pește timp,și-mi împreun mâinile sângerânde închinând o ultimă rugădimineților menite să alunge vise:dormiți în pace, ... XXVIII. FILE DE CARTE. O ALTĂ LECȚIE: FRICĂ, de Clarissa Emanuela , publicat în Ediția nr. 1126 din 30 ianuarie 2014. Ce ne desparte de “dincolo”? Există un dincolo sau
CLARISSA EMANUELA [Corola-blog/BlogPost/360455_a_361784]
-
fie că-mi smulge din trup bucăți. Bucuria e doar o întâmplare ca să mă întâmpine copacii, florile, fluturii, ierburile și restul. Te simți ca o pasăre fără aripi cu zborul în gânduri, dincolo de mari, munți și cer, dincolo de posibilități Rănile sângerânde ori închise ademenesc moartea câte puțin, umbrele fug după tine singure, sufletul îți dă în foc că laptele, drumurile devin bolovănoase, mai scurte decât vrei. Acum te închizi în cercul înalt că într-o casă fără ferestre de unde fuge timpul
UMBRELE FUG DUPĂ TINE de LLELU NICOLAE VĂLĂREANU în ediţia nr. 390 din 25 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360633_a_361962]