439 matches
-
Cozma Faragau Glodeni Voivodeni 11. Circumscripția electorală nr. 11 Riciu Comunele: Bala Ceuasu de Cîmpie Craesti Pogăceaua Riciu Sarmasu Saulia Sînpetru de Campie Șincai 12. Circumscripția electorală nr. 12 Ludus Orașul Ludus Comunele: Atintis Bichis Bogată Chetani Mihesu de Cîmpie Sînger Tăureni Valea Largă Zău de Cîmpie 13. Circumscripția electorală nr. 13 Iernut Comunele: Band Cuci Iclanzel Iernut Grebenisu de Cîmpie Ogra Papiu Ilarian Sinpaul 14. Circumscripția electorală nr. 14 Tîrnăveni Orașul Tîrnăveni Comunele: Adamus Cucerdea Ganesti JUDEȚUL NEAMȚ 11 circumscripții
DECRET nr. 1.213 din 29 decembrie 1968 privind delimitarea, numerotarea şi denumirea circumscriptiilor electorale pentru alegerea deputaţilor în Marea Adunare Naţionala. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/132404_a_133733]
-
Mică ● - 922. Miercurea Nirajului ● - 923. Miheșu de Câmpie ● - 924. Neaua ● ● 925. Ogra ● - 926. Papiu Ilarian - ● 927. Panet ● - 928. Păsăreni ● - 929. Pogăceaua ● - 930. Raciu ● - 931. Saschiz - ● 932. Sărmașu ● ● 933. Sâncraiu de Mureș ● - 934. Sângeorgiu de Mureș ● - 935. Sângeorgiu de Pădure ● ● 936. Sânger ● ● 937. Sânpaul ● - 938. Sântana de Mureș ● - 939. Suplac ● ● 940. Suseni ● - 941. Șincai ● - 942. Ungheni ● - 943. Vărgata ● ● 944. Vătava - ● 945. Vânători - ● 946. Voivodeni ● - 947. Zău de Câmpie ● ● Neamț Municipiul 948. Piatră Neamț ● ● 949. Român ● - Orașul 950. Bicaz ● - 951. Târgu Neamț ● ● Comună
LEGE nr. 575 din 22 octombrie 2001 privind aprobarea Planului de amenajare a teritoriului naţional - Secţiunea a V-a Zone de risc natural. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/138233_a_139562]
-
gueldenstaedti 20. Novac Hypophthalmichthys nobilis 21. Oblete Alburnus alburnus 22. Păstrăv Salmo sp. 23. Păstruga Acipenser stellatus 24. Plătica Abramis brama danubii 25. Poliodon Polyodon spathula 26. Rizeafca Alosa caspia nordmanni 27. Roșioara Scardinius erythrophthalmus 28. Sabița Pelecus cultratus 29. Sânger Hypophthalmichthys molitrix 30. Scobar Chondrostoma nassus 31. Scrumbie de Dunăre Alosa pontica 32. Somn Silurus glanis 33. Salău Stizostedion lucioperca 34. Știuca Esox lucius 35. Văduvita Leuciscus idus 36. Broaște Rană sp. 37. Scoici Unio sp., Anodonta sp. 38. Răci
ORDIN nr. 171 din 19 aprilie 2002 (*actualizat*) privind aprobarea denumirilor comerciale ale speciilor de peşti şi alte vieţuitoare acvatice care pot fi valorificate pe teritoriul României. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142075_a_143404]
-
când pomul flori va da, fă să-i cadă carnea grea cum cădea-va, după cântec, mâna mea ! JEU D'AMOUR (COLIND) ! de-acuma nu te-oi mai uita, poți să și vii, poți să nu vii, cu vii stigmate, sîngerii ești scrisă toată-n carnea mea! ! de-acuma nu te-oi mai uita, coapsele-ți line, stins oval pieptul, parfum de portocal, împarfumează pielea mea! ! de-acuma nu te-oi mai uita, tu care zi de zi te uiți și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1572_a_2870]
-
Op. cit., p. 141. 14. Op. cit., p. 160. 15. Op. cit., p. 129. 16. S. P. Radianu, Județul Bacău, ediția cit., p. 121. Dendrologic, un județ bogat, cu: fag, carpen, arțar, mesteacăn, paltin, alun, jugastru, tisă, ienupăr, pin silvestru, brad, molid, arin, sînger, corn, soc, frasin, dîrmoz, gladiș, salcie, răchită, călin. Opiniile unui institutor 1. Dosarul Bacovia, I, Ed. Agora, 1990, p. 306. 2. ,,Răsăritul”, 1, nr. 6, octombrie 1905, p. 105-106. 3. Vezi: Elena Ungureanu, Istoria învățămîntului preșcolar din județul Bacău, Ed.
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
sufletele îndurerate sunt exacerbate, chinurile morale strivesc și fac să sângereze, să urle, să scrâșnească fibrele delicate ale inimilor femeiești. În culegerea pe care o citam mai devreme, Handzeichnungen, mai multe nuvele au aceeași caracteristică a durerii exasperate: Die Blutbuche (Sângerul), povestea tristă a unei prințese care preferă să se sinucidă decât să cedeze iubirii pentru fermecătorul prieten al soțului ei tiranic și brutal; Mondnacht, fata ftizică și muribundă zărită într-o noapte într-o gondolă neagră, pe canalele Veneției. Aș
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
neîncetat omagiu Idealului și Frumosului și a pus la îndoială vorbele Peleșului în Robia Peleșului: "Ce, goale sunt oare mâinile unde văd o pensulă și-un condei?!"*. Föhn (Sirocco) este o altă poveste tragică de iubire. Ca și prințesa din Sângerul, frumoasa Frosi s-a căsătorit cu Matei pentru că-l iubește, iar ele este cel mai frumos băiat din satul Pfäffer, pe Rin. La un concurs de tir, o pușcă explodează și-i smulge lui matei jumătate din față. Acum este
Itinerarii românești by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
este salcâmul. Pentru locurile uscate pe versanții torenților, salcâmul este folosit pentru a fixa terenurile. El este folosit și în perdele de protecție împotriva vântului și, totodată, ca o valoroasă plantă meliferă. Dintre speciile de arbuști amintim :socul (Sambucus nigra),sângerul (Cornus sanguinea), măceșul (Rosa canina), păducelul (Crataegus monogyna),lemnul câinesc (Ligustrum vulgare). În arealul zonei împădurite există și o bogată vegetație ierboasă alcătuită din specii de stepă și silvostepă. Dintre acestea, cele mai frecvente sunt : păiușul(Festuca valesiaca), iarba bărboasă
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
sau Salix rosa), iar în lunci tufișurile de răchită și cătină (Hippophaes rhamnoides) Vegetația arbustivă este alcătuită din: - alun (Corylus avellana), - lemn câinesc (Ligustrum vulgaris), - gherghinar (Rodomus pentagina), - soc (Sambucus nigra), - mur (Rubus idaeus), - măceș (Rosa canina), - corn (Cornus mas), - sânger (Cornus sanguinea), - păducel (Crataegus monogyna), etc. La adăpostul coroanei arborilor se dezvoltă florile de pădure, dintre care menționez: - ghiocei (Galanthus nivalis), - brebenei (Coxidalis), 21 - toporași (Viola), - iarba moale (Stelaria holostea), - rodul pământului (Arum maculatum), etc. S-au făcut experimente de
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
și vița-de-vie, care are un slab randament, iar soiurile cultivate sunt de calitate inferioară (hibrizi). În ultimii 15 ani pășunile naturale (izlazurile) au cunoscut un veritabil regres. Suprafața a fost invadată de arbuști (cătină albă, mur, măceș, gherghinar, mărăcine alb, sânger, etc.), iar pășunatul excesiv și ocuparea unor terenuri de Schela Băicoi au dus la apariția unor alunecări și degradări de teren.( Fig. 21) IV.1.2 CREȘTEREA ANIMALELEOR Creșterea animalelor a fost dintotdeauna în atenția locuitorilor. Este practicată în totalitate
MONOGRAFIA COMUNEI PROVIȚA DE JOS by BADEA CRISTINA () [Corola-publishinghouse/Science/91872_a_92396]
-
văzut, succesiv, pe aproape toți tinerii scriitori bucovineni, de la fragmentele de roman ale dlui Mircea Streinul, până la admirabila „Corabie pierdută”, tradusă de dl. N. Roșca (a scris și notificări). Poezia au reprezentat-o: G. Coca, Ion Roșca și A.V. Sânger. De altfel, G. Antonovici și George Drumur. (din Junimea literară nr. 7-12 (iulie-decembrie 1932) * Cronica artistică în Bucovina. Oricine ar fi acel Sil (Silvestru Găină?), care de circa o jumătate de an încoace îngrijește cronica artisticoculturală (concerte, teatru, conferințe) din
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
pentru cultură; Teatrul Național; Bucovina Culturală cere și Ministerul Culturii Naționale promite; Turneele teatrelor românești, de Loghin Constantin, Eminescu și „Arboroasa Bucovinei”, G. Sion și Bucovina, de Morariu Leca, recenzii - cărți și reviste, clișee, diverse, proză beletristică - Străinul Mircea (Întoarcere), Sânger Aurel (Ochii), Drumar George (Și nebeletele pot fi câteodată adevărate), Bogaci Aurel (Larva), Tcaciuc-Albu M. (Acasă; Matematica superioară - comedie), N. Vlădescu (Garmisch), dar mai ales poezie. Au semnat versuri: Chelaru Traian, Gherasim Vasile, Forgaci Adrian, Frunte B., Drumar George, Cârdei
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
delicatese, unul de brânzeturi clasa întâi, mai multe patiserii, un farmacist prietenos care îmi onora rețetele de Klonopin și Xanax, un Cineplex modest și un o prăvălie de feronerie, afacere de familie, de-a lungul tuturor străzilor fiind plasate magnolii, sângeri și cireși. La un semafor decorat cu flori vii am privit cum se cățăra o veveriță pe cablurile de telefon, în timp ce sorbeam din acea cafea fără pic de grăsime care m-a înviorat așa de strașnic încât mahmureala îmi părea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2048_a_3373]
-
1471-1476 Sacâz spătar 57-1468 Ion Sacară 1497-84 Bodea 68-71 Andrei Cortoroski 87-89 vornic 71-73 Sima 90 Vrânceanu 71-72 Moghilă 90 Mihail 73-76 + Războieni Costea 79-81 6976 Dragoș 84 5508 Petrea Clănău 87 468 Boierii care au întovărășit pe Olena: Lascu, Sânger, Gherasim Boieri un timp fără titlu: Manoil pârc., Vlaicu, Duma (fiul lui Vlaicu), Isaiia, Stanciu cu fiul său Mărza, fete Ion (fetion), Goian, Sandu, Zbierea, Albu, Radu Gangur, Ivașcu Hrâncu, Oanță, Ion Boureanu, Luca, Fete Gotcă, Petre Hărman Pașcu, Andreica
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
editorul depășește de obicei acest travaliu. În notele pe care le scrie, lămuritoare aspra textului editat, avem de-a face cu adevărate interpretări filologice și ideatice ale textului. Iată, bunăoară, ni se oferă exemplul sintagmei "măr însângerat" din poemul Gruie Sânger: Imaginea vizual-picturală cu care se încheie Gruie Sânger, "măr însângerat", este a celor două mere roșii: tatăl și mama, inimi sferoidale profilate în "lumina viorie a simțământului". Grilă de lectură ce ne-a fost propusă de sfârșitul tragediei, cu toată
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
inimi sferoidale profilate în "lumina viorie a simțământului". Grilă de lectură ce ne-a fost propusă de sfârșitul tragediei, cu toată dificultatea determinării finalității pozitive sau negative sub care se oferă interpretării această natură sângerie [...]. Dacă prin substanța arhetipală Gruie Sânger este atașat miturilor arhaice și tipurilor de eroi tragici exemplari, prin caracterul liric al textelor și accentelor biografice conținute, proiectul dramei se înscrie în dimensiunea tragicului interiorizat; nu fabula, ci eroul central, prin înlănțuirea situațiilor limită, destinale, constituind axul meditațiilor-estetice
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
traversa niciodată ca să te întîlnești cu tine, cel de dincolo. Deviza ta să fie "Plus ultra!", pentru că doar așa, cum ne arăta un poet, nu vei rămîne o lespede căreia i s-a luat fîntîna. "Înfrînt nu ești atunci cînd sîngeri/ Nici ochii cînd în lacrimi ți-s./ Adevăratele înfrîngeri/ Sînt renunțările la vis", scria Radu Gyr. Cel care vrei să fii e înlăuntrul tău, e în tine, după cum a spus Unamuno. Pășește cu încredere, treci rîul și sigur îl vei
Școala și doctrinele pedagogice în secolul XX by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
când Sfântul Trup se frânge, Ori ți se dă Sfântul Sânge, Vezi, creștine, nu te plânge De prezența lui Cristos: Sub a pâinii îngustime E Cristos în întregime Ca-ntr-a cerului-nălțime, Preamărit și glorios. Omule ce-n rele sângeri, Pâinea ce nutrește îngeri Ți se dă-n valea deplângeri Întru-al mântuirii preț. O închipuia vremelnic Chipul lui Isac jertfelnic, Mana ce se da cucernic, În chip tainic și măreț. Bun Păstor, creștina turmă, Poart-o pe regeasca-ți urmă
Franciscani în zeghe : autobiografii şi alte texte by Iosif Diac () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100985_a_102277]
-
care două, în suprafață de 24, respectiv 29 ha., (EC7-8) pentru creștere pui de crap în vara întâi, unul de 10 ha., (ECCt0) pentru cosaș vara întâi, iar cel de al patrulea, cu suprafața de 7 hectare (ECH0) pentru creștere sânger și novac vara întâi. Toate aceste eleșteie sunt prevăzute cu instalații de alimentrare cu Ø 600 și de evacuare cu Ø 800. eleșteiele de creștere vara a doua, totalizează 215 ha., fiind în număr de două (unul /EC5/ cu suprafață
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
bazinele de reproducere. Sesiunea științifică Jub.Univ. vol IV, p.321-328, Galați. 24. BOGATU, D., MUNTEANU, G., (1983). Contribuții la studiul etiologiei hidropiziei infecțioase. Lucr. Șt. Univ., p.3-7, Galați. 25. BOGATU, D., MUNTEANU, G., (1987). Inflamația vezicii gazoase la sânger (hypophthalmichthys molitrix) și novac (Aristichthys nobilis). Analele Universității, Fascicola VII, an.IV, p.5-7, Galați. 26. BOGATU, D., Ihtiologie vol.I, p.1-148, Universitatea Galați. 27. BOGATU, D., MUNTEANU, G., CRISTEA, V. (1991). Cercetări hematologice calitative și cantitative la speciile
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
molitrix) și novac (Aristichthys nobilis). Analele Universității, Fascicola VII, an.IV, p.5-7, Galați. 26. BOGATU, D., Ihtiologie vol.I, p.1-148, Universitatea Galați. 27. BOGATU, D., MUNTEANU, G., CRISTEA, V. (1991). Cercetări hematologice calitative și cantitative la speciile de sânger (hypophthalmichthys molitrix) și novac (Aristichthys nobilis Rich.). Lucrările simpozionului Internațional ,,Piscicultura și pescuitul în fața economiei de piață’’, p.31-32, Galați. 28. BOTNARIUC, N., VLĂDINEANU, A. (1982). Ecologie, Editura Didactică și Pedagogică, București. 29. BREWER, C. J. and C.P. SING. (1970). An
CONTRIBUŢII LA AMELIORAREA CRAPULUI DE CULTURĂ ÎN CONDIŢIILE ECOLOGICE ALE AMENAJĂRII PISCICOLE MOVILENI, JUDEŢUL IAŞI by Dr. ing. Gheorghe Huian () [Corola-publishinghouse/Science/678_a_977]
-
prin oamenii ei se mutase la Cazimcă: „De-aș avea o aripă de înger Și cerneală din bezne, poate atunci mi-ar fi mai lesne Să mă adun din toate risipirile, să-mi aștern amintirile Și să spun tuturor de ce sânger. Era o noapte jefuită de stele. La fereastra nădejdii, zăbrele. La ușa salvării, lacăte Iar frunțile noastre palide, înnoptaseră toate. Când în mijlocul nostru a izbucnit ca o flacără Neagră, Ura, focul ei a topit într-o clipă gând, suflet, aripă
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
de gorun și stejar, alături de care se întâlnesc: tei, cireși, arțari, carpen, jugastru, ulmi, ș.a Stratul de arbuști, dezvoltat mai ales la periferia pădurilor, este constituit din aceleași esențe că în cazul pădurilor de stejar și gorun( măceș, alun, sânger, porumbar, ș.a.), la care se adaugă: migdalul pitic, cireșul pitic și verigariul. Pajiștile silvostepei sunt formate din asociații de păiuș, colilie, firuța cu bulb,bărboasa,pelinița, laptele câinelui, ș.a. Vegetația stepică este întâlnită în lungul văii Bahluiului, pe forme joase
Comuna Scobiţi : repere spaţio-temporale by Dumitru Hriscu () [Corola-publishinghouse/Science/715_a_1312]
-
18. 199. Fograscher Emil, născut la 22 decembrie 1951 în localitatea Saschiz, județul Mureș, România, fiul lui Fograscher Emil și Margareta Ecaterina, cu domiciliul actual în Germania, Weilheim, Sommerstr. 18. 200. Furnya Gheorghe, născut la 17 martie 1951 în localitatea Sânger, județul Mureș, România, fiul lui Furnya Francisc și Agneta, cu domiciliul actual în Germania, Bonn, Villemomblerstr. 66. 201. Geiss Veronica Liliana, născută la 28 aprilie 1967 în localitatea Oravița, județul Caraș-Severin, România, fiica lui Măruță Victor Traian și Veronica, cu
HOTĂRÂRE nr. 14 din 17 ianuarie 1995 privind aprobarea renunţării la cetăţenia română de către unele persoane. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/111822_a_113151]
-
sp.) 25 ● Cosaș (Ctenopharyngodon idella) 40 ● Crap (Cyprinus carpio) 35 ● Morunaș (Vimba vimba carinata) 25 ● Mreana (Barbus barbus) 27 ● Novac (Aristichtys nobilis) 40 ● Oblete (Alburnus alburnus) 12 ● Plătica (Abramis brama) 25 ● Rizeafca (Alosa caspia nordmann) 15 ● Roșioara (Scardinius erythrophthalmus) 15 ● Sânger (Hypophthalmichtys molitrix) 40 ● Scobar (Chondrostoma nasus) 25 ● Scrumbie de Dunăre (Alosa pontica) 22 ● Somn (Silurus glanis) 60 ● Salău (Stizostedion sp.) 40 ● Știuca (Esox lucius) 40 ● Văduvita (Leuciscus idus) 30 ● Răci 10 ● Scoici 8 ● Broaște 30 g/ex. (2) Lungimea peștelui
REGULAMENT din 1 august 2003 de exercitare a pescuitului în raul Prut şi în lacul de acumulare Stanca-Costesti. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/153245_a_154574]