536 matches
-
și de confort, pentru cultură. La el teoria despre adevăr- „este cât se poate de compatibil cu deșărtăciunea lumească” (ibid. p. 65). Liberalismul ca prima treaptă a dialecticii nihiliste nu se mulțumește doar cu propaganda nimicului său, ci contribuie cu sârg la apariția confratelui său Realismul. „Realismul”ca stadiu al dialecticii nihiliste vine cu măștile sale de „naturalism” și „pozitivism”. Individul „realist” nu acceptă și nu respectă nimic pe bază de credință. El este „cel care crede într-un singur cuvânt
CALEA CĂTRE DUMNEZEU SAU DRUMUL ÎNSPRE SINE? de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 490 din 04 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358594_a_359923]
-
fii o viață-ntreagă singur cuc! - Să stai cu cerșetorii și cu hoții! - Să fii urât! - Să mori la balamuc! Ca să-mi înec obida și amarul, În drum spre casă, intru într-o cramă Și-ncep să scriu, golind cu sârg paharul, Pe-un șervețel pătat, o epigramă. Când o citesc, constat că-i flamboaiantă, Și mintea-mi deveni ușor confuză Până-n momentul când m-am prins de poantă - De-alături îmi zâmbește larg o muză: “Stăpân mi-a fost, o
MUZA de DAN NOREA în ediţia nr. 1231 din 15 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350733_a_352062]
-
din 23 noiembrie 2011 Toate Articolele Autorului Eu Aneta, tu Atena La ce bun să facem ceartă Să lăsăm noi Sparta spartă Și pe Paris cu Elena --------------------------- Tanti Frosa știa cazul Că-și făcea veleatu-n târg Pentru care cu mult sârg, Își sulemenea obrazul Nu-și făcea deloc iluzii Despre cum se-ntinde bârfa: Afla fufa, afla târfa Doar prin câteva aluzii Prima și singura care Vindea mahalalei zvonul Că-i ținea apoi isonul Dintre țațe, fiecare: Cin' se-nsoară, cine
TANTI FROSA de ION UNTARU în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358925_a_360254]
-
pot calea spre noi s-o dibuiască? Prea puțină lume în Dacia știe drumurile toate, Iar dacă pe table de lemn le avem artătate În taină ele sunt păstrate. O călăuză iscusită pecetluită de soartă, E la mijloc, ce cu sârg pe cale îi poartă. Bănuiala nu e bună, dar tâlc are, Spionii sunt sclavii ce-i aveam la închisoare. Blestemul neamului să cadă întreit Asupra aceluia care pe spioni i-a îndrăgit! Iar dacă licinius spion este, Dochia va îngheța pe
FLORILE SARMISEGETUSEI, DRAMĂ ISTORICĂ ÎN VERSURI, ACTUL 2. de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 327 din 23 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/358981_a_360310]
-
nasc pentru întâia oară ... AXIS MUNDI (2) Catargul se leagănă-n mișcări șovăielnice, Treptele urcă în slavă stăpânul, Valul se sparge în unde concentrice, Pământul trimite, cu sevele, vinul. Istorii se nasc dintr-o mare gâlceavă Pe aur cărat cu sârg în morminte, Încă-i mai dăm lui Socrate otravă Urlându-ne setea de sânge-n cuvinte ... Privim cu dispreț spre cei care vin, Ne place răspunsul aflat doar în doi, De vină-i mereu același destin Ce nu a putut
POEME ALESE de ALENSIS DE NOBILIS în ediţia nr. 761 din 30 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/359357_a_360686]
-
drag, ferestre luminate, Plutea în aer sărbătoarea, copacii se frângeau de ger, Ningea cernut întroienind speranțe amânate... Ca și-n alți ani, venise iarna cu mii de diamante reci, Cu trenă albă-mpodobită, cu frig, zăpadă și polei, Se-apropia cu sârg alt an, smălțând cu visuri noi poteci, Iar lâng-un gard, visând și el, murea-nghețat Grivei... Agonizând, înfricoșat, se ascunsese lâng-un gard, Să simtă-un strop de ocrotire, să-l apere cumva de rău Căci, ajunsese de un timp, al nimănui
POVESTE DE IARNĂ FĂRĂ SFÂRŞIT...- PĂRERI PERSONALE- VERSURI de LUCIA SECOŞANU în ediţia nr. 386 din 21 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/360679_a_362008]
-
hârșiți în ale pescuitului. Doamnele se întind pe șezlonguri, să facă plajă. Copiii îmi propun un badminton. Nu mă pricep și nici mobilitatea de altă dată nu o mai am, dar accept. Deși jocul nu prea se leagă, continuăm cu sârg. Gabi: - Bunicule, atâta transpirăm, că o să slăbim. În sinea mea îi dau dreptate, dar mă fac că nu înțeleg aluzia. Evident, e vorba de burta mea, Gabi e o zvârlugă de fată. La un moment dat, Monica îl cheamă pe
O ZI ÎN DELTĂ de DAN NOREA în ediţia nr. 1277 din 30 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/360011_a_361340]
-
care au uitat că există pe această lume și în cuprinsul granițelor acestei patrii ca entitate cu discernământ și drept de a alege, participând la conturarea unei forme clare de boicot pedelisto-udemerist către care au fost îndrumați, de altfel, cu sârg și insistență de anumiți exponenți politici atât interni, cât și externi. Din păcate, politicienii tuturor taberelor partinice ale momentului au avut și au în continuare o atitudine de vizibilă afișare a propriilor lor interese personale, eliminând din ecuația puterii efemere
ISTORIE PE MUCHIE DE CUŢIT de MAGDALENA ALBU în ediţia nr. 579 din 01 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/360069_a_361398]
-
căderea, la o adică) pe umerii liderului național. De necontestat, și care își adjudecase, cu de la sine putere, un soi de inamovibilitate. Alesul locului s-a mulțumit cu „scaunul”, lăcuit cu mirodenii asezonate și cu postura supușeniei, învățată cu tot sârgul la cursurile de propagandă (atent „ordonate” și „fișate” pentru seminarii) ale organizației de bază din mediul muncitoresc în care fusese „unsă” opțiunea politică, singura de altfel pe vremea aceea! Aflată sub semnul „sacru” al unei muțenii de neclintit și „patronată
SERVI(R)TUŢI ELECTORALE ŞI LA ...LOCALE! de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 226 din 14 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/360104_a_361433]
-
murit. Dac-așe i-o fost scris... Nu știam ce să cred, daca să cred sau să nu cred în destin. Dar m-am întors acasă decis să îmi pun soarta la încercare. În acea perioadă tulbure, clanul Jură dezbătea cu sârg nechibzuința mea de a da cu piciorul unui viitor luminos ca să ajung o sperietoare pentru elevii corigenți. („Învăța, și-a certat o babă nepotul în autobuz, ca, daca nu, ai s-agiungi că ficioru popii, cioban la oi!”) O mătușa m-
Povestea ca viață () [Corola-blog/BlogPost/338394_a_339723]
-
am tratat-o dintr-o perspectivă de management al riscurilor, deci, în final constructivă; dar, totuși... cu două fețe. Umbra scepticismului persistă încă din zorii Comunității Europene, iar până în iunie 2016 umbra a rămas... în umbră: UE a mers, cu sârg și credință, către o construcție unică în istoria omenirii. Personal vreau să cred în viitorul Uniunii. Pentru România a fost și este un obiectiv benefic, dacă ne oprim doar la o serie de libertăți personale și economice și zone de
Brexit-ul, intriga ce a schimbat simțitor scenariul poveștii europene. Chiar are Europa o oportunitate de creștere până în 2020? () [Corola-blog/BlogPost/338535_a_339864]
-
și Nichita s-au reîntâlnit în Franța, la Paris. Acolo s-a constituit o asociație a studenților români (care avea în jur de 700 de membri), iar Nichita Tomescu era președintele acesteia. Cunoscut în toate cercurile diasporei pariziene, activa cu sârg în cadrul asociației, care nu era altceva decât strigătul exilului românesc către cei ce nu-și uitaseră obârșia, neamul și valorile culturale. Neuitându-și hobby-urile, și în Franța, Nichita a început să joace la cursele de cai; punea pariuri pe
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX () [Corola-blog/BlogPost/339928_a_341257]
-
nenorocire își fac și ei cruci repezi, cerând ajutor de la Dumnezeu! Ca în vremea cutremurului din 4 martie. Iată încă o fisură prin care sufletul tău evadează din carcera sufocantă pe care ideologia oficială ți-a construit-o cu atâta sârg. La ședințele de ateism, vorbitorii, obligați să ia cuvântul, îi blamează pe cei care cred sau care au fost prinși săvârșind „crima” de a merge la biserică. Dar dincolo de vorbele lor mincinoase, dincolo de afirmațiile lor rostite pe un ton fals
“Nimic din ceea ce se petrece în lumea aceasta nu este un joc al întâmplării inconştiente” (cuvântul 5) () [Corola-blog/BlogPost/340027_a_341356]
-
provocare. Mi-am făcut curaj, și mi-am zis, stai puțin să evaluăm situația, nu ești nici prima și nici ultima căreia i se poate întâmpla așa ceva. Din start, programa nu se putea schimba, rămâne doar alternativă să înveți cu sârg și să recuperezi lecțiile! Ușor de zis, dar practic... nu va fi imposibil! Am mai dat eu de provocări de acest gen, greu dar nu imposibil. Când am ajuns acasă, deja aveam soluția schițata în minte. Cel mai frumos lucru
Mirela Teodorescu: Si tu veux un ami, apprivoise moi! () [Corola-blog/BlogPost/339303_a_340632]
-
ei însșiși, chiar dacă sunt și foarte mulți inși oropsiți. Ceea ce depinde de gurvern, ne insuflă nu de puține ori o revoltă înghițită cu amar, de care nu vom scăpa curând. Poporul aflat într-o confuzie totală, îi va vota cu sârg și în viitor. Lansarea cărții mele la Biblioteca Metropolitană din București, dar și la Biblioteca Județeană "Marin Preda" din Alexandria Teleormanului meu natal, a fost mai mult decât m-am așteptat. Teleormănenii mei au făcut o pregătire cu nimic mai
PRIN ROMÂNIA ÎN VARA ANULUI 2013 de ELENA BUICĂ în ediţia nr. 1063 din 28 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342212_a_343541]
-
și Nichita s-au reîntâlnit în Franța, la Paris. Acolo s-a constituit o asociație a studenților români (care avea în jur de 700 de membri), iar Nichita Tomescu era președintele acesteia. Cunoscut în toate cercurile diasporei pariziene, activa cu sârg în cadrul asociației, care nu era altceva decât strigătul exilului românesc către cei ce nu-și uitaseră obârșia, neamul și valorile culturale. Neuitându-și hobby-urile, și în Franța, Nichita a început să joace la cursele de cai; punea pariuri pe
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341707_a_343036]
-
erau putrezi, fie la rădăcină, fie la vârf - îmi zice nea Mitică -. Am lucrat și eu cu el la tăiat lemne, împreună cu Radu Bumbaru și Titi Filip”. Nu aveau o viață ușoară, dar toți erau oameni harnici și munceau cu sârg, erau prieteni și erau plini de zel. Nici spiritul nu le lipsea, însoțindu-i mereu și la munca de la pădure. Făcând haz de situația în care erau când munceau la pădure, Cornel Popa spunea mereu:” De-ar fi făină precum
UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341762_a_343091]
-
vrednicie, Între șes și vârfuri roase, Mulți turiști și veselie. Adunând cu vrednicie, Fără pauză de masă, Mulți turiști și veselie, Iarna e la ea acasă! Fără pauză de masă Telescaunul lucrează, Iarna e la ea acasă Când turiști cu sârg schiază. Telescaunul lucrează, Este gol doar când coboară, Când turiști cu sârg schiază Peste dune parcă zboară. Este gol doar când coboară Două-trei ori patru verste... Peste dune, parcă, zboară. Iarna urcă-n sus spre creste... Referință Bibliografică: IARNĂ LA
IARNĂ LA MUNTE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 752 din 21 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342370_a_343699]
-
vrednicie, Fără pauză de masă, Mulți turiști și veselie, Iarna e la ea acasă! Fără pauză de masă Telescaunul lucrează, Iarna e la ea acasă Când turiști cu sârg schiază. Telescaunul lucrează, Este gol doar când coboară, Când turiști cu sârg schiază Peste dune parcă zboară. Este gol doar când coboară Două-trei ori patru verste... Peste dune, parcă, zboară. Iarna urcă-n sus spre creste... Referință Bibliografică: IARNĂ LA MUNTE / Marian Malciu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 752, Anul III
IARNĂ LA MUNTE de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 752 din 21 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342370_a_343699]
-
ochii închiși, ne-am sărutat în scurte zvârcoliri în care mâinile scotoceau toate regiunile trupurilor în deplină libertate și reciprocitate. Am dus o mână pe marginea chilotului și i l-am tras pe sub trupul cambrat cu nerăbdare. Ea împingea cu sârg slipul meu și, eliberați aproape în același timp, și-a desfăcut pulpele lungi pentru a-și ridica picioarele și a mă prinde cu ele, ca într-un clește de rac uriaș, pe după mijloc. Din doi, ne făcusem doar unul. Fierbințeala
AVANTAJELE PARAFINEI de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/342630_a_343959]
-
pe orice stea găsesc vraja iubirilor ce-au fost în lumea mea Și toate primăverile ce-n ele ard intens îmi însoresc durerile și vieții îi dau sens Când gândurile treieră dorințele în pârg iar pașii mei cutreieră printre-amintiri,cu sârg Ca să admir câmpiile și codrii ce în dor foșnesc iar amintirile de care mă-nfior Când chiar dacă îmi scapătă anii tot mai puțini, speranța mea nu șchioapătă nici când pășesc pe spini. Anatol Covali Referință Bibliografică: Nu regret Surâs / Anatol Covali
NU REGRET SURÂS de ANATOL COVALI în ediţia nr. 1597 din 16 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/341600_a_342929]
-
ca ... gardul!” Și apoi nici nu ști cine e mai vinovat, găina care se dă în petec din dorința neostoită de a pune clonțul pe punguța cu doi bani a cocoșului din poveste sau însăși pintenatul care își zornăie cu sârg bănuții? Dacă o femeie acceptă să fie aleasă în funcție de cum arată normal că trebuie să se păstreze mereu perfectă și proaspătă ca să nu își piardă cotcodacul. Șirul găinilor cărora le arde ciocul după arginții cocoșului depășește de mii de ori
TEXTE FĂRĂ NUME – DRAGOSTEA, KILOGRAMELE ŞI FANDACSIA de FLORICA BUD în ediţia nr. 938 din 26 iulie 2013 [Corola-blog/BlogPost/341658_a_342987]
-
clipa Când mitul dragostei s-a stins Cuvântul meu nu e risipa Ci oglindirea dintre-oglinzi Boris Marian Niciun comentariu: Sunetul 111 Iubirea mea este vorbită-n târg Dar ce e târgul, punct în univers, Cândva un cronicar mai plin de sârg Va scrie despre noi un vers Voi fi un fel de Romeo modern Vei fi o Julietă cu mașină Ura familiilor va fi ceva etern Ne vom droga poate cu mescalină Si vom muri, la știri un fapt banal Bietul
SUNETE de BORIS MEHR în ediţia nr. 975 din 01 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/340546_a_341875]
-
profesoara Gabriela Creția, a înțeles să reia această tradiție și să-i dea nuanța cosmopolită de azi. În locul vanelor proiecte pe care copiii trebuie să le facă la școală pe te miri ce temă și pe care le copiază cu sârg de pe net, în locul programului cu cornul lui Năstase, pe care copiii îl aruncă pe geam, în locul unui sistem greoi și supraîncărcat cu toate prostiile de materii, în locul marilor fraude financiare cu achiziționări de calculatoare la Glodenii Gândului, poate că școala
„Sorosul” meu: un miliardar grec m-a dus trei ani la rând pe o insulă minunată să citesc texte vechi () [Corola-blog/BlogPost/337967_a_339296]
-
își luau rămas bun, ba chiar începuseră să se îndepărteze, luând-o înspre celebra închisoare, s-a intonat Marseieza, din pricini, pentru Randall, absolut oculte. La Doftana, unde sentimentul a fost că totul era aranjat, cei mai mulți dintre prizonieri munceau cu sârg. Hrana și igiena păreau adecvate, celulele de recluziune cam deprimante, inclusiv pentru Morgan, preocupat de reforma penitenciarelor în buna tradiție britanică inaugurată de Dickens, dacă ar fi să ne gândim doar la câteva din observațiile acestuia din Note de călătorie
ROMÂNIA & SUPUŞII MAJESTĂŢII SALE – „ON NE FAIT PAS DE ROMANS ICI...” de DAN H. POPESCU în ediţia nr. 2093 din 23 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/344362_a_345691]