667 matches
-
era considerat de aceste popoare ca absolut și ca adevăr sau, pe de altă parte, această arhitectură adăpostea ceea ce în ciuda morții era păstrat în forma sa exterioară naturală" [17 td]. În ultima parte a Esteticii: Poezia, ni se dezvăluie aceeași sîrguință cu care Hegel readuce la lumină lumea artistic-literară a Indiei. La p. 23 începe prin a spune că forma răsăriteană a conștiinței, în totalitatea ei, este mai poetică decît cea vestică, cu excepția Greciei... La p. 98-99, abordează epopeea "religioasă": "Vechiul Testament
India şi Occidentul : studii de istoria culturii by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1393_a_2635]
-
major al asteniei este lipsa de inițiativă a elevului. În contrast cu elevul pasiv, cel stenic (activă se caracterizează printr-o mare capacitate de a învinge dificultățile exterioare, care, de cele mai multe ori, îi stimulează energia fizică și mintală. Învață cu sârguință, este perseverent și participă la elev la toate activitățile școlare. Prezintă rezistență la efort fizic și mintal. Excesul de ambiție poate avea însă și efecte negative, cum ar fi tendințele de discreditare, de înlăturare a rivalilor. Scopul pedagogilor este nu
MOTIVAŢIA ȘCOLARĂ ȘI ATITUDINEA ELEVULUI SUCCES SAU INSUCCES by ANDREEA MILENA LUPAŞCU () [Corola-publishinghouse/Science/1757_a_3172]
-
v-ar spune că în conflictele dintre state dreptatea învinge, ați zâmbi ironic. Cu toate acestea, n-ați avea dreptate să zâmbiți; ... în aparență biruește uneori nedreptatea, dar de fapt, totdeauna dreptatea rămâne. Și de ce? Fiindcă dreptatea e alcătuită din sârguința unui popor, din stăruința lui îndărătnică, din dorința lui de a cunoaște, din înfrânarea pornirilor rele, din înfrățirea pentru un scop înalt... și aceasta învinge”. În sfârșit, N. Iorga a socotit poporul nostru ca o entitate care și-a creat
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
apreciază corectitudinea unui comportament din perspectiva consecințelor acestuia, a posibilității de a evita pedeapsa); al treilea și al patrulea stadiu în dezvoltarea psihosocială 38, stadii caracterizate prin prisma unor conflicte-tip: * conflictul inițiativă vinovăție: între 3 și 5 ani; * conflictul sârguință inferioritate: între 5 și 6/7 ani39 etc. stadiul personalismului (3-6 ani), marcat prin trei faze: * faza opoziției prin opoziția față de adult, copilul se diferențiază de acesta și își afirmă personalitatea; * faza seducției ,,perioada de grație" de la 3 la 5
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
din Înzestrări mai puțin exaltate. Părea să adeverească vorbele lui Machiavelli: ,,Lumea aparține spiritelor reci”. De la Eton a plecat la Oxford, unde a cunoscut genul de succes care Îi era predestinat. A fascinat prin ce avea spiritul mai superficial; nu sârguința minții Îl făcea superior celorlalți, ci felul de a se purta În lume. Plecând de la Oxford trei luni după moartea tatălui său, Brummell s-a Înrolat cornet În Regimentul al X-lea de husari, comandat de prințul de Wales. Mulți
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
accent, făcând mai tot discursul suspectabil. Sonorități exotice, livrești, afirmă pe alocuri relația cu o retorică impusă odată cu pleiada următoare, simbolistă, de poeți. Cu ezitări și obscurități, câteva tălmăciri (din Hugo, Petöfi, Leopardi sau Catulle Mendès) nu trec de faza sârguinței juvenile. Tenace, D. forțează intrarea în Parnas până în preajma celui de-al doilea război; cu înclinații de moralist, cultivă maxima și paradoxul, pastelul neoclasic, catrenul umoristic. Produce, cu elan artizanal, pantume în special (ceea ce speră, cu naivitate, să-l singularizeze
DIMITRESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286772_a_288101]
-
public”. Această analogie este valabilă până la un punct, dar o afacere nu este o producție orchestrală sau un show de pe Broadway, cu un scenariu și o coregrafie bune. Mai degrabă, este un proces continuu ce necesită o atenție și o sârguință constante pentru a veni în întâmpinarea cererilor unei piețe imprevizibile și în continuă schimbare. O altă filozofie managerială subliniază că „managementul eficient rezultă din inițiativa și înțelepciunea individuale, și nu ca urmare a unui plan grandios”. Acesta este de un
Managementul performanței. Strategii de obținere a rezultatelor maxime de la angajați by Aubrey C. Daniels () [Corola-publishinghouse/Science/2338_a_3663]
-
firii lor; în alte împrejurări ar fi putut să devină oameni cu realizări deasupra mediei. Spus mai concret, aceasta înseamnă că o personalitate hiperperseverentă poate, în condiții nefavorabile, să devină un cicălitor asocial, dar în condiții favorabile poate manifesta o sârguință neobosită. O persoană hiperexactă poate dezvolta o nevroză obsesivă, dar în împrejurări favorabile poate deveni un exemplu prin dezvoltatul simț al datoriei de care dă dovadă. O personalitate demonstrativă poate solicita insistent o pensie nemeritată, în alte condiții însă poate
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
au înfrânt acum, luptă mai departe împiedicând ca să nu săvârșim binele pentru Dumnezeu. Dacă nu ating ei nici această țintă, ne fericesc că viețuim în toate după Dumnezeu. Sfântul Ioan ne dă și remediile la acestea. Celei dintâi îi opune sârguința și gândul la moarte, celei de-a doua, supunerea și ocara, iar celei de-a treia, îi opune defăimarea neîncetată de sine1<footnote Sf. Ioan Scărarul, Scara, cuv. 26, cap. 6, în Filocalia, vol.IX, Edit. Institutului biblic,București, 1980
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
3, cap. 10, p. 69. footnote>. Iar pricinile păcatelor sunt: vinul, femeile, bogăția și bunăstarea trupului, acestea nefiind prin fire păcate, ci firea noastră ușor înclină din pricina lor spre patimile păcatelor. De aceea trebuie să ne păzim de ele cu sârguință<footnote Sf. Isaac Sirul, op.cit., cuv. 5, în Filocalia, vol. X, p. 44 footnote>. Să căutăm totdeauna ceva bun și folositor de făcut, să nu lenevim, ca să nu-i oferim teren de luptă diavolului și prijej de ispitire. Să fim
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_262]
-
Kasser în râs. Oamenii, dacă sunt atât de dornici de a se întinde, ar trebui să facă exact ceea ce au făcut strămoșii noștri. Să colonizeze planete și să le muncească ei înșiși. Nu forța de muncă ne lipsește, fiule, ci sârguința. Am uitat cu toții cum se ară un ogor și cum se taie copacii falnici din păduri, cum se cresc vitele... Singura resursă limitată e voința! ― Pui la îndoială Edictul Korona? întrebă scurt împăratul. -Nicidecum! Spun doar că interdicția de a
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
Iar în rarele ocazii când oferea această ocazie, spera tainic că ucenicul va ignora acest avantaj, spunând că un text e doar un text, o înșiruire de cuvinte, sipet aurit pentru o credință adevărată, a cărei esență rămâne însă inexprimabilă. - Sârguința, băiete, stă la baza tuturor lucrurilor. Amestecată cu tot atâta smerenie, ea formează lutul cel bun din care sunt plămădiți cei mai aleși frați ai noștri, rosti Abatele de parcă ar fi fost o mașină de dictat, încercînd să-l facă
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
mă umplu de smerenie! - Citesc pe fața ta, popo, o satisfacție inexplicabilă. Dumnezeu și sfântul ăla al vostru... - Augustin... - Mă rog! Nu v-au învățat ei oare căile pe care le poate lua religia? Ați uitat exemplul istoric al Sfintei sârguințe a învățăturilor materiale, cartea de căpătâi a primilor exploratori? Preoții scientiști proslăveau creația pură... Din spatele stăpânului său, Vassur izbucni în râs și completă ironic. - Asta când nu măcelăreau creștini și mahomedani... - Cam asta este și credința zeților. Cu o regularitate
Aba by Dan Doboș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295578_a_296907]
-
au înfrânt acum, luptă mai departe împiedicând ca să nu săvârșim binele pentru Dumnezeu. Dacă nu ating ei nici această țintă, ne fericesc că viețuim în toate după Dumnezeu. Sfântul Ioan ne dă și remediile la acestea. Celei dintâi îi opune sârguința și gândul la moarte, celei de-a doua, supunerea și ocara, iar celei de-a treia, îi opune defăimarea neîncetată de sine1<footnote Sf. Ioan Scărarul, Scara, cuv. 26, cap. 6, în Filocalia, vol.IX, Edit. Institutului biblic,București, 1980
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
3, cap. 10, p. 69. footnote>. Iar pricinile păcatelor sunt: vinul, femeile, bogăția și bunăstarea trupului, acestea nefiind prin fire păcate, ci firea noastră ușor înclină din pricina lor spre patimile păcatelor. De aceea trebuie să ne păzim de ele cu sârguință<footnote Sf. Isaac Sirul, op.cit., cuv. 5, în Filocalia, vol. X, p. 44 footnote>. Să căutăm totdeauna ceva bun și folositor de făcut, să nu lenevim, ca să nu-i oferim teren de luptă diavolului și prijej de ispitire. Să fim
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_260]
-
au înfrânt acum, luptă mai departe împiedicând ca să nu săvârșim binele pentru Dumnezeu. Dacă nu ating ei nici această țintă, ne fericesc că viețuim în toate după Dumnezeu. Sfântul Ioan ne dă și remediile la acestea. Celei dintâi îi opune sârguința și gândul la moarte, celei de-a doua, supunerea și ocara, iar celei de-a treia, îi opune defăimarea neîncetată de sine1<footnote Sf. Ioan Scărarul, Scara, cuv. 26, cap. 6, în Filocalia, vol.IX, Edit. Institutului biblic,București, 1980
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
3, cap. 10, p. 69. footnote>. Iar pricinile păcatelor sunt: vinul, femeile, bogăția și bunăstarea trupului, acestea nefiind prin fire păcate, ci firea noastră ușor înclină din pricina lor spre patimile păcatelor. De aceea trebuie să ne păzim de ele cu sârguință<footnote Sf. Isaac Sirul, op.cit., cuv. 5, în Filocalia, vol. X, p. 44 footnote>. Să căutăm totdeauna ceva bun și folositor de făcut, să nu lenevim, ca să nu-i oferim teren de luptă diavolului și prijej de ispitire. Să fim
Ispitele şi păcatele în învăţătura Părinţilor filocalici by Liviu Petcu () [Corola-publishinghouse/Science/148_a_263]
-
sociale. Teoria etichetării (labeling theory) a formulat chiar un cadru de interpretare al fenomenelor prin care actorii umani pot internaliza identități sociale negative (despre acest subiect vom vorbi mai pe larg în secțiunea următoare). Pe de altă parte, lipsa de sârguință a unor copii poate fi rezultatul unui calcul destul de rațional fundamentat pe rezultatele anterioare: „Oricât m-am chinuit până acum, n-am dobândit notele, laudele, premiile pe care le consideram meritate. De ce aș avea mai multe șanse de acum înainte
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]
-
în acest chip/ nu va da naștere unui meșter sau unui luptător și nici nu-și va arăta folosul pentru cel care nu are știința fiecărui lucru în parte, nici pentru cel care nu-și va fi dat o îndestulătoare sârguință! Grozave ar fi într-adevăr, în acest caz, uneltele! Așadar - am zis eu - cu cât mai importantă este treaba paznicilor, cu atât ar fi mai trebuincioase cea mai desăvârșită eliberare de celelalte ocupații și cea mai mare sârguință. 10. Mobilitatea
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
o îndestulătoare sârguință! Grozave ar fi într-adevăr, în acest caz, uneltele! Așadar - am zis eu - cu cât mai importantă este treaba paznicilor, cu atât ar fi mai trebuincioase cea mai desăvârșită eliberare de celelalte ocupații și cea mai mare sârguință. 10. Mobilitatea socială (Republica, 423c-423d) (Socrate) ... dacă dintre paznici s-ar naște vreun copil nevrednic, să-l trimită în altă clasă, iar dacă printre ceilalți s-ar naște vreunul vrednic, să-l aducă în rândul paznicilor. Acest principiu voia să
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
mai bune/slabe, succese deosebite (competiții, cercuri etc.), preocupări în afara școlii, factori explicativi ai reușitei/nereușitei școlare. V. Date asupra structurii psihologice 1. Aptitudini și capacități intelectuale Ă atenție, inteligență, capacitatea de memorare, limbajul, creativitatea. 2. Trăsături de caracter Ă sârguință, organizarea eficientă a studiului, disciplina în clasă, colegialitate, modestie. 3. Trăsături de temperament Ă extravertit sau introvertit, energic, activ, emotiv, sentimental, rece, sensibilitate afectivă redusă. VI. Caracterizare sintetică 1. Nivelul pregătirii școlare 2. Nivelul inteligenței 3. Aptitudini sau interese speciale
Psihologie școlară by Andrei Cosmovici, Luminița Mihaela Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/2106_a_3431]
-
rostogolește nu prinde mușchi. (Alte proverbe ne arată că același lucru se Întâmplă și cu viața psihică: „Oboseala trupului e sănătatea sufletului”; „Lucrul face sănătate,/ Trândăvia tot păcate”.) Nu sta, că-ți stă norocul. (Într-o altă variantă se spune: „Sârguința e muma norocului”; străduința creează, Într-adevăr, ocazii favorabile.) Sârguința este pe măsura dorinței, a speranței: „E În natura oricărei dorințe să se stingă, dacă nu e hrănită de speranță” (Cl.A. Helvétius). Casa nemăturată musafiri așteaptă. (Neglijența, delăsarea așteaptă
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
lucru se Întâmplă și cu viața psihică: „Oboseala trupului e sănătatea sufletului”; „Lucrul face sănătate,/ Trândăvia tot păcate”.) Nu sta, că-ți stă norocul. (Într-o altă variantă se spune: „Sârguința e muma norocului”; străduința creează, Într-adevăr, ocazii favorabile.) Sârguința este pe măsura dorinței, a speranței: „E În natura oricărei dorințe să se stingă, dacă nu e hrănită de speranță” (Cl.A. Helvétius). Casa nemăturată musafiri așteaptă. (Neglijența, delăsarea așteaptă ironii, sancțiuni: „La lelița jucăușă, stă gunoiul după ușă”: „Dă
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
valabilitate, impregnat cu note de compasiune și duioșie. Un copil orfan și vagabond, Vlad, împreună cu cățelul său sunt culeși de pe stradă de Dan Prună, lucrător la pavaje. Având inteligență vie și activă, copilul, ocrotit de tatăl adoptiv, se remarcă prin sârguință, obține brevetul de mecanic, își deschide un atelier, devenind la rându-i susținător al celui care îi purtase de grijă. Poreclit „doctorul motoarelor”, Vlad dovedește o pricepere specială în repararea avioanelor, prilej pentru I.-M. de a produce informații interesante
IONESCU-MOREL. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287590_a_288919]
-
dispun și echipamentului militar excelent, încât pot să lupte cu • În bilanțul mișcării cruciate s-au înscris, nu în ultimul rând, impresiile puțin măgulitoare pe care europenii și le făceau unii despre alții: germanii apreciau la italieni inteligența, bunele maniere, sârguința, bogăția, luciditatea, dar detestau avariția, instabilitatea, vanitatea și lăcomia; italienii i-au văzut pe germani grosolani, greoi, fără tact, fără măsură la mâncare și băutură, de unde mereu certăreți, anarhici și nestăpâniți. În ochii francezilor și italienilor germanii erau barbari - furor
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]