1,994 matches
-
De dragostea ce-n suflet ți-a-nflorit. Ai pătruns în gândurile mele, Și inima încet mi-ai cucerit. Adesea tu mi-ai tulburat somnul Cu vise dragi de dragoste și dor. Ai fost alături de mine omul, Ce mi-a sădit credința în amor. Eu nu mai cred acum în vise, Căci astăzi și visele s-au schimbat. Doar la gura sobei sunt admise, Amintirile ce mintea-mi străbat. Ne-a trecut în grabă tinerețea, Cu misterul nopților de vară, Iar
TRECUT-AU ANII de GABRIELA ZIDARU în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 by http://confluente.ro/gabriela_zidaru_1493279113.html [Corola-blog/BlogPost/377639_a_378968]
-
din sat, au vopsit ușile, cercevelele, tocăria, lamperiile, apoi, antrenând elevi, au făcut curățenie atât în interior cât și în exteriorul școlii, au trasat rondurile de flori, au săpat și au pus flori care se mai pretau atunci a fi sădite. În fruntea acestora, s-a distins, prin spiritul mobilizator și organizatoric, noul profesor de limba și literatura română, Ghenadie Grozavu, care se recomanda Giany, în timp ce sătenii aveau să-l numească Giany sau Giny poetul. Se lăuda că lucrase la „Gazeta
Inaugurarea. Roman, de Ion R. Popa. Fragment by http://revistaderecenzii.ro/inaugurarea-roman-de-ion-r-popa-fragment/ [Corola-blog/BlogPost/339344_a_340673]
-
amintiri din vremuri de coșmar Lasă senzații care te colindă S-adauge surâsului nectar Aleargă să vezi codrii de aramă Pe dealuri de iubire și de dor Ascultă-ți simtțrile care cheamă Să reaprinzi tăciunii de amor Chiar de-i sădi fire de fericire Fie în piatra sau pământ arid Vei intui - cuprinsă de uimire Că dragostea nu-i sentiment sordid Nu contempla fantome în oglindă Privește-un zbor de pasăre măiastră Lasă iubitul tău să te surprindă ... Citește mai mult
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/virgil_ciuc%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
peron de nicăieri! Nu căuta fantome în oglindăNici amintiri din vremuri de coșmarLasă senzații care te colindăS-adauge surâsului nectarAleargă să vezi codrii de aramăPe dealuri de iubire și de dorAscultă-ți simtțrile care cheamăSă reaprinzi tăciunii de amorChiar de-i sădi fire de fericireFie în piatra sau pământ aridVei intui - cuprinsă de uimireCă dragostea nu-i sentiment sordidNu contempla fantome în oglindăPrivește-un zbor de pasăre măiastrăLasă iubitul tău să te surprindă... XV. ZBORURI UCIGAȘE, de Virgil Ciucă, publicat în Ediția
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/virgil_ciuc%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
În viața mea am adunat poeme Și-am șlefuit cuvinte ascuțite Să taie-n carnea lumii cu probleme Condusă de elitele smintite Am acuzat ades cu vorbe grele Oripilat de jafuri și de crime S-ajungă-n iad puterile tembele Ce au sădit și ură și cruzime Voi dezveli păcatele ascunse Ce le-au permis accesul spre putere Ca în infern să fie suprapuse Pe veci, în focul clipei de tăcere Voi vă-nchinați puterilor străine Și inventați și sfinți, și sărbători Mulți
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/virgil_ciuc%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
să știe veacul viitor ... Citește mai mult Gânduri rebeleîn viața mea am adunat poemeși-am șlefuit cuvinte ascuțiteSă taie-n carnea lumii cu problemeCondusă de elitele smintiteAm acuzat ades cu vorbe greleOripilat de jafuri și de crimeS-ajungă-n iad puterile tembeleCe au sădit și ură și cruzimeVoi dezveli păcatele ascunseCe le-au permis accesul spre putereCa în infern să fie suprapusePe veci, în focul clipei de tăcereVoi vă-nchinați puterilor străineși inventați și sfinți, și sărbătoriMulți vă rugați ca veacul care vineSă uite
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/virgil_ciuc%C4%83/canal [Corola-blog/BlogPost/380657_a_381986]
-
intuiție Poetul a avut-o foarte devreme. În timp și spațiu fiind, el a încercat mereu să acceadă veșnicia „nespațiului și a netimpului”. Râul îl va duce până în pragul Nirvanei. -ED: În Ecclesiast se spune că El Shaddai ne-a sădit în suflet gândul veșniciei, al infinitului. Așa se explică neliniștea omenească. Nimic din ce-i aici nu-l mulțumește pe muritor, ceea ce probează că, de fapt, el aparține unei alte lumi. Unii resimt mai acut, mai dureros această nonapartenență. Eu
EUGEN DORCESCU- POETUL ÎNTRE CRITICA LITERARĂ ȘI NECUNOSCUT de CRISTINA ŞTEFAN în ediţia nr. 1801 din 06 decembrie 2015 by http://confluente.ro/cristina_stefan_1449404798.html [Corola-blog/BlogPost/369205_a_370534]
-
moșii ce constituiau cca. 85 la sută din marele său domeniu funciar 659. Cum însă șetrarul Bibescu era orânduit cu strângerea, pentru visterie, a vinăriciului din întreg județ, între el și mănăstire au loc conflicte mai ales pentru viile noi sădite pe moșiile mănăstirești și de la care Bibescu încerca să ia această dare660. Tot în această perioadă se înregistrează multe pricini pentru vii și livezi între care sunt de menționat judecata din anul 1751 dintre Gheorghe Pănescu și cetașii săi din
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
viile țărănești proprietarii, arendașii și unii negustori dispuneau la rândul lor de însemnate suprafețe viticole 666. Unele documente demonstrează convingător că erau cazuri când clăcașii apreciau moșia pe care erau așezați, după viile și pomii ce existau sau puteau fi sădiți acolo. Mai mult, țăranii precum cei de la Rocșoreni, cereau în anul 1834, ca suprafața vetrei de sat, ogrăzile, viile și livezile să nu fie incluse în suprafața la care ei aveau dreptul după regulament 667. Moșiile pe care se putea
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
acolo. Mai mult, țăranii precum cei de la Rocșoreni, cereau în anul 1834, ca suprafața vetrei de sat, ogrăzile, viile și livezile să nu fie incluse în suprafața la care ei aveau dreptul după regulament 667. Moșiile pe care se putea sădi pomi și vii exercitau o puternică atracție asupra clăcașilor care nu de puține ori fugeau de pe cele pe care se aflau așezați pe acestea din urmă. În acest sens este semnificativ un raport din aprilie 1834 al Suptocârmuirii plășii din
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
stăpânirea numai a unora dintre foștii devălmași. De aici plângeri, procese și nemulțumiri. Iată o situație atestată pentru anul 1847 la Izverna județul Mehedinți unde câțiva moșneni din neamul Moșneanu, se înțeleg cu un frate de al lor să-i sădească la un conac de-al său un număr de 60 de pruni, adică tot atâția câți căzuseră în urma alegerii hotarelor pe partea lor de moșie, iar până la intrarea acestora pe rod ar urma să stăpânească prunii bătrâni dându-le celorlalți
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
arendașii cereau sprijinul autorităților cu care spărgeau conacele și-i mutau cu forța la linie 671. Înfruntarea dintre cele două părți se răsfrângea deci și asupra domeniului viticulturii și pomiculturii și aceasta nu numai sub aspectul cramponării țăranilor de locurile sădite cu vii și pomi ci și în privința creșterii ponderii veniturilor provenite de la acestea în cadrul veniturilor generale ale moșiilor. Astfel, este elocventă o situație comparativă a veniturilor înainte și după regulament a două moșii considerate de Ocârmuirea județului Mehedinți ca reprezentative
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
o creștere acentuată a veniturilor provenite cu comercializarea băuturilor alcoolice în partea centrală, dimpotrivă cresc mai mult veniturile provenite din otaștină 676. Aici și înainte și după Regulament se lua otaștina și de la prunele și viile de casă, adică acelea sădite în grădinile de lângă casă677. În general otaștina se plătea în bani (2 lei vadra de vin)678 însă există cazuri când se da și în natură 679. Veniturile mari obținute de proprietari și arendași de pe urma viilor și livezilor cu pruni
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
cazuri când se da și în natură 679. Veniturile mari obținute de proprietari și arendași de pe urma viilor și livezilor cu pruni, îndemnau la sporirea continuă a pretențiilor. Unii proprietari insistau ca clăcașii să plătească otaștină și pentru viile sau livezile sădite pe alte moșii (cazul satului Salcia)680 și mai ales pretindeau mai mult decât se luase până atunci. Din această cauză țăranii adresează numeroase plângeri autorităților cerând să se revină la sistemul de dinainte de regulament. Între acestea sunt de menționat
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
era legiuit, din care cauză ei cereau să se constituie o comisie formată din boieri și locuitori de bază care să supravegheze măsuratul vinului 686. În alte cazuri (la Gârla Mare în 1834), locuitorii erau opriți să lucreze viile, să sădească sau să cumpere altele 687, sau câteva decenii mai târziu la Preșneni, unii proprietari acaparează părți din hotarul moșnenesc nepermițând țăranilor să-și ia venitul de la viile și pomii ce-i aveau sădiți acolo 688. Evident, țăranii au reacționat cu
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
5 vedre una precum și câte 20 parale de prun sau rachiu din 6 vedre una718. Aceiași situație o întâlnim și în zona de câmp unde cu câțiva ani mai înainte (în 1838) postelnicul Gheorghe Vlaston din Cujmir se învoia să sădească vie pe moșiile Drincea și Oprișoru obligându-se să dea otaștine din 10 vedre una și să lucreze 7 zile de clacă pe moșia proprietarului său să o plătească în bani. Se stipula de asemeni ca vinul sau rachiul obținut
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
Ibidem, Ocârmuirea, dosar 3(2202)/1832, f. 157-158. 672 .Ibidem, dosar 2786/1832, f. 157-158.212 673. Ibidem. 674 . Ibidem. 675 .Ibidem, f. 141, 157-158. 676 . Se consideră, în general că în această perioadă otaștina percepută de la viile și prunii sădiți înainte de regulament nu a crescut și că a sporit numai ca luată de la noile sădiri. În realitate însă au sporit la ambele categorii. (Ilie Corfus, Agricultura Țării Românești în prima jumătate a secolului al XIX-lea, București, Editura Academiei, 1969
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
220 712. Ilie Corfus, Agricultura Țării Românești în prima jumătate a secolului al XIX-lea, București, Editura Academiei, 1969, p. 141, 100. 717. În general pentru acestea, se percepea otaștină la 10 vedre una precum și bani pentru permisiunea de a sădi via (Ibidem). 718 .Arh. St. Drobeta Turnu Severin, Colecția de documente, III/ 27.221 719 .Ibidem, fond Prefectura jud. Mehedinți, dosar 1844/1831, f. 379, 391, 398, 402, 411, 416, 432. 720 .Ibidem, f. 430. În Mehedinți existau în 1833
MANEANU MITE,EVOLUŢIA VITICULTURII ŞI POMICULTURII ÎN PARTEA DE VEST A OLTENIEI ÎN SECOLELE XVIII-XIX(I) de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 994 din 20 septembrie 2013 by http://confluente.ro/Maneanu_mite_evolutia_viticul_varvara_magdalena_maneanu_1379654392.html [Corola-blog/BlogPost/365081_a_366410]
-
ridicat, cu-n zambet m-ai îmbrățișat. O vrajă veche de când lumea ne cuprindea feeric și ochii tăi mă adorau sclipind în întuneric. Frumoși și fericiți eram, cu patimă ne sărutam. O aventură amoroasă ce ne-a unit pentru vecie sădindu-ne în suflet dorul de dragoste și poezie. AȘTEPTARE Aștept să vină clipa, din nou să ne iubim. Mi-e tare dor de tine, ești cerul meu senin! Va fi o sărbătoare, din ochi ne vom sorbi, dorința pătimașă-n
MAREA PROVOCARE de CÂRDEI MARIANA în ediţia nr. 136 din 16 mai 2011 by http://confluente.ro/Marea_provocare.html [Corola-blog/BlogPost/344246_a_345575]
-
Relațiile între neamul nostru și alte neamuri de pe pământ, fie ele situate chiar la „capătul pământului" sunt acum altele, le privim din alte unghiuri de vedere. Chiar dacă astăzi acceptăm cu mai multă îngăduință valurile noilor prefaceri, totuși, ceea ce s-a sădit în noi din vremuri ancestrale a rămas de neatis, acea dragoste de ai tăi și de locurile în care ni s-a zămislit ființa. Marile prefaceri determinate de evoluția tehnicii au adus cu ele și vâlvorirea oamenilor în deplasări frecvente
ANCHETĂ: DESPRE EXILUL ROMÂNESC CU ELENA BUICĂ (TORONTO, CANADA) de NICOLAE BĂCIUŢ în ediţia nr. 1548 din 28 martie 2015 by http://confluente.ro/nicolae_baciut_1427562855.html [Corola-blog/BlogPost/353453_a_354782]
-
21 februarie 2014 Toate Articolele Autorului Promisiuni sigilate, care pleacă din noi pe cărarea ce duce până la inima altora, prin sita care cerne cuvinte frumos despletite în speranțe, făcând tiv pe marginea lumii. Le primim din razele de soare, ce sădesc încrederea noastră, ne-ndoim de ele pentru că potopul de ploaie le udă, transformându-le în șoapte surde, vântul bate în patru zări, împrăștiindu-le în gunoaie de fraze inutile și scuipate la-ntâmplare, într-o altă dimensiune de spațiu și
PROMISIUNI de MIHAELA MOŞNEANU în ediţia nr. 1148 din 21 februarie 2014 by http://confluente.ro/Promisiuni_mihaela_mosneanu_1392995982.html [Corola-blog/BlogPost/362655_a_363984]
-
pietre obosite de atâtea tăceri. Durerile noastre sunt nervuri desenate în mușchi-mpietriți de-atâta ne-nțelegere, iar cuvinte ne mor născute prematur. Iubito, tu nevăzuta mea piatră, prinde-mă între oasele tale și dă-mi sufletul cuvintelor ca să le sădesc în pietrele vii. Leonid Iacob ... Citește mai mult nevăzuta mea piatrăIar pietrele tacmolfăindu-și în gură cuvintele nerostite, nespuse, neplânseși, din diagonalele lumii,aduc muchii tăioase, zimțatecu care tăiemlutul amorf al trupurilor născute din sfruntate iubiri.Atunci devenim și noi pietreobosite
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/leonid_iacob/canal [Corola-blog/BlogPost/366517_a_367846]
-
din sfruntate iubiri.Atunci devenim și noi pietreobosite de atâtea tăceri.Durerile noastresunt nervuri desenateîn mușchi-mpietrițide-atâta ne-nțelegere,iar cuvinte ne mor născute prematur.Iubito,tu nevăzuta mea piatră,prinde-mă între oasele taleși dă-mi sufletul cuvintelorca să le sădesc în pietrele vii.Leonid Iacob... VII. LECTURI ALEATORII. BASNE TROTUȘENE, de Leonid Iacob , publicat în Ediția nr. 1950 din 03 mai 2016. Lecturi aleatorii. Basne trotușene La șapte ani de la debutul editorial și după cinci volume de poezie publicate, profesorul
CANAL DE AUTOR by http://confluente.ro/articole/leonid_iacob/canal [Corola-blog/BlogPost/366517_a_367846]
-
publicat în Ediția nr. 2214 din 22 ianuarie 2017. Femeia-i veșnic rostul unui braț să o cuprindă. Iar de rostirea-mi e cumva prilej de vreo obidă - Că brațul așteptat nu vrea să se ivească -, Ea, brațul să-l sădească! Femeia-i veșnic rostul ochilor porniți s-o soarbă. Iar de ursita-i nividește ei o soartă oarbă - Că ochii așteptați n-apar să o privească -, Ea, ochii să-i sădească! Femeia-i veșnic rostul unei guri să o sărute
GHEORGHE PÂRLEA by http://confluente.ro/articole/gheorghe_p%C3%A2rlea/canal [Corola-blog/BlogPost/381314_a_382643]
-
nu vrea să se ivească -, Ea, brațul să-l sădească! Femeia-i veșnic rostul ochilor porniți s-o soarbă. Iar de ursita-i nividește ei o soartă oarbă - Că ochii așteptați n-apar să o privească -, Ea, ochii să-i sădească! Femeia-i veșnic rostul unei guri să o sărute. Iar de cumva se-arată-n cale hăul fără punte - ... Citește mai mult Femeia-i veșnic rostul unui braț să o cuprindă.Iar de rostirea-mi e cumva prilej de vreo obidă -Că
GHEORGHE PÂRLEA by http://confluente.ro/articole/gheorghe_p%C3%A2rlea/canal [Corola-blog/BlogPost/381314_a_382643]