359 matches
-
cu o vehemență până la sarcasm în fața spectacolului terifiant care distruge inocența originară". Într-adevăr, asemenea atitudine contravenea canonului postmodernist dezabuzat. E tocmai și ceea ce îi va reproșa Ion Bogdan Lefter lui Mircea Dinescu, văzându-l un refugiat în timpul revolut al sămănătorismului.228 Formula care l-ar caracteriza pe Mircea Dinescu ar fi aceasta: un modernist exilat în sămănătorism. În realitate, exilații în "sămănătorism urban" vor fi chiar opzeciștii, încât intuițiile critice ale lui Radu Enescu lucrau mai bine: ludicul lui Mircea
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
canonului postmodernist dezabuzat. E tocmai și ceea ce îi va reproșa Ion Bogdan Lefter lui Mircea Dinescu, văzându-l un refugiat în timpul revolut al sămănătorismului.228 Formula care l-ar caracteriza pe Mircea Dinescu ar fi aceasta: un modernist exilat în sămănătorism. În realitate, exilații în "sămănătorism urban" vor fi chiar opzeciștii, încât intuițiile critice ale lui Radu Enescu lucrau mai bine: ludicul lui Mircea Dinescu refuză să fie postmodernist, făcând saltul în transmodernism. Din păcate, tentativa lui Radu Enescu a rămas
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
și ceea ce îi va reproșa Ion Bogdan Lefter lui Mircea Dinescu, văzându-l un refugiat în timpul revolut al sămănătorismului.228 Formula care l-ar caracteriza pe Mircea Dinescu ar fi aceasta: un modernist exilat în sămănătorism. În realitate, exilații în "sămănătorism urban" vor fi chiar opzeciștii, încât intuițiile critice ale lui Radu Enescu lucrau mai bine: ludicul lui Mircea Dinescu refuză să fie postmodernist, făcând saltul în transmodernism. Din păcate, tentativa lui Radu Enescu a rămas fără urmări și nici el
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
regăsesc și în sumarul revistei: Al. Macedonski, Al. Ț. Stamatiad, Iuliu Cezar Săvescu, Ion Minulescu, Adrian Maniu, N. Davidescu ș.a. Singurul lucru care lasă să se întrevadă evoluția ulterioară este opțiunea pentru poezia „nouă”, în plină epoca de supremație a sămănătorismului. Procedeele sunt îndeosebi în spirit minulescian, care îi furnizează apetente sinestezice - simfonii de lumini, culori parfumate, acorduri violete, ritmuri în roz-albastru, cât și imagini exotice: flori bizare, ciclam și orhidee, mimoze și iriși, covoare persane etc. Motivele curente ale simbolismului
TZARA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290319_a_291648]
-
sufletul modern” (Critici și scriitori), și, întrucât opera nu e decât „oglinda unei stări sufletești”, devine, prin aceasta, oglindă a timpului. Varietatea experienței, intensificarea ei odată cu rafinarea prin cultură a interiorității („cultivarea eului nostru”) sunt opuse inspirației rurale promovate de sămănătorism și poporanism, unilateralității ei reductive, echivalată - polemic - cu primitivismul, plebeianismul, diletantismul și sărăcia artistică. „E o himeră să crezi că vom ajunge să trăim altă viață până ce nu vom porni ofensiva hotărâtă împotriva trecutului cu blestemate îndărătniciri”, va susține Densusianu
VIEAŢA NOUA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290552_a_291881]
-
șarja fină și mușcătoare (Profiluri, Dincă C. Buleandră, Câțiva paraziți). Fire blajină, scriitorului îi repugnă violența, revoluția i se pare dezagreabilă, așa încât, utopic, el predică, în spirit creștin, iubirea între frați, împăcarea între clase. De altfel, devine un teoretician al sămănătorismului: scriitorul se cuvine să fie un semănător de idealuri, un apostol, luminător al neamului; ameliorările ar urma să se realizeze de la sine, printr-o mai bună instrucție culturală a poporului și prin concursul binevoitor al boierimii. De pe la finele primului deceniu
VLAHUŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290607_a_291936]
-
Inima omului, Iarba dragostei (1957), Ceasul de slavă (1960), Liniștea vântului (1963), precum și altele semnate de Z. se plasează atât prin sensibilitate, cât și prin mijloacele de expresie în climatul liric de la începutul secolului al XX-lea, mai precis în sămănătorism. Notele definitorii sunt sentimentalismul nud, sinceritatea spontană, prea puțin transfigurată, inocența involuntară, rostirea directă, fără căutări stilistice și nu rareori diluția verbală. Concurând-o parcă pe Maria Cunțan, poeta se destăinuie ca într-o corespondență particulară versificată, amintindu-și clipe
ZAMFIRESCU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290699_a_292028]
-
romantic în toată regula. Criticul Th. Codreanu, chiar dacă proclamă existența verdelui de Vieru apreciază totuși că avem a face cu un alt tip de romantism, față de cel întâlnit la Hölderlin sau Eminescu. Poetul basarabean ia și din romantism, și din sămănătorism, și din simbolism, și din postmodernism atâta cât crede că are nevoie să-și înfățișeze poezia solară. De altfel, Th. Codreanu argumentează că Grigore Vieru este un poet al dimineții, al răsăritului de soare, al lacrimii de rouă. Prăbușirea totului
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
vărsare ale curentului autohtonist au fost Nichifor Crainic și Nae Ionescu - arhitecții etno-românismului ortodoxist, Virgil Madgearu și Constantin Stere - promotorii țărănismului, izvorât din aceeași matcă a doctrinelor agrarieneîn circumscrierea căruia pot fi reperate și contribuțiile ideologice ale lui Nicolae Iorga (sămănătorism) și ale lui Lucian Blaga, în special prin teoria sa a "spațiului mioritic" ca "matrice stilistică" a sufletului românesc. Exegeza gândirii cultural-ideologice interbelice, fie ea redusă doar la acest minimal set nominal, ar depăși cu mult parametri spațiali alocați acestei
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
procesul de geneză culturală a cuzismului se coagula programul sămănătorist al cărui arhitect ideologic a fost Nicolae Iorga. Revista Neamul Românesc, fondată de N. Iorga în 1906, a prilejuit colaborarea dintre cei doi capi doctrinari, favorizând și fertilizări încrucișate între sămănătorism și cuzism, unite ambele în opțiunea comună pentru autohtonismul radical naționalist. Trăgându-și seva din rezervorul doctrinar compus din cuzism și sămănătorism, anii treizeci au oferit climatul pentru o îndoită prefacere a discursului de extremă dreapta. Pe plan calitativ, discursul
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de N. Iorga în 1906, a prilejuit colaborarea dintre cei doi capi doctrinari, favorizând și fertilizări încrucișate între sămănătorism și cuzism, unite ambele în opțiunea comună pentru autohtonismul radical naționalist. Trăgându-și seva din rezervorul doctrinar compus din cuzism și sămănătorism, anii treizeci au oferit climatul pentru o îndoită prefacere a discursului de extremă dreapta. Pe plan calitativ, discursul de extrema dreapta s-a radicalizat treptat până la cote hiperbolice, atingând punctul de clocotire spre sfârșitul deceniului al treilea al secolului XX
Memoria națională românească. Facerea și prefacerile discursive ale trecutului național by Mihai Stelian Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
acum cunoaște o semnificativă înflorire eseistica, ilustrată strălucit de Paul Zarifopol, Mihai Ralea, Mircea Eliade, Mihail Sebastian, Eugen Ionescu ș.a. Dacă autoritatea lui Maiorescu scăzuse considerabil în perioada 1900-1916 - observă Ov. S. Crohmălniceanu 2 (epocă dominată, cum se știe, de sămănătorism și poporanismă, perioada interbelică restabilește spectaculos autoritatea maioresciană. Demersul critic al celei de-a treia generații postmaioresciene se sincronizează în cea mai mare parte cu marea literatură de imaginație din epocă, într-o viziune unitară, integratoare. Criticii de marcă ai
Un senior al spiritului VLADIMIR STREINU Eseu critic by TEODOR PRACSIU, DANIELA OATU () [Corola-publishinghouse/Science/91676_a_92909]
-
critica literară nu are nici o valoare dacă nu constituie o simbioză între critic și cel care creează respectiva bucată literară, mult mai importantă fiind dragostea, o dragoste de artă naivă, copilărească și mistuitoare"85. Putem sesiza aici făcîndu-și apariția contururile Sămănătorismului. Relația lui Iorga cu Caragiale s-a stricat. Marele scriitor satiric era puțin angajat după părerea lui: Caragiale nu se identifica cu nici un curent politic sau partid. Critica lui estetică a scenei românești era atît de acidă și lipsită de
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
un produs local (sau cu un proces organic, cum ar spune Iorga). Splendidele relații patriarhale pe care le-a idealizat el în idealul său sămănătorist aveau să fie distruse fie dinăuntru, fie dinafară. Idealizarea acestei Românii de pe vremuri constituie esența sămănătorismului. Iorga a zugrăvit imaginea lui asupra satului sămănătorist în 1933: "Am încercat să reconstitui mediul patriarhal și să ofer un exemplu propriilor noastre timpuri care se rupseseră de aceste legături naturale despre amintirile văilor de la Dorohoi; ele au răsărit acum
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
încetat apariția, Iorga a publicat un articol în "Sămănătorul".79 Ioan Slavici pledase întotdeauna în "Tribuna" pentru "realismul poporal", realism în zugrăvirea țărănimii, "romane inspirate din realitățile naționale", care trebuie să trezească țărănimea și să se ocupe de soarta ei. Sămănătorismul susținea că națiunea constituie societatea naturală. Așa cum scria Iorga: "... Nu există în lume o entitate mai naturală decît națiunea"80. Literatura trebuie să-l înalțe pe cititor. După părerea lui Iorga, literatura "nu poate semăna cu o cafenea unde intră
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
conservatorii după Congresul Partidului Conservator din februarie 1906, dîndu-și seama că naționalismul său era ireconciliabil cu platforma partidului. Pe vremea aceea elaborase un program bazat pe naționalismul lui cultural și pe lupta literar-culturală care vor deveni cunoscute sub numele de Sămănătorism. Toate acestea au devenit "Lupta literară". În 1903, Iorga a devenit liderul mișcării literare care a preluat numele revistei literare "Sămănătorul". El scria în 1933 "În articolele mele (din "Sămănătorul") mi-am exprimat credința pe care mi-o voi păstra
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
mișcării literare care a preluat numele revistei literare "Sămănătorul". El scria în 1933 "În articolele mele (din "Sămănătorul") mi-am exprimat credința pe care mi-o voi păstra toată viața". Ca și Kogălniceanu, Iorga încerca să împace tradiția cu evoluția. Sămănătorismul a avut o influență incontestabilă asupra literaturii române. Eugen Lovinescu l-a numit "marele cimitir al literaturii române"148. Sămănătorismul nu a avut o viață lungă, dar i-a furnizat lui Iorga standardele critice pentru tot restul vieții. Curentul acesta
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
exprimat credința pe care mi-o voi păstra toată viața". Ca și Kogălniceanu, Iorga încerca să împace tradiția cu evoluția. Sămănătorismul a avut o influență incontestabilă asupra literaturii române. Eugen Lovinescu l-a numit "marele cimitir al literaturii române"148. Sămănătorismul nu a avut o viață lungă, dar i-a furnizat lui Iorga standardele critice pentru tot restul vieții. Curentul acesta a luat naștere la răscrucea veacului. Spiru C. Haret (matematician), ministrul învățămîntului, care avea legături cu guvernul liberal, voia să
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
evreii și grecii trăiau de pe urma profiturilor lor; Sămănătoristul era opus locuitorilor marilor orașe și ai suburbiilor industriale. În satul sămănătorist exista o armonie organică de felul celei preconizate de Eminescu. Iorga dorea să realizeze acest ideal. Ca atare, a impus sămănătorismului o linie eminesciană. Deși Eminescu avea aceleași idealuri politice ca și Iorga, el nu confunda niciodată esteticul cu eticul ca să nu mai vorbim despre etnic! Eminescu a fost un mare poet, în vreme ce Iorga proclama că "literatura nu este o cafenea
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
alianța implică compromis. Prin 1908, ideile lui în privința propriului său partid și a programului acestuia începeau să se contureze. În sfîrșit, în aprilie 1910, Iorga a fondat Partidul Naționalist Democrat. Programul, adoptat la primul Congres al partidului, conținea ecouri ale sămănătorismului, ca și ale Frăției Bunilor români. Ales la Galați în platforma partidului (cu A. C. Cuza ales la Iași), Iorga era cel care conducea partidul. Dimitrie Munteanu-Râmnic (o rudă foarte îndepărtată și fost student al lui Iorga) avea să devină locotenentul
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
copleșitoare a evreilor genera antisemitismul; la București și în Muntenia erau mai puțini suporteri. Iorga a intrat în conflict cu A. C. Cuza din cauza antisemitismului rasist excesiv al acestuia. Iorga era gata să accepte orice evreu care se identifica cu România, sămănătorismul și platforma partidului; Cuza se opunea acestui lucru și susținea cu tărie exclusivismul antisemitic 223. La vremea aceea, Iorga nu era filosemit, dar nu împărtășea ura lui Cuza față de evrei. Fapt este că noul partid era primul partid politic român
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
curînd abil decît frumos". Și că "Brătianu este lipsit de sinceritatea generoasă și de convingerile nobile fără de care nu poți fi un adevărat politician"14. Din păcate, politica înseamnă mai mult necesitate decît sinceritate. Iorga era prea mult ancorat în Sămănătorism . Cu toate studiile sale de istorie a românilor și de istorie universală, Iorga era surprinzător de "ne-Român" în politică. Opiniile lui sămănătoriste îi estompau instinctele românești naturale și chiar și cunoștințele sale în privința experienței istorice a românilor. În politica
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
departe; dacă erau în căutare de cultură și valori, evreii priveau cel mai adesea spre Berlin, unde se născuse Haskala, Iluminismul evreiesc. Ei priveau mai curînd spre aceste centre de cultură pentru inspirație decît la "țărmul nepervertit" și la lumea sămănătorismului. Vorbeau idiș, un dialect german. În anii '50 ai secolului nostru, liderul evreu Nachum Goldmann vorbea, parafrazîndu-l pe Goethe, despre "afinitatea schizofrenică" dintre germani și evrei. El explica această atracție dintre două popoare care le îmbogățea reciproc și care a
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
care poți conta"123. NOTE TRIUMFUL NESIGUR Vreau să cînt muzica ce-mi place mie, sau nu cînt deloc. Bismark Bismarck știa că politica este arta posibilului. Nu se putea imagina o contradicție mai mare decît cea dintre Realpolitik și Sămănătorism. În 1918, visul românilor părea să se fi împlinit dincolo de cele mai fantastice visuri ale naționaliștilor. Take Ionescu a văzut porțile raiului deschizîndu-se, deși era prea superstițios ca să privească înăuntru (deoarece "priveliștea era prea frumoasă"). Vom arunca noi acum o
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
la situația din țară. "L'Indépendance Roumaine" (ziarul liberalilor) pur și simplu îi iubește"29. Naționalismul are două fețe: dacă în naționalismul lui Iorga s-a impus conservatorismul tradițional, aceasta s-a datorat unor motive personale: lumea de vis a sămănătorismului său. Nu este de mirare că în lunile acestea chiar și Cristian Rakovski l-a contactat de la Moscova pe Iorga, încercînd să-l atragă în Internaționala a III-a30. Socialismul marxist rămînea însă ceva străin pentru Iorga. El era convins că
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]