359 matches
-
a doua idee ce dă substanță eseului, pășunismul academic, de la care Blaga face excepție, merită o interpretare foarte atentă. Lauda lui Blaga, dacă nu e cu totul de circumstanță, oricum pare scrisă cu mare grijă pentru cuvânt, prevenitor. Pe terenul sămănătorismului transilvan, fără să se spună că l-ar contrazice, opera lui Blaga se profilează într-un stil aparte: "Stranii turnuri a înălțat spre tăriile limpezimilor opera lui Lucian Blaga, în adevăr purtătoare a unor peceți pe cât de autentice pe atât
Blaga și cerchiștii by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/15938_a_17263]
-
La scara 1/1, calificat de Traian Șelmaru, unul dintre marii politruci, ca expresie a "decadentismului burghez", sau ca Marin Preda, autor debutant cu volumul întâlnirea din pământuri, căruia i se atrage atenția asupra pericolelor iminente care îl puteau pândi: sămănătorismul și naturalismul, dacă nu se apropie de ideologia partidului. Acțiunea educativă, mă rog, reeducativă, va avea mai puțin succes în cazul vechii generații, a lui Al. Philippide, Cezar Petrescu, G. Călinescu, chiar dacă acesta își manifestase de la început atașamentul, ca publicist
Literatura română și comunismul (II) by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/10314_a_11639]
-
auzit de „ciorănism“ în România. El este, ca de altfel și Eliade, o personalitate care s-a limitat la ea însăși. Însuși Iorga, din acest punct de vedere, i-a rămas inferior lui Maiorescu, pentru că Maiorescu a punctat epoca lui. Sămănătorismul lui Iorga a marcat, dar nu a făcut epocă, ci poate fi considerat doar un eveniment. EUROPA Europa e formată din trei familii de popoare: familia popoarelor germane, a celor latine și familia popoarelor slave. Părerea mea e că dominanta
322 de vorbe memorabile ale lui Petre Ţuţea by Petre Ţuţea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1381_a_2692]
-
furia slugii față de supe rioritatea naturală a stăpânului, alterând Ierarhia și Autoritatea, adică rânduiala, însăși energia vitalizantă a organismului social. Cât despre literatură, „eu îmi apăr sărăcia și nevoile“ a devenit de mult numitor comun. Oriunde te ai uita, de la sămănătorism la realismul socialist, numai țărani cumsecade și boieri vicioși, banul ca ochiul dracului, chiverniseala identificată cu avariția, conacul ars de răsculați (recoltele „strânse-n sudoare și sânge luând drumul cazinourilor pariziene“, bașca arendășimea vampirizantă), desculții cu botnițe la culesul strugurilor
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
lui se purifică în epocile ei clasice. Eforturile stupide și absurde, ininteligibile, ale lui Eliade-Rădulescu, schimbarea limbii și filozofia îndoielnică, multilateralitatea confuză și en-gros-ismul lui cultural sânt de o mie de ori mai semnificative pentru destinul nostru decât toate junimismele, sămănătorismele și alte isme retrograde. Cum tot ce s-a creat la noi, cu excepția lui Eminescu, se inserează, cu mici nuanțe, într-o echivalență calitativă, pentru întreg trecutul nostru cultural, trebuie să ne orientăm mai puțin cu criteriul calității, cât cu
Amurgul gânduri by Emil Cioran [Corola-publishinghouse/Imaginative/295576_a_296905]
-
revendică și la Al. Philippide, V. Voculescu, Mihail Sadoveanu (p. 453). Gândirismul Termenul de gândirism este constituit de la revista „Gândirea” (1921- 1944), periodic literar-artistic și de cultură, apărut la Cluj iar apoi la București. Folosind din registrul de idei al sămănătorismului câteva teze ale acestuia privitoare la specificul național, gândirismul activează conceptul de etnic și de tradiție. Din acest concept N. Roșu, Radu Dragnea, dar mai ales Nichifor Crainic deduc ortodoxismul ca directivă spirituală, fuziune între teologie și autohtonism. Unele pagini
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
acest concept N. Roșu, Radu Dragnea, dar mai ales Nichifor Crainic deduc ortodoxismul ca directivă spirituală, fuziune între teologie și autohtonism. Unele pagini semnate aici de Cezar Petrescu, la începuturile activității sale, ori unele din versurile lui V. Voiculescu, continuă sămănătorismul, fie în sensul elogiului patriarhalității , fie al confruntării frumosului cu divinitatea. Ortodoxismul ajuns la un limbaj încrâncenat și găunos a umbrit și acele distincții care n-au căzut în ierarhizări sau exclusivisme fatale. De pe o platformă spiritualistă, gândirismul a încercat
Academia b?rl?dean? ?i Vasile Voiculescu by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/83084_a_84409]
-
atât de bătrîn? Este poziția mea o reeditare a poziției scriitorului sămănătorist care caută cu mâhnire o lume trecută în cea prezentă pe care n-o mai recunoaște? Îmi recitesc ultima proză despre țărani și nu constat nici o alunecare spre sămănătorism. N-ar rămâne decât să cred că am îmbătrînit, la patruzeci și opt de ani. Pentru unii dintre cea care au acum în Siliștea douăzeci de ani, nu e nici o îndoială că sânt un om foarte bătrân. Dar lumea nu
Imposibila întoarcere by Marin Preda [Corola-publishinghouse/Imaginative/295610_a_296939]
-
criticelor sale a transportat-o la privată” (în Facla, an IV, nr. 32-46, noiembrie-decembrie 1913). Una dintre țintele favorite ale polemicilor lui Vinea este E. Lovinescu, împotriva căruia se dezlănțuie în diatribe violente; aparent contrariant (ambii comentatori sînt adversari ai sămănătorismului, ambii se vor manifesta ca exponenți ai sincronismului modernist), faptul se deovedește a fi elocvent. Ar fi reductiv să punem aceste excese doar pe seama influenței pamfletare a lui Arghezi și a lui N.D. Cocea, a apropierii de socialiști și a
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Marii Unirii” din 1918; sînt intelectuali independenți, dezamăgiți de compromiterea „politicianistă” a idealului național. Unii sînt adepți ai stîngii radicale, alții - ai dreptei autohtoniste, alții par mai degrabă centriști; unii încearcă să inventeze o tradiție modernă; alții - să „corecteze” vechiul sămănătorism prin apelul la spiritualitate, la bizantinism, ortodoxie și substrat arhaic. Și unii, și alții încearcă să reformuleze pe alte baze decît înainte de război problema relației dintre tradiție autohtonă/specific național și modernizare/occidentalizare cosmopolită. Și unii, și alții se află
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
fi respins-o în anii ’20... Vechea interogație călinesciană este recondiționată din unghiul istoricității formelor estetice și al limbajelor artistice: „Cum a fost posibilă reforma radicală asupra limbajului înfăptuită brusc de Urmuz în premieră mondială într-un timp în care sămănătorismul era în floare, aceasta este întrebarea cea mai legitimă la care ar trebui să răspundă o cercetare «istoricizantă» a formelor de expresie românești” (p. 19). În calitate de „caz-limită”, Urmuz este echivalat exemplului francez al lui Lautréamont. Și, pentru a-și susține
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
avangardismul românesc este, cum ar spune Edgar Papu, protocronic prin Urmuz”), ajungînd la interogații patetic-retorice de genul: „Cum a fost posibilă reforma radicală asupra limbii literare înfăptuită de Urmuz la noi în premieră mondială, într-un timp poetic în care sămănătorismul era în floare?”. Totul e ambalat într-un limbaj de hagiografie autohtonistă („Biblie a avangardei românești”). Nota bene, deși admirator al lui Urmuz, Nichita Stănescu avea importante rezerve față de avangardă... Ca o replică la această acțiune, tînărul critic de artă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
Societăți artistice bucureștene, Editura Meridiane, București, 1969 Oprea, Petre, M.H. Maxy, Editura Meridiane, București, 1974 Oprea, Petre, Colecționarul mecena Alexandru Bogdan-Pitești, Editura Maiko, București, 1999 Opriș, Tudor, Reviste literare ale elevilor. 1834-1974, Editura Didactică și Pedagogică, București, 1977 Ornea, Z., Sămănătorismul, ediția a III-a revăzută, Editura Fundației Culturale Române, București, 1998 Ornea, Z., Tradiționalism și modernitate în deceniul al treilea, Editura Eminescu, București, 1980 Ortiz, Ramiro, Italia modernă, Editura „Ancora”, București, 1925 Overy, Paul, De Stijl, traducere de Anda și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
-
pe câmp. Și, pe măsură ce înaintau în vârstă, ridurile îi făceau să semene cu pământul pe care-l lucraseră. Viața nu arăta deloc roză, ca în poveștile bucolice, cu țărani decorativi, mirosind a ierburi și a eternitate. Motiv pentru care consider sămănătorismul un leșin de târgoveți care suspină după viața la țară, bîndu-și cafeaua la oraș. Dar orice "paradis" ― dacă merită acest nume -e de o admirabilă simplitate (doar infernul e complicat). El nu e "perfectibil", fiindcă în paradis nu există nici
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
o realitate ostilă, unde eram obligat să trăiesc departe de părinți, de sora mea, de foștii mei colegi de la școala primară din Lisa și de Calea Secii. Pe la cincisprezece ani, am scris cam o jumătate de roman, după toate poncifele sămănătorismului, pe care, mai târziu, am aruncat-o în foc. Căci, pe măsură ce complexele mele s-au mai atenuat, n-am mai suportat nici spectacolele cu țărani de carnaval sau de operetă, nici acadelele folclorice, în fapt, aveam aproape toate datele pentru
Deșertul pentru totdeauna by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295604_a_296933]
-
SCRISUL ROMÂNESC, revistă apărută la Craiova, lunar, din noiembrie 1927 până în februarie 1928. Redactor: D. Tomescu. Adeptă a direcției sămănătoriste în literatură, publicația se pronunță împotriva școlii moderniste. Se afirmă că sămănătorismul, „departe de a fi o mișcare consumată”, oferă posibilități de înnoire literară printr-o „continuă înaintare spre regiunile încă neexplorate ale fondului național” (D. Tomescu, Înnoirea literaturii, 1/1927). Rubrici: „Mișcarea literară și intelectuală în țară și străinătate”, „Cronica culturală
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289582_a_290911]
-
lucrarea Bizanț după Bizanț, în care furnizează un nou arsenal politic fondat pe moștenirea bizantină a momentului cînd dominația otomană ia sfîrșit în Balcani. Reîntoarcerea la romanitatea lui Nae lonescu se înscrie în această filiație care își are originea în sămănătorism și în scrierile lui Iorga. Aceasta pretinde ca ortodoxia să renunțe la tarele sale instituționale și cere ca Biserica să se elibereze de relațiile stabilite cu un stat pervertit de laicism, care ar conduce-o pe un drum nefast pentru
by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
recuperabilă la Maiorescu sau Carp. Ceea ce patima polemistului și angajarea ziaristului nu pot înlătura este asumarea unei perspective ce rămâne îndatorată ipotezelor conservatoare. În aceeași măsură în care poate fi apropiat sau revendicat de o linie radicală ce duce la sămănătorismul lui Iorga și la antisemitismul lui A.C. Cuza, Eminescu poate fi citit, în anumite ocazii, ca un scriitor ce trăiește în umbra imaginarului european post burkean. Politica eminesciană pare să fie 108 gândită în termenii unui compromis între inovație și
Junimismul și pasiunea moderației by Ioan Stanomir () [Corola-publishinghouse/Science/584_a_1243]
-
vremii, temei pentru a aprecia ca avînd un caracter artificial dezvoltarea capitalismului în România și pentru a promova, în consecință, o sociologie romantică agrariană și anticapitalistă, cu unele elemente comune junimismului. Este vorba, pe de o parte, de mișcarea culturală sămănătorismul, manifestată cu putere în perioada apariției revistei "Sămănătorul", îndeosebi în anii cînd la conducerea acesteia se afla Nicolae Iorga (1903-1906) și, pe de altă parte, de curentul de idei politico-ideologice, poporanismul, întemeiat, în perioada 1893-1914, de Constantin Stere și Garabet
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
și, pe de altă parte, de curentul de idei politico-ideologice, poporanismul, întemeiat, în perioada 1893-1914, de Constantin Stere și Garabet Ibrăileanu și promovat cu consecvență în paginile revistei "Viața românească" (1906-1914). Prin simpatia pe care o manifestau față de lumea satelor, sămănătorismul și poporanismul au creat o atmosferă favorabilă în jurul școlii rurale, neglijată în deceniile anterioare. În perioada interbelică, în politica școlară și în pedagogia românească se vor mai întîlni totuși ecouri tîrzii, dar puternice, ale acestor două tendințe. 5.1. Școala
by Ion Gh. Stanciu [Corola-publishinghouse/Science/957_a_2465]
-
nostru, muzica legănătoare sau tumultuoasă a peisajului, mitul originilor și rosto golirea civilizațiilor, spectacolul orologeriei cosmice și al dezagregării universale, convocând astfel Subconștientul, Natura, Istoria, Transcendentul, Absurdul, personajele marii literaturi din toate timpurile“ (P. Cornea). - Romantismul posteminescian coexistă cu realismul, sămănătorismul, simbolismul (sfârșitul sec. al XIXlea și primele decenii ale sec. XX) și se manifestă, frecvent, ca epigonism eminescian. Reprezentanți notabili sunt G. Coșbuc, O. Goga, Al. Vlahuță, B. Șt. Delavrancea, Al. Macedonski. 3.1.2. Realismul Realismul exprimă, în sens
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
în revista Gândirea. Principiile tradiționalismului sunt susținute și de gruparea revistei Viața românească, formulate în articolul program „Către cititori“ al lui Garabet Ibrăileanu, care pledează pentru păstrarea specificului național, considerând că experimentele avangardiste sunt „deviațiuni“. Gândirismul are ca premise principiile sămănătorismului, pe care le depășește însă, prin afirmarea specificului național, resuscitarea valorilor consfințite prin tradiție, recuperând sentimentul originilor ființei românești și spiritul ortodoxist, considerat o forță modelatoare a spiritualității noastre. Particularitățile tradiționalismului sunt: tipologia prozei tradiționaliste: - revigorarea temelor identitare, legate de
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
reamintită obârșia țărănească a intelectualității române, precum și datoria cărturarilor de a retransmite cultura spre lumea rurală: „Să-i dăm carte țărănimii noastre; carte înțeleasă [...]. Să-i dăm țăranului o gazetă cuminte și cinstită”. Sub acest aspect, Ț.n. se aliniază sămănătorismului și poporanismului epocii. În alt număr Goga completează programul: „Va fi de aici înainte o revistă culturală care va însemna și momentele de căpetenie din viața noastră politică [...]. Programul politic al celor grupați în jurul acestei reviste nu se deosebește de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290068_a_291397]
-
balastul convențiilor, care „într-o climă mai relativă și brutală” copleșesc absolutul artistic ideal. „Noi dăm Artei în concepțiune universală și multiplă zona superioară” - e afirmația definitorie care opune concepția echipei de la L. d. celei localiste, etnocentriste și teziste a sămănătorismului în plină afirmare. Iar „convențiunile” contingente, făcute să „încurce condeiul ca un bumbac”, sunt contestate și se cer abolite în numele libertății senine de expresie: „Acest bumbac ce pare din depărtare nori încărcați cu belșug [...] ne-a lăsat loc să năzuim
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287819_a_289148]
-
lipsesc unele accente teziste. Ampla narațiune Vinul de viață lungă se încadrează perfect literaturii începutului de secol, atât prin zugrăvirea mediului de provincie abrutizant, cât și prin figura bătrânului boier Manole Arcașu, mai reușit decât mulți dintre eroii creați de sămănătorism. Autorul dovedește abilitate în construcție, punând la bază fascinația unei enigme - cea a longevității personajului central. Povestirea, din alte vremuri, care o elucidează, are coordonatele epice sadoveniene, cu un plus de senzualitate. Și Fecior de slugă se circumscrie unui motiv
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286310_a_287639]