375 matches
-
de lumea prin care au trecut, având totodată posibilitatea, cu puțin talent și multă voință, să-și obiectiveze literar propriile experiențe existențiale (Iorga și Stere au practicat literatura ca pe o îndeletnicire secundară, dedicată clipelor de răgaz). Așadar, față de proza sămănătoristă de inspirație rurală (ce reclamă întoarcerea la natură, la glie), memorialistica ar reprezenta o formă de literatură urban-intelectualistă, adică mai puțin "lirică", mai "obiectivă" ceea ce înseamnă că abia o dată cu nașterea memorialisticii ca gen se poate vorbi de constituirea unei tradiții
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
-se adaptat la coordonatele unei alte geografii spirituale, dominate de o mentalitate inerțial-rurală și de spaima dezrădăcinării, care atribuie căutării timpului pierdut semnificația unui pelerinaj ce îneacă sufletul într-un șuvoi de lacrimi și de lirism indigest, după cunoscuta rețetă sămănătoristă. Or, Lovinescu intenționa să valorifice temperamentul rasei (mai precis: moldovenismul) într-o formulă estetică net superioară sămănătorismului, încurajat probabil și de anumite afinități aparente între pasivitatea ciobanului mioritic și contemplativitatea decadent-intelectualistă a eroului proustian. Observația duce la concluzia că numai
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
eroului proustian. Observația duce la concluzia că numai împrejurările istorice nefavorabile (influența slavă, ortodoxismul etc.) ne-au ținut sufletul captiv într-o milenară primitivitate. Altminteri, în condiții prielnice faptelor de cultură, în Moldova s-ar fi putut scrie nu literatură sămănătoristă, ci... romane de tip proustian. Așa se explică de ce în prim-planul narațiunii din Bizu se situează acum scriitorul, care, eliberat de supărătoarele obligații sociale, se întoarce acasă, la Fălticeni, pentru a-și regăsi rădăcinile "moldovenești" și inspirația literară, la
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
valorile ei. În schimb, situațiile 3 și 4 corespund unei psihologii "diferențiate" conturate printr-o atitudine defensivă, contemplativă și complet dezinteresată, "moldovenismul" fiind asumat în felul unei predispoziții temperamentale generice, fără nicio legătură cu sufletul țăranului moldovean și al scriitorului sămănătorist (contemplativitatea e aici una de tip decadent-estetizant, ca în romanul proustian). Nuanțând, putem afirma că Lovinescu apreciază literatura sămănătorist-tradiționalistă (și, implicit, memorialistica) drept o literatură de tip tranzitiv-mimetic, exaltând viața ca valoare în sine, indiferent de "semnificațiile" ei posibile. Or
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
autobiografie. Lipsiți de înțelegere pentru o poetică de acest gen, exegeții literaturii lui Lovinescu au sancționat aceleași "defecte" și în romanele eminesciene, și în cele de inspirație așa-zis "autobiografică": ca operă memorialistică, un roman precum Bizu dezamăgește din cauza clișeelor "sămănătoriste" și a pauperității informațiilor legate de viața spirituală a protagonistului, individ fără voință și fără personalitate (în care cititorii nu-l puteau regăsi nicidecum pe "marele" Lovinescu). Apoi, pe lângă carența "documentară", recenzenții au sancționat lipsa de talent a prozatorului, incapabil
Scriitorul si umbra sa. Volumul 1 by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
pierderea identității etc. îl transformă într-un învins condamnat să abroge însăși ideea de adevăr. "În libertate, intelectualii sunt mai productivi și mai eficienți, însă fericiți nu vor fi niciodată! Duc în spate o povară", scrie A.P.B., în deznodământul sămănătorist al romanului, care cu siguranță l-ar fi mulțumit pe Nicolae Iorga, poate și pe inconfundabila generație în blugi... Nu știu însă, dacă și pe nepoții Domniei Sale, din Germania și Noua Zeelandă... Tot este romancierul preocupat de problemele migrației, exilului, dezrădăcinării
by ANTON PETROVSCHI BACOPIATRA [Corola-publishinghouse/Imaginative/944_a_2452]
-
George Călinescu, Mircea Eliade, Mihail Sebastian, Max Blecher, Anton Holban ș.a. 3.1.5. Tradiționalismul Tradiționalismul (sensul specializat al conceptului) desemnează curentul literar interbelic format în jurul revistei Gândirea - care apare la Cluj, în 1921 -, continuând mișcarea poporanistă și pe cea sămănătoristă. Doctrina tradiționalismului interbelic este formulată de Nichifor Crainic, care publică articolul programatic „Sensul tradiției“ (1929) în revista Gândirea. Principiile tradiționalismului sunt susținute și de gruparea revistei Viața românească, formulate în articolul program „Către cititori“ al lui Garabet Ibrăileanu, care pledează
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
perspectiva lui asupra „lumii povestite“ este obiectivă (frecventă în proza realistă) implicat (narator necreditabil, având și funcție de interpretare) - comentează, califică evenimentele relatate, interpretează, motivează trăirile interioare ale personajelor despre care istorisește -, caz în care perspectiva lui este subiectivă (proza tradițională, sămănătoristă, poporanistă). - Informațiile oferite de narator depășesc informațiile deținute de fiecare personaj în parte; viața interioară a eroilor este dezvăluită prin tehnici analitice indirecte (ob servația și analiza psihologică, retrospecția etc.). Perspectiva internă (din interior/focalizare internă) este detaliată prin următoarele
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2894]
-
George Călinescu, Mircea Eliade, Mihail Sebastian, Max Blecher, Anton Holban ș.a. 3.1.5. Tradiționalismul Tradiționalismul (sensul specializat al conceptului) desemnează curentul literar interbelic format în jurul revistei Gândirea - care apare la Cluj, în 1921 -, continuând mișcarea poporanistă și pe cea sămănătoristă. Doctrina tradiționalismului interbelic este formulată de Nichifor Crainic, care publică articolul programatic „Sensul tradiției“ (1929) în revista Gândirea. Principiile tradiționalismului sunt susținute și de gruparea revistei Viața românească, formulate în articolul program „Către cititori“ al lui Garabet Ibrăileanu, care pledează
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
perspectiva lui asupra „lumii povestite“ este obiectivă (frecventă în proza realistă) implicat (narator necreditabil, având și funcție de interpretare) - comentează, califică evenimentele relatate, interpretează, motivează trăirile interioare ale personajelor despre care istorisește -, caz în care perspectiva lui este subiectivă (proza tradițională, sămănătoristă, poporanistă). - Informațiile oferite de narator depășesc informațiile deținute de fiecare personaj în parte; viața interioară a eroilor este dezvăluită prin tehnici analitice indirecte (ob servația și analiza psihologică, retrospecția etc.). Perspectiva internă (din interior/focalizare internă) este detaliată prin următoarele
Şi tu poţi lua 10 la BAC! Ghid complet pentru probele de limbă, comunicare şi literatură română by Mioriţa Baciu Got, Rodica Lungu, Ioana Dăneţiu () [Corola-publishinghouse/Science/1365_a_2893]
-
o oroare de viața citadină, care, atunci, în plină Renaștere, sînt semnul unui romantism blînd, în limitele clasicismului, caracterizat printr-o ușoară mizantropie și prin setea de liniște. Cartea, care face satira vieții de la oraș, ridică satului un imn curat sămănătorist (...). La țară, dacă-ți vine gustul să mergi cu mîinile la brîu sau la spate, numai în cămașă ori cu un băț în mînă, mergi cum poftești. Acolo-i libertatea. La oraș, pîinea e rea, tare, nesărată, neagră, nedospită, acrită
[Corola-publishinghouse/Science/1472_a_2770]
-
fantastică"2. Concluzie cvasiunanima în epoca: la data publicării celei de-a doua cărți de proza scurtă fantastică, Cezar Petrescu este deja etichetat drept un prozator realist prea puțin dispus să iși lărgească orizontul artistic, mai mult, cu o optică sămănătorista pronunțată. Inutilă i se va dovedi, prin urmare, orice încercare de a-și justifica apetenta pentru proza fantastică, racordând-o la întregul unei creații proiectate balzacian. Notabilă este, din această perspectivă, prefață la românul Plecat fără adresa (1932), în care
[Corola-publishinghouse/Science/1489_a_2787]
-
-și pierde însă simțul critic, autorul se lansează în descrieri evocatoare ale tablourilor, adevărate ekphrasis care însuflețesc imaginea absentă cu ajutorul cuvântului. O serie de capitole excelente sunt dedicate basmului și mitului în pictura simbolistă românească, în care lucrări discreditate ca sămănătoriste, integrate în contextul lor originar, își pierd haloul negativ care le-a însoțit constant în istoria artei, apoi Saloanelor decadente și casei muzeu, temei țigăncii corelată cu orientalismul, sau Salomeii în arta românească. Revista Ileana, prima revistă de artă românească
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
Bengesco, Virgil Cioflec, Ștefan Popescu, Leon Bachelin, Alexandru Bogdan-Pitești, cărora le urmează Theodor Cornel, Apcar Baltazar, Dimitrie Karnabatt, Tudor Arghezi, Francis Șirato, Adrian Maniu, Sigmund Maur etc. De asemenea, printre contextele luate în considerație este și cel al unui idilism sămănătorist, de care simbolismul se detașează păstrând însă ca reper folclorul ca mitologie populară de care uzează G.D. Mirea, Kimon Loghi, Ștefan Popescu etc. Simbolismul european, dar și cel al Central și Est-european reconsideră elementul mitologic și cel al folclorului național
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
configurează un profil cristic-martirologic poetului, cu puternice accente orfice, continuarea unui proces de simbolizare declanșat anterior. În special după Primul Război Mondial, iconografia poetică eminesciană asimilează și o componentă naționalistă, care nu se va diminua niciodată, prelucrată incipient în cadrul direcției sămănătoriste, rusticismul iorghist recuperând simbolic figura "poetului nepereche" înainte ca un George Călinescu să-i confere poziția canonică centrală poetului romantic ca "Poetul național" înregistrat printre "marii clasici". Eminescu devine nu numai "omul deplin al culturii românești" (Constantin Noica)257, dar
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
ca expresie: blestemul, imprecația, afurisenia etc.) și atitudinii populare, în genere, reprezintă, la Arghezi, un gest polemic implicit, nu doar în creația lirică (unde Al. George remarcă "țărănia proclamată ostentativ", ca sfidare a prețiozității căutate și calofilismului sufocant din versificația sămănătoristă mediocră), ci și în proza publicistică, unde potențează, de regulă, umorul frust. Un alt aspect al vecinătății literare a celor doi publiciști ține așadar de tentația alegorizării . În publicistica lui Caragiale, putem vorbi de un comic al cotidianului parodiat, care
Tudor Arghezi : discursul polemic by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
ostentație a formei sau a conținutului tipologic sau tematic a unei opere, pot fi amintite, în afara celor care au ca hipotext elemente de caragialism, Hronicul măscăriciului Vălătuc în care Al. O. Teodoreanu pastișează stilul cronicăresc și parodiază literatura romantică și sămănătoristă care impusese o imagine idealizată a trecutului, și savurosul roman al lui Costache Olăreanu Cu cărțile pe iarbă, în care se actualizează prin inversiune parodică vestitul cuplu Don Quijote și Sancho Panza. Interesantă, din această perspectivă, este și piesa lui Matei
Un veac de caragialism. Comic și absurd în proza și dramaturgia românească postcaragialiană by Loredana Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1088_a_2596]
-
arătat, cuzismul își are antecesorul său doctrinar în ceea ce am numit a fi "pedagogia bărnuțiană a xenofobiei", în miezul căreia vibra cu intensitate febricitantă principiul anti-străinismului. Iar în relativă sincronie cu procesul de geneză culturală a cuzismului se coagula programul sămănătorist al cărui arhitect ideologic a fost Nicolae Iorga. Revista Neamul Românesc, fondată de N. Iorga în 1906, a prilejuit colaborarea dintre cei doi capi doctrinari, favorizând și fertilizări încrucișate între sămănătorism și cuzism, unite ambele în opțiunea comună pentru autohtonismul
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
existau deja în tradiția istoriografică românească. Aceasta ar putea fi numită teoria continuității selective, discriminarea între cei care au rămas locului și cei care au părăsit provincia alături de legiunile și administrația romane făcându-se pe criterii socioeconomice. Pe fondul ideologiilor sămănătoriste și țărăniste care operau o reducție a românismului la ruralitatea arhaică necontaminată de străinismul occidental modernizator, nici nu e de mirare că s-a insistat asupra faptului că cei care au rămas au fost țăranii, iar cei care au părăsit
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
limbaj lovinescian, în sămănătorismul dâmbovițean: din rural el a devenit urban și chiar suburban, dacă ținem seamă de evoluția spre neozolismul pornografic și scatologic din ultimii 15 ani. Când postmoderniștii îi ironizează crunt pe scriitorii din Basarabia că au rămas "sămănătoriști", ei, de fapt, sunt supărați că aceia au rămas la un "neosămănătorism" rural (ca să ne exprimăm pleonastic) și n-au avut curajul să devină neosămănătoriști de cartier bucureștean. Iar faptul se reflectă și în limbajul poetic, fiindcă unii continuă să
[Corola-publishinghouse/Science/1565_a_2863]
-
ca scriitor pe St. O. Iosif, care își publică în V. versurile de început și traduceri din Heine și Pet˝őfi. Altă prezență impusă în V. este tânărul publicist ardelean Ion Gorun, care își va lega ulterior numele de publicațiile sămănătoriste, ca și Constanța Hodoș, Vasile Pop, C. Sandu-Aldea. Lui Duiliu Zamfirescu îi apare idila Culcate-s romanițe, iar lui Coșbuc poeziile Vântoasele și Ispita, se tipăresc versuri postume ale lui Ion Păun-Picio. Exceptând un lung și monoton studiu al lui
VIEAŢA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290555_a_291884]
-
iar la nivelul ei coordonându-se activitatea bibliotecilor pe plan național. Demersurile tuturor spiritelor luminate de la începutul secolului XX1 s-au înscris în acțiunea de culturalizare a poporului și de ridicare economică a țărănimii, inspirate fiind de curentele poporanist și sămănătorist. Exemplul danezului Grundvig - care a reușit, prin ridicarea nivelului de cultură al țăranilor, să obțină progrese uimitoare în afirmarea spiritului și a națiunii daneze, acesta instituind la nivel național școli superioare țărănești - îi influențează pe N. Iorga (care, în 1908
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
iar la nivelul ei coordonându-se activitatea bibliotecilor pe plan național. Demersurile tuturor spiritelor luminate de la începutul secolului XX1 s-au înscris în acțiunea de culturalizare a poporului și de ridicare economică a țărănimii, inspirate fiind de curentele poporanist și sămănătorist. Exemplul danezului Grundvig - care a reușit, prin ridicarea nivelului de cultură al țăranilor, să obțină progrese uimitoare în afirmarea spiritului și a națiunii daneze, acesta instituind la nivel național școli superioare țărănești - îi influențează pe N. Iorga (care, în 1908
Educația adulților. Baze teoretice și repere practice by Simona Sava, Ramona Paloș () [Corola-publishinghouse/Science/1947_a_3272]
-
literară. Este greu să vorbim despre diferențele dintre generația țăranilor care au luptat la Plevna și a celor care s-au bătut la Mărășești. În schimb, nimeni nu se Îndoiește de coerența și caracterul distinct al generațiilor pașoptistă, junimistă sau sămănătoristă În cultura și politica românească și nici de succesiunea clivajelor care i-au departajat pe academiști, simboliști ori expresioniști În viața artistică pariziană. Generațiile despre care vorbeam au fost alcătuite, de obicei, din așa-numiții „tineri furioși”, „tineri revoltați” sau
Transilvania mea. Istorii, mentalități, identități by Sorin Mitu () [Corola-publishinghouse/Science/2263_a_3588]
-
târgovețe. Bovindourile de block-haus-uri, "pridvoarele" de ultim etaj sau "geamlâcurile" unor balcoane sau case de scară reprezintă tot atâtea eforturi de a întâlni la jumătate de drum - și, în proces, de a face vandabile -atât spiritul timpului cât și nostalgiile sămănătoriste ale unor clienți extrași prea brusc de la ațipitele lor moșii spre a fi plantați în aerul tare al noilor metropole. Cât despre arhitectura modernă, atunci când este propulsată de stat, ea este limitată la cămine de ucenici, locuințe sociale sau clădiri
[Corola-publishinghouse/Science/85066_a_85853]