1,039 matches
-
ești inginer! Se uită lumea la tine și te salută cu respect. Dai dispoziții, nu te urci pe tractor să te zdruncine toată ziulica pe brazdă și pe drumurile pline de praf ale câmpului. Și o să se bucure mă‑ta, săraca. O să creadă că așa ai vrut tu și să vezi ce casă îți ridicăm aici, să‑ți aduci aleasa...”, își spuse omul mulțumit. Un an trece repede, băiete. Ai să te convingi și tu. Hai! Mai avem mult de lucru
CHEMAREA DESTINULUI (13) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 291 din 18 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361118_a_362447]
-
-Să trăiești și dumneata! Ce dorești de la mine? -Dați-mi voie să dau un telefon de la Primărie că am nevasta moartă lângă Caru cu Bere...A atins-o suflul unei bombe și-a dat-o cu capul de zid...! A murit săraca...Omul plângea. I se scurgeau lacrimile pe obraji șI tremura tot. -și cui să-i dai telefon? -Are un frate prin Ferentari, să vină s-o ia cu vreun car mortuar...Eu nu pot s-o părăsesc! --Dă, măi, omule
VALIZA CU BANI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1140 din 13 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/364108_a_365437]
-
ăsta! Așa că intră bodogănind în casă și, găsindu-l pe Leopold senin, citind ziarul, îl luă în primire pe nerăsuflate: - Sigur că da... Ziarul și serviciul! Dumnealui nu are familie, nu are soție, nu are nimic. Dacă ar trăi mamă, săraca, i-aș da dreptate, că doar ea mi-a spus că ce am găsit la tine... - Dar bine, Matilduța, îndrăzni Leopold. Cu ce-am greșit? - Mai întrebi, domnule? Altele se coafează la Alexander, la Cleopatra de lux sau la maestrul
SCHIŢE UMORISTICE (8) – COAFURA ŞI IAURTUL de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368425_a_369754]
-
pod în aceeași direcție cu ea, încercând să o ocolească, își agăță poșeta plină de zorzoane într-un coș de gunoi. - Fac! Strigătul indignat o făcu pe Doamna Fira să tresară. Oare ce voia să facă domnișoara? Probabil era obosită săraca! O fi fost o secretară care trebuia să facă mereu cafele. Doar secretarele arătau așa de primenite în ziua de azi. Doamna Fira nu era o persoană nepăsătoare, învățase să dea o mână de ajutor oricărui om în nevoie, fie
DOAMNA FIRA de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1365 din 26 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/368428_a_369757]
-
afectase puternic relațiile interumane. Mai ales pe cele afective, pe cele cu sexul opus. Practic, nu putuse înjgheba nicio relație de dragoste mai acătării pentru că nu se găseau bărbați atât de răbdători încât să ignore la nesfârșit turuitul Ioanei. Ea, săraca, era o femeie frumoasă cu trăsături mediteraneene, ca de grecoaică, dar, deși împlinise 28 de ani, rămăsese nemăritată. Bine, e lesne de înțeles că la „faima” asta a ei contribuiseră substanțial și bârfa comunității, și cuvintele otrăvite ale băieților pe
PROZĂ SCURTĂ UMORISTICĂ: MIERLA LU CHIBRIT -BAZATĂ PE O ÎNTÂMPLARE REALĂ- de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2020 din 12 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368509_a_369838]
-
târziu. Femeia mi-a rămas în casă. N-am putut să o car în spate. Am oasele flămânde de sănătate. O lumânare îi citea dintr-un psalm, pe policioara, unde își ținea scrisorile de la mine. Bine că nu a apucat săraca să mai vadă. A pierit înainte ca apele să mai bată la ușă. I-am spus că mă duc să-i aleg un loc frumos cu verdeață. Ar trebui să cern iarba de prin ceruri. Jos n-a mai rămas
PANTOFI DIN ROUĂ AMARĂ de DOINA BEZEA în ediţia nr. 2004 din 26 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/368549_a_369878]
-
buna dispoziție pentru toată ziua. Această bună dispoziție îi sporește lucrul și îi înnobilează inspirația. Scrie, cântă, robotește la radio, oste omniprezentul și omniscientul a tot ce mișcă în arealul evenimentelor cultural-artistice din lumea românească, nouăzeci și nouă la sută săracă lipit, putred de bogată, restul! Marian Stere, este omul ce-mbogățește cu bucurie și prietenie întâlnindu-l, dacă nu în persoană, măcar cu mijlocirea minunii și deopotrivă năzbâtiei omenești numite Internet, care e în stare să creeze ocazia de a
MARIAN STERE UN ARTIST ÎNDRĂGIT DE TOŢI ARTIŞTII de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1553 din 02 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/368000_a_369329]
-
de la poșta din Ciocănești, ca să te duci la spitalul din Călărași, la serviciul de Urgență că a luat-o salvarea pe mama dumitale. A suferit un atac cerebral și a fost găsită de o vecină într-o stare critică. - Vai, săraca, cum ajung eu așa de repede la spital? se frământa Săndica. - Schimbă-te și urcă repede în IMS - ul gospodăriei. Te va duce la spital. Am dat dispoziție șoferului să te aștepte în fața sediului administrativ. El are altă treabă în
SUFLETE NEDESPARTITE de STAN VIRGIL în ediţia nr. 203 din 22 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367387_a_368716]
-
în șold Și-n spate să nu cadă, Firavă-n trunchi precum un bold, Zări de sub zăpadă Verzui, sfios, firav și el, Minune de minune: Un fir plăpând de ghiocel Prin spini de mătrăgune... De bucurie, de extaz Sau delirând, săraca, Uitând de marele-i necaz, Găsi putere, iaca, Și frântu-s-a cu mari sforțări Să-ndepărteze spinii Și-ncolăcitele brățări, Să smulgă mărăcinii... Cu delicatele-i mișcări Într-un genunchi pe cant a Eliberat spre zori de zări Din umbra
LEGENDA MĂRŢIŞORULUI DUPĂ O PROZĂ FOARTE SCURTĂ DE FLOAREA CĂRBUNE de ROMEO TARHON în ediţia nr. 1156 din 01 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/367452_a_368781]
-
Niculiță, bunicul, răspunsese: tot Dumnezeu i-a făcut și pe ei! Când toți ai noștri din Long Beach spuneau că, Cocuța e o c....ă, dumneata ne explicai că bunicu’, nenea Niculiță n-a utilizat acest cuvânt niciodată și zicea: săraca, umblă pustiu...” Citându-l pe nea Niculiță, Mike Florian făcuse doar o introducere la ceea ce urma de fapt să mărturisească: „Doamne, și ce bunici am avut, Dumnezeu să le ierte păcatele! Ei mi-au cumpărat prima dată o muzicuță, pe
“AM FOST PRIETENI O VIAŢĂ, DAR N-AM ŞTIUT CĂ E ŢIGAN!” de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 205 din 24 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366847_a_368176]
-
să i-o dau și ei. C: - Conița Safta, a vrut-o și ea!?...„Sfinte, fii bun și iartă-i păcatele.” Mă faci să-nebunesc: bătrâna era de față? M: - Cum să nu, ce facem ceva ca ea să nu știe? Săraca de ea!... știi cum sunt astea bătrâne, curioase foc nevoie mare: voia s-o țină la picioare, să-i pună sângele în mișcare. C: - „Hodoroaga, io vrea între picioare?!...” Nu-mi vine să cred urechilor ce aud!... „Babornița a poftit
CIZMA ELECTRICĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 1505 din 13 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367563_a_368892]
-
vină am? Zi și tu, acum mi-a dat termen, în trei zile să plec... Doamne, Doamne, ce să mă fac? Mi-am vândut casa, i-am fost slugă 7 ani și acum mă dă afară.. Vai de viața mea!.. Săraca mama... Plângea... Voiam să fac ceva. Dar ce? Ce-ați vorbit cât am fost plecată? Nimic, ce să vorbim? Am fost în oraș la Betty. Vrea să divorțeze de Adi. Tata e supărat. Adi zice ca Betty bea. Păi, da
ŞAPTE ANI AUTOR DORINA ŞIŞU de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366943_a_368272]
-
tatăl vitreg, ne-a dat afară... Am început să plâng ca să o impresionez, știind bine unde trebuia să ajung. ─ Vai, draga mea Elena, și unde stai cu mama? Stăm în gazdă, nu am condiții să învăț, mama plânge toată ziua, săraca... Am venit la dumneavoastră să mă ajutați. Cum, Elena? Te ajut, trebuie să facem ceva pentru tine, situația e critică. Da, tovarășa secretară, mă gandeam să-mi spuneți unde să merg să cer o casă pentru mine și mama. ─ Elena
ŞAPTE ANI AUTOR DORINA ŞIŞU de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 207 din 26 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366943_a_368272]
-
care nu se despărțea niciodată”, ea notează: “N-am dormit întreaga noapte din cauza tensiunii nervoase și a luxului deșănțat din camera în care stau. Carpetele, draperiile, cearceafurile, păturile, până și foile de hârtie cu antetul hotelului mă umilesc. Sunt o săracă, venind dintr-o lume barbară, a lipsurilor și războaielor fratricide.” “Nu ești decât o sclavă” Noua condiție socială în care se află Angela stă sub semnul “traumei desprinderii de loc și de fire, personajul feminin al autoarei devenind el însuși
VIATA PE FUGA SAU EXPERIENTA AMERICANA IN VIZIUNEA MIRELEI ROZNOVEANU (NEW YORK) de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 162 din 11 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/367227_a_368556]
-
când m-am sculat, mi-a spus că nu poate să se mai țină și era toată, leoarcă. Așa că, du-o la veceu, spal-o, doar știți, urina de bătrân îți întoarce nasul, nu alta... și schimbă patul, și ea săraca începuse să plângă că se rușina, dar am liniștit-o eu, i-am spus că nu-i nimic, mămăiță, se mai întâmplă, trece și asta și iar ne-am culcat, dar pe la trei iar a început să geamă și m-
ARINA de TANIA NICOLESCU în ediţia nr. 2305 din 23 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/368588_a_369917]
-
pulberile rămase nu mai formează inițialul contur, ci mereu este altceva, o violentă rană, un infernal gând, o realitate crudă, o atmosferă tristă. Ochii au făcut pact cu inima, vor să plângă ea, fiindcă lacrimile lor sunt prea fierbinți chiar dacă săraca, știe că riscă să fie arsă. -Inăsprește-te, inimă! Adevărat că îmi trebuie un vis ca să suport realitatea! Îmi unesc palmele ca înainte de orice rugăciune, îmi aplec fruntea spre pământ neluând în seamă cum se rostogolesc lacrimile și rostesc în sinea
DOAMNE, DĂ-MI VIS! AUTOR LILIOARA MACOVEI de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1306 din 29 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349531_a_350860]
-
dimineața, fratele meu a început să postească, s-a dus chiar și la biserică. “O fac numai de hatârul dumitale, mamă, ca să te luminezi și să fii cu inima împăcată”, a zis el. Pe mama a podidit-o plânsul, plângea săraca și de bucurie, dar și de mare foc: Se vede că i-or fi zilele numărate, prea s-a schimbat așa deodată”, se gândea ea. Markel însă n-a apucat să bată prea mult pragul bisericii, a căzut îndată la
CEL MAI PROFUND FRAGMENT DIN ISTORIA LITERATURII EPICE UNIVERSALE de FLORIN T. ROMAN în ediţia nr. 2107 din 07 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/350249_a_351578]
-
pojghița dulce a somnului. Mă întorc în copilărie și-o aud pe mama. Ca o șoaptă de frunză îi era glasul. Ca un murmur de iarbă mângâiată de vânt. Dar mama nu abătea spre cântecelele de leagăn știute. Nu. Ea, săraca, nu avea vreme de finețuri melodice. Îmi căuta să mă adoarmă "Doina lui Lucaciu" cum n-am mai auzit-o cântată până la Toamna Someșană la Ulmeni, de către consăteanca mea, Andreia Botiș. Toate în acele clipe absolut unice mi s-au
ANDREIA BOTIŞ ŞI DOINA LUI LUCACIU de RADU BOTIŞ în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348627_a_349956]
-
de pe spatele meu! Ce bine este când îmi șterge ochii și fața care mă ustură îngrozitor!” Maria le privi cu atenție. Era vulpe bătrână. Dincolo de tandrețea regizată deslușea grimasele de neplăcere ale femeii care își atingea nepoata de ochii lumii. ”Săraca Ioana, nu are milă de la nimeni! Vipera asta a îmbrățișat-o doar când a văzut că venim. Am auzit că se pregătesc să intre-n casă de-a gata. Primăria și vecinii s-au ocupat de înmormântare, iar ea a
IOANA, VICTIMĂ A VIOLENŢEI DOMESTICE (ROMAN ÎN 3D, FRAGMENTE) de ELENA STAN în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349269_a_350598]
-
vină / De-a fi om / În purificare te umpli /de lumină...”( Sfințenie), astfel va putea așterne pe hârtie versuri memorabile, într-o clipă de “sfințenie”. În seara ta de rugă te voi chema la mine/ În labirintul vieții de tâlcuiri săracă/ Să vezi cum cară sfântul prăpăstiile-n lume/Să vezi profetul beat în șanțul plin cu apă...( Singurătate). Întregul limbaj poartă neliniștile gnoseologice și axiologice ale omului sfâșiat de întrebările existențiale; - “de la deșeurile sociale la sfânt, în ordinea umană”, - ale
„SĂ-MI FIE PÂINEA, CA ŞI TRUPUL, /ACEEAŞI ZILNICĂ POVARĂ,” ... AXIS MUNDI , AUTOR ALENSIS DE NOBILIS. CRONICA ( VALENTINA BECART) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349341_a_350670]
-
decembrie 2013 Toate Articolele Autorului poate așa râurile se vor întoarce la izvoare în corul nocturn să realeagă rădăcinile de mâine să nu-ți mai aud glasul tânguit - maia eu nu am rădăcini maia de ce nu uzi plantele și ele săracele s-au uscat de prea multe ploi da... de la răsărit veneau și eu care credeam că de acolo vine doar arhanghelul gabriel să binecuvânteze părul lung al frunților albite părul lung până în adâncuri adâncuri luminate de sabia luminii ascultă tu
AZI VREAU SĂ DORM de MARIA ILEANA BELEAN în ediţia nr. 1066 din 01 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/344508_a_345837]
-
ales pentru bastarda aia să nu te aud că-i mai iei ceva că te omor! Gențiana stătea chircită, ascunsă în baie și asculta injuriile tatălui ei pe care la arunca pe umerii mamei s-o cocoșeze și mai mult; săraca, deși era bolnavă, Ion o certa mereu că nu economisește bani. Ea, făcea ce făcea și îi înnoia pe cei doi copii de Paști și de Crăciun cu hăinuțe și încălțări...Fata era domnișoară de liceu și avea și ea
GENŢIANNEBLUE de VIOLETTA PETRE în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348146_a_349475]
-
din urmă am răscumpărat-o. Da, am plătit-o ca pe o marfă oarecare. Am dat banii unuia de la ambasadă și mi-au adus-o la Paris. Dar n-a rezistat, în pofida eforturilor mele, nici ea prea mult. Acum odihnește săraca la Père-Lachaise, mi-am permis să-i iau loc nu departe de mormântul lui Enescu... Se întorsese spre casă fără a ocoli. Cu toate că tanti Pupa își hrănea câinii. Dar câinii nu-i făcuseră nimic. Iar tanti Pupa își fluturase zâmbind
EMIGRANTUL, HEMIPLEGICUL ŞI STATUIA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 223 din 11 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/348147_a_349476]
-
magazie când am auzit bușitura. Nici nu am observat când a intrat în magazie. Credeam că ai venit tu și nu m-ai anunțat. - Și este lovită rău? - Destul de rău dacă a luat-o salvarea în stare de inconștiență. - Doamne, săraca, tocmai acum când a devenit ingineră. Tot colectivul se bucură de acest lucru că toți țin la ea. Este tânără și frumoasă, dar și cumsecade. - Bine, nea Ioane, eu merg la birouri să anunț accidentul, să vedem cine se duce
FIARA CU CHIP UMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1275 din 28 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/347478_a_348807]
-
-o pe șosea s-o vadă tot satul că n-a avut grijă de Lenuța s-o țină din scurt, să fie fată mare când se mărită. Cine s-ar fi pus în cămașa Lenuței, nu-i prea mergea bine; săraca de ea o băgase pe mânecă: țipa că își face de cap, se spânzură, se otrăvește... că au făcut-o de râs ai lui Străgălie..., niște sărăntoci care nici pălărie n-aveau pe cap. Tata se făcuse galben ca turta
DRAMA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 2286 din 04 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/350169_a_351498]