657 matches
-
erau și câteva persoane care-l cunoșteau. - Sebastian, taci din gură, e rușine să vorbești așa!, i-a spus el într-un târziu. Copilul - nimic! O ținea una și bună: - ...Ari cur șî țâți, ari cur șî țâți!... Scos din sărite și privind disperat în jur ca și cum ar fi cerut ajutor, care însă nu venea de nicăieri, tatăl i-a ars la un moment dat copilului o palmă după ceafă, răstindu-se la el: - Dar taci odată din gură, mă faci
NIȘTE COPII BUCLUCAȘI de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1865 din 08 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366410_a_367739]
-
îndrăzneau să facă așa ceva de frica pușcă- riei. Și așa, maică-mea, după ce burta a început să i se ițească, muncea mai abitir decât o făcu- se până atunci, și nu era deloc o femeie leneșă. Dimpotrivă! Îl scotea din sărite de multe ori pe taică-meu cu „Hai, Măriene, că acuș’ să face sară șî nu gătăm!”, „Hai, Măriene, că vine ploaia șî să strică pologu’!”, „Hai, Măriene, să facem!”, „Hai, Măriene, să dregem!”... Acum, parcă înnebunise! Dădea cu sete
OAMENI ȘI CÂINI (MINIROMAN) (IX) de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 2121 din 21 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/366416_a_367745]
-
puțin aer proaspăt? Miros de cafea, tutun, prăjeală de pește... Femeia asta, pensionară, care nu are altceva mai bun de făcut toată ziua decât să-și bea cafeaua și să fumeze în timp ce în tigaie îi sfârie peștele, mă scoate din sărite! Alături, Mama face mâncare... Cea mai mare parte a zilei și-o petrece în bucătărie, “are patru guri de hrănit.” Cum de poate sta atâta timp închisă, măcar de ar da drumul la radio sau altceva... Desigur, s-a obișnuit
CULOAREA CEA MAI FRUMOASÃ de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 197 din 16 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366719_a_368048]
-
obiectivele turistice, aș aminti un pic și de muzee. Spre deosebire de Luvru, care conține la grămadă picturi, statui antice și relicve arheologice, în Londra există două muzee distincte. National Gallery, foarte bine organizat, conține exclusiv picturi. Am mers prin el pe sărite, ca o lăcustă, eu având în mână cartea care prezenta operele, iar Leni, harta muzeului. Dacă le iei la rând, nu-ți ajung două zile, ori noi n-aveam planificate decât două ore. În British Museum găsești adunate comori arheologice
DACĂ E MARŢI, E BELGIA de DAN NOREA în ediţia nr. 1262 din 15 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365496_a_366825]
-
să obții ce vrei Și nici pasărea nu cântă, Altceva pe limba ei Dați-mi numai un compas Fără să greșească gradul Și vă-ntorc eu lumea într-un ceas, Mai ceva ca Stalingradul Și să nu mă scoateți din sărite Zicea săritorul la trapez Că dacă-mi iau zborul din termite, N-o să mai aterizez! A zburat la circ o fiară Fără vreun amendament Avionul tău de seară, Este de bombardament Este ora cinci și zece: M-am uitat la
DATI-MI NUMAI UN COMPAS de ION UNTARU în ediţia nr. 681 din 11 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365679_a_367008]
-
evidență prin propriile manifestări și trăiri emoționale. Fiecare om, dacă ar fi întrebat, ar răspunde stereotip: „Viața mea e un roman!” Și nici măcar nu e de mirare, pentru că, fiecare își petrece romanul său, de la un capăt la celălalt, uneori pe sărite, ținând sau nu cont de etapele evoluției. Naratorul manifestă o predilecție pentru descrierea naturii sub multiplele ei formele de manifestare. Astfel, scrierea capătă un farmec deosebit pentru că, te introduce în cadrul care, deși nedefinit, este pregătit cu minuțiozitate și inspirație. Încă
(CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 848 din 27 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/366051_a_367380]
-
rămas un om rătăcit până la capăt - dincolo de raportarea lui spirituală rătăcită, tot el spunea așa: marea problemă a lumii, marea tragedie a lumii nu este suferința, ci este lipsa de sens a suferinței. Pe mine nu suferința mă scotea din sărite, ci lipsa de sens a acesteia, absurdul, angoasa postmodernă, iar Marliyn Manson îmi alimenta această frustrare. Ceea ce s-a schimbat fundamental în viața mea a fost sensul suferinței. Acum, chiar dacă sufăr, am un sens pentru care sufăr. De multe ori
IN de IOAN CIOBOTA în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351444_a_352773]
-
Alo, Protecția Consumatorului? Bună ziua! Vreau să fac o reclamație. - Vă ascultăm. - Vreau să-l reclam pe idiotul ăla care-a prezis sfârșitul lumii. Fix la ora 4. - Ă... stați puțin, că nu-nțeleg. Despre ce-i vorba? - Cucoană, mata ești sărită de pe fix? N-ai știut că vine sfârșitul lumii? Nu te-ai dus și tu, ca toate femeile de bun simț, la coafor, să te pregătești, să nu te găsească sfârșitul lumii ca pe o maimuță nepieptănată? - Doamnă, eu sunt
CUM V-AŢI PREGĂTIT PENTRU SFÂRŞITUL LUMII de FLORENTINA LOREDANA DALIAN în ediţia nr. 710 din 10 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351692_a_353021]
-
același, puțin zăpăcit, puțin romantic... Uneori ușor nepăsător la toate angoasele ei... alteori exagerat de protector. Știa că încă o iubește chiar dacă o dată cu trecerea anilor tot ceea ce el credea că poate schimbă la ea s-a accentuat. Îl scotea din sărite atenția ei exagerată la detalii, ne spontaneitatea ei, faptul că nu suportă surprizele și că trebuia dinainte toate planurile pentru anul în curs. Fiecare lucru pe care îl găsise odată fermecător astăzi i se părea anost și repetat la infinit
...DIN CAND IN CAND... de NUŢA ISTRATE GANGAN în ediţia nr. 401 din 05 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346666_a_347995]
-
să obții ce vrei Și nici pasărea nu cântă, Altceva pe limba ei Dați-mi numai un compas Fără să greșească gradul Și vă-ntorc eu lumea într-un ceas, Mai ceva ca Stalingradul! Și să nu mă scoateți din sărite Zicea săritorul la trapez Că dacă-mi iau zborul din termite, N-o să mai aterizez! A zburat la circ o fiară Fără vreun amendament Avionul tău de seară, Este de bombardament Este ora cinci și zece: M-am uitat la
NU MAI DA CU CAI ÎN MINE! de ION UNTARU în ediţia nr. 365 din 31 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/350995_a_352324]
-
ușurință?... Și dacă o caut eu și o ameninț că-i spun lui Cezar exact varianta asta, nu e mai bine? Dacă începe să aibă bănuieli, chiar dacă mă crede, Anca se va schimba și... al dracului telefon, mă scoate din sărite! A privit lung aparatul fără să facă un gest... Dacă sună fixul, nu e Anca și nici de la serviciu nu este. Cine p...a mamii lui nu mă lasă să mă liniștesc?! Și dacă e de la șef? Au! Am uitat
ISPITA (9) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355851_a_357180]
-
face milă și mă prezintă timid șefului: „Încă o fată pentru hala de reparații, astea parcă n-au minte...”. Inginerul șef, un omuleț cu trăsături aspre, mă privește ironic: „Deh, cartea e grea!”. Salutul meu de bună ziua îl scoate din sărite! Îmi explică trufaș că cefereul este a doua armata a țării și că salutul este: „Să trăiți”. Să trăim! Cum să trăim? Acasă-n frigider aveam doar sarmale cu umplutura de parizer, bune și-alea... decât nimic, iar dimineața mâncasem
PROBA DE LUCRU de CARMEN BARBU în ediţia nr. 593 din 15 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355059_a_356388]
-
oamenilor, să le atrag atenția, cât sunt de fericită. De altfel, am străbătut bulevardul și celelalte străzi până acasă, într-un picior, așa cum sar copii la jocul șotron. Eram femeie matură și aș fi putut lesne să fiu luată drept sărita de pe fix, cel putin, dar nu-mi pasă deloc. Acasă, am arătat mamei ziarul, s-a bucurat, a lăcrimat. A citit-o de multe ori până a învățat-o pe de rost. Femeile din mahala au venit la mama și
CEZARINA ADAMESCU de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 605 din 27 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/355220_a_356549]
-
poeziilor unui „tânăr de numai 16 ani”, căruia și-a permis să-i schimbe numele din Eminovici în Eminescu, dintru pornire voind să sune mai românește. Cam prea lungă această inroducere, dar, cum cele ce urmează sunt doar fragmente „pe sărite” din viitoarea carte, voi începe prin a comenta și aduce adausurile strict legate de universul teatral, într-o ordine cronologică, așa cum se va întâmpla și în volumul aflat în pregătire. Încet-încet, vă veți convinge singuri, fără nici o încercare a mea
IOSIF VULCAN ŞI TEATRUL de ELISABETA POP în ediţia nr. 2327 din 15 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/370701_a_372030]
-
înfrângerea”, când ai renunțat să mergi la Litere? Boris David: Privind puțin înapoi, încerc un regret față de meteahna nemulțumitului de sine însuși, care mă împingea la distrugerea ,,operei mele literare”. Mi-amintesc de multe frânturi din poeziile mele lirice, pe sărite cumva și trebuie să recunosc că m-am mai plagiat din când în când, prelucrând în scris teme vechi în posturi noi. Nu, nu m-am dus la Litere. Pragmatismul la modă în acele vremuri, m-a împins la Politehnică
INTERVIU DE EMILIA ŢUŢUIANU de EMILIA ȚUŢUIANU în ediţia nr. 1511 din 19 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/353191_a_354520]
-
să acopere defectele umane. • Sursa turor nemulțumirilor rezidă în faptul că avem totul și totul ne lipsește. Într-o lume stresantă nu poți așeza nervii într-o cutie muzicală. • Aerul și peisajul îți fac bine, dar ciorile ne scot din sărite. • Omul e prea egoist ca să-i lase și semenului său o bucată de cer senin. • Fizicul este carcasa, magma este creierul • Dăruirea ta și dăruirea ei sunt inegale. De aici perpetue altercații și despărțiri. • Autocunoașterea e un proces care ține
GÂNDURI REBELE (30) – AFORISME (13) de HARRY ROSS în ediţia nr. 2047 din 08 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/353409_a_354738]
-
fire de mătase, Fuioarele au tors grâu și porumb Bogatul rod ne intră iar în case. Podgoriile miros deja a must, În teasc din struguri lacrimi împlinite Din pântec de butoi mai sare-un cep, Un pivnicer înnumară oi pe sărite. Prin nori de fum, în grabă trec cocorii, Veșmântul toamnei cu brumă e brodat, Într-o broboadă-și strânge zilele cernite, Pe firul ierbii cu pași grăbiți rugina a călcat. Un lampagiu mai fură o gutuie Să lumineze noaptea în
FIRE DE DOR de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1355 din 16 septembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353803_a_355132]
-
o perioadă, și hunilor, goților, gepizilor, slavilor, pecinegilor, cumanilor, turcilor, tătarilor și câte alte neamuri migratoare. Dornice să ia de-a gata. Am fost hipermarketul Europei vreo mie de ani! Toleranți am fost cu toți. Până ne-au scos din sărite. Apoi, le-am tras scatoalce și bătute de neuitat, până au găsit alți fraieri prin Europa. Să fiu bineînțeles. Nu am nimic cu secuii. Ăștia mai sunt cu puțin peste cinci sute pe plaiurile mioritice. Dacă îi cauți bine la
TABLETA DE WEEKEND (60): IGEN ! de SERGIU GĂBUREAC în ediţia nr. 1171 din 16 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353595_a_354924]
-
-te la mine!, îi ordon de data asta atât de lucid că nu mă mai recunoșteam. De mult nu mă mai simțisem așa. Franz și-a ridicat ochii. În privirea lui am simțit compătimire, lucru care m-a scos din sărite. A ajuns unui nenorocit să-i fie milă de mine. O milă batjocoritoare, evident, că doar nu era o milă duioasă, plină de omenie. Nici pe departe. Atunci, i-am ars o palmă peste față cu toată forța. A primit
PARTEA I de CRISTEA AURORA în ediţia nr. 1164 din 09 martie 2014 [Corola-blog/BlogPost/353671_a_355000]
-
să recunoască? Cred că a fi femeie înseamnă a fi într-o continuă dilemă și într-o continuă încercare de al mulțumi pe celălalt care nu este foarte greu de mulțumit (chestie care pe mine cel puțin, mă scoate din sărite), dar mai ales de a te mulțumi pe tine însăți, ceea ce este de-a dreptul imposibil : să te dai fără să lași impresia că te-ai vinde, să ceri fără să se creadă că cerșești, să furi atunci când știi că
SĂ FII FEMEIE ... NU-I UŞOR! de MARIANA DUMITRESCU în ediţia nr. 1267 din 20 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/357507_a_358836]
-
dintr-o mișcare cam regală, Declanșând controversa cea umbrală... Jumătatea perfectă prin flăcări existând, Te doboară adesea cu "spada-i luptând, Chioretându-te cu iubirea-i profundă, Ți-aruncă ție răul, în iadu-i îl înfundă... Perfectul te scoate din toatele-n sărite, Ți-arunca figurile-ți cele prea aiurite, Impunânându-ți să devii ceva, să crești, Viața mai mult decât pe tine s-o iubești!! Referință Bibliografică: jumătatea perfectă..? / Valerian Mihoc : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1544, Anul V, 24 martie 2015
JUMĂTATEA PERFECTĂ..? de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1544 din 24 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357802_a_359131]
-
scurt și cu ochi albaștri, luminoși și jucăuși; ce mai - o fată destul de frumoasă! Domnișoara Pitrinjel, de cum s-a auzit propusă, s-a și înființat „heteșă” la masa prezidiului, fiind bătător la ochi de sigură pe alegerea ei. Scos din sărite de felul în care urma să ne fie vârât pe gât șeful de an, am cerut imediat cuvântul: - Să ne spună domnișoara Pitrinjel cu ce medie a intrat în facultate! După câteva clipe de ezitare, Tamara Pitrinjel a răspuns cu
UN STUDENT PROBLEMĂ de MARIAN PĂTRAȘCU în ediţia nr. 1546 din 26 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357776_a_359105]
-
fi ea, doctorița... sau, dacă o fi, poate că dă Dumnezeu să nu fie ceva grav...”. Simți cum, într-un mod ciudat, răgușește. Gâtul i se usca... Își amintea că a avut momente în care această femeie o scosese din sărite, atât de mult, că îi venea să dea cu ea de pământ, dar abia acum înțelegea că nu ar fi vrut nicicând să i se întâmple ceva rău... Se apropia temătoare, palidă, de profesorul dr. Popescu, cel care, împreună cu un
ÎN MÂNA DESTINULUI...(8) de OLGUŢA TRIFAN în ediţia nr. 1543 din 23 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/357815_a_359144]
-
tare: De-mi vine să râd și-acuma. Și smerit m-am închinat, În genunchi m-am așezat, Când văzui că-i groasă gluma, Ba pe unii-i prinde plânsul. Alții se feresc și-l minte, Să-i lovească pe sărite: Si începe Ești curată secătură! -Măfrate măgar, îți zic: Îmi mușc degetul cel mic; Mâna duc ușor la gură, Un ceaun ce stă pe jar. Clasa dă și-n clocotit - Ați văzut ce-a suferit?... -Ce-i de râs, frate măgar
LA ŞCOALĂ de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 535 din 18 iunie 2012 [Corola-blog/BlogPost/357552_a_358881]
-
cu voce gravă. De cine? nu mă putusem să întreb, contrar obiceiului meu, dobândit de mic, de a-mi reprima curiozitatea. Asta fiindcă lipsa mea de perspicacitate câteodată, pe care mi-o sancționa prompt, îl scotea pe uiva Livi din sărite. Cum de cine? se întorsese el mimând exasperarea. De hingheri!... Și-a luat obiceiul să adăpostească o mulțime de câini în subsolul casei, îmi povestise Zeno. Cum apar hingherii, toată haita se bulucește acolo. Codoașa se ia în gură cu
ÎNTÂLNIRE ÎN ZORI (2) de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 [Corola-blog/BlogPost/358606_a_359935]