1,948 matches
-
MUNCITORUL: Nu, că nu-mi mai găsesc alt serviciu. Să nu mă treacă pe listele astea. Pauză. MUNCITORUL (timid): Se poate? SECRETARA: Ce să se poată? MUNCITORUL: Păi nu v-am explicat și... (arată din nou spre ușa directorului). SECRETARA: Sărmanul dom’ director se străduie să vă dea la toți de mâncare și voi, o șleahtă de bețivani! VOCEA MUNCITORULUI (în derâdere): Sărmanul dom’ director se străduie să vă dea la toți de mâncare și voi, o șleahtă de bețivani! Burtosul
O SCENETĂ BANALĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 1805 din 10 decembrie 2015 by http://confluente.ro/ion_untaru_1449733442.html [Corola-blog/BlogPost/369842_a_371171]
-
Ce să se poată? MUNCITORUL: Păi nu v-am explicat și... (arată din nou spre ușa directorului). SECRETARA: Sărmanul dom’ director se străduie să vă dea la toți de mâncare și voi, o șleahtă de bețivani! VOCEA MUNCITORULUI (în derâdere): Sărmanul dom’ director se străduie să vă dea la toți de mâncare și voi, o șleahtă de bețivani! Burtosul ăsta nu se apleacă odată mai jos de genunchi fără să tragă un pârț. SECRETARA (face ochii mari): Ce-ai spuuus??? MUNCITORUL
O SCENETĂ BANALĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 1805 din 10 decembrie 2015 by http://confluente.ro/ion_untaru_1449733442.html [Corola-blog/BlogPost/369842_a_371171]
-
face ochii mari): Ce-ai spuuus??? MUNCITORUL: Ce-am spus. Eu n-am spus nimic. SECRETARA: Cum n-ai spus când eu am auzit cu urechile mele? MUNCITORUL: Și ce-ai auzit mă rog cu urechile dumitale? VOCEA SECRETAREI (zeflemea): Sărmanul dom’ director se străduie să vă dea la toți de mâncare și voi, o șleahtă de bețivani! Burtosul ăsta nu se apleacă odată mai jos de genunchi fără să tragă un pârț. SECRETARA: Eh? MUNCITORUL: Eh. VOCEA SECRETAREI: Asta e
O SCENETĂ BANALĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 1805 din 10 decembrie 2015 by http://confluente.ro/ion_untaru_1449733442.html [Corola-blog/BlogPost/369842_a_371171]
-
cine va fi pedepsit, și când, pentru aceste strigătoare la cer nelegiuiri și trădări de Patrie și de Neam? ...Țăranii de la Pungești nu știu, probabil răspunsul la a aceste întrebări. Eu, cu totul întâmplător, îl știu. Niciodată, în această viață sărmană, de pe acest Pământ Înnegrit de Păcate, mai marii demonilor tereștri nu vor fi pedepsiți, căci “corb la corb nu-și scoate ochii”. Tot Judecata Lui trebuie așteptată, din păcate. Așa cred eu, și mă pregătesc, primul, pentru Neînduplecarea și Dreptatea
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/aducatorii-de-apocalipsa/ [Corola-blog/BlogPost/92932_a_94224]
-
neuitare. Când ruga-i nevăzută I-au înălțat-o-n soare, Boltit-au curcubee Din lacrimi de-ntristare. Din seminții păgâne, De patimi răscolite, Năvodu-i prins-a-n lume Comori nebănuite. A mântuit suflarea-i Prinosul de credință, Lumina ne-ntinată, Sărmana umilință. Să urce-n cer e timpul Și timpul să coboare, Să crească lumii aripi Spre lumi nemuritoare. Referință Bibliografică: Vocație de înger / Camelia Petcu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2027, Anul VI, 19 iulie 2016. Drepturi de Autor
VOCAŢIE DE ÎNGER de CAMELIA PETCU în ediţia nr. 2027 din 19 iulie 2016 by http://confluente.ro/camelia_petcu_1468949136.html [Corola-blog/BlogPost/375363_a_376692]
-
pentru a fi iertat de Creator, îmbrăcat încă și în straiele-i specifice de rugăciune ce înainte le detesta, precum și actul rugăciunii în sine. Cine i-o fi „calmat” până la pocăință ura sa mare ce l-a stăpânit toată viața? Sărmana bucătăreasă necunoscătoare, a spus celor ce au venit să-i ridice trupul neînsuflețit: „Vai ce „creștin” bun a mai fost!”) Autorul articolului cu pricina, pleacă de la faptul că marii cercetători ai miticismului folcloric, „eludează” (ascund deci, cu mult „tact”!) faptul
DEZGUST FATA DE FOLCLORUL ROMANESC de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 293 din 20 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Dezgust_fata_de_folclorul_romanesc.html [Corola-blog/BlogPost/354363_a_355692]
-
proștii nu. • A nu se confunda greșeala omenească cu prostia. • Și prostul e un om, chiar de pare mai puțin. • Prostia este o știință despre neghiobia omenească. Prostia nu se vinde și nu se cumpără. E un produs strict natural. • Sărmană lume nebună. Unde te duce prostia? • Un prost se distinge de restul semenilor săi; un deștept, pentru același lucru, trebuie să fie geniu... • În mod firesc îi disprețuim pe proști, deși ei alcătuiesc mare parte a omenirii. Ar fi ideal
GÂNDURI REBELE (11) – DESPRE PROŞTI ŞI PROSTIE de HARRY ROSS în ediţia nr. 1774 din 09 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/harry_ross_1447043306.html [Corola-blog/BlogPost/342839_a_344168]
-
hranei ce le-o prepara celor o sută treizeci de copii interni, le mai servea și o altă hrană, una spirituală, povățuindu-i ce-i bine să faci în viață și ce nu, fiind considerată de acei fii de țărani sărmani, ca o a doua mamă. Când la rândul lor acei copii vor deveni oameni maturi, amintindu-și de acele vremuri triste de ucenicie și de viața la internat, îi vor dărui Nataliei recunoștința lor pentru perioada cât au fost sub
DE-AS PUTEA VIATA INTOARCE (VIAȚA ȘTIUTĂ ȘI NEȘTIUTĂ A ÎNDRĂGITEI INTERPRETE DE MUZICA POPULARĂ DIN TÂRGU JIU, MARIA LOGA) de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2132 din 01 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1478015749.html [Corola-blog/BlogPost/343116_a_344445]
-
Tine Și lasă cântul meu să se apropie de Tine, fiindcă de la mine vine. Cântul meu de laudă pe capul Tău să fie cunună Și ruga mea să fie ca o mirodenie bună. Să-Ți fie scumpă cântarea omului sărac, sărman. Așa cum fusese cântul cântat la jertfe, demult, din an în an. Cântul meu de slavă să se ridice spre culmea talazului înălțător, Ziditor al Dreptului, Atotputernicul generator. Și la cântul meu de slavă înclină-Ți capul cu plăcere Și primește
ŞIR HA-KAVOD – CÂNTEC DE SLAVĂ de LUCIAN ZEEV HERŞCOVICI în ediţia nr. 2068 din 29 august 2016 by http://confluente.ro/lucian_zeev_herscovici_1472466922.html [Corola-blog/BlogPost/372560_a_373889]
-
cap de lup) și Grypho, grifonul său albastru cu aripi . Doica protestă scâncind înspăimântată, când văzu cum prințesa își îndemna unicornul îndreptându-se către poalele muntelui: - Ooh Shokuk beghi, lumina ochilor mei! Vrei oare s-o bagi în mormânt pe sărmana ta doică, de te îndrepți direct către pieire? Nu știi oare preafrumoasă domniță că muntele acela vrăjit nu iartă pe necugetații care se aventurează prea aproape de el, sfidându-i tainele? Dacă nu ne va ucide muntele cu siguranță mă va
VIS ALB de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 1961 din 14 mai 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1463254905.html [Corola-blog/BlogPost/378473_a_379802]
-
1918 din 01 aprilie 2016 Toate Articolele Autorului Doar ea se știe... Eu știu că lumea ți-e dușmană Și știu că sufletul ți-e rană De cele ce le duci prin viață, O viață ce la tine-i ață, Sărmană... Sărmană ești dar nu o spui Chiar niciodată, nimănui, Iar sufletul de ți-ai deschis Și lacrima din el mi-ai zis Încui. Încui durerea ta în mine Și nu o spun la oarecine, Căci taina ta e neștiută, Iar
DOAR EA SE ȘTIE... de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 by http://confluente.ro/eugenia_mihu_1459514023.html [Corola-blog/BlogPost/375008_a_376337]
-
cuvine Asemeni cioburi de destine. Gândește, puii tăi, comori Vor fi și altora, de mori? Bine! Bine să fii, să ai coloană, Să n-ai în viață doar dojană, Iar lacrima eu ți-o sărut Apoi o șterg, suflet durut, Sărmană... Sărmană..., Încui suspine-n piept la mine Și sper, cândva, să-ți fie bine! Referință Bibliografică: Doar ea se știe... Eugenia Mihu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1918, Anul VI, 01 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Eugenia
DOAR EA SE ȘTIE... de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 by http://confluente.ro/eugenia_mihu_1459514023.html [Corola-blog/BlogPost/375008_a_376337]
-
Asemeni cioburi de destine. Gândește, puii tăi, comori Vor fi și altora, de mori? Bine! Bine să fii, să ai coloană, Să n-ai în viață doar dojană, Iar lacrima eu ți-o sărut Apoi o șterg, suflet durut, Sărmană... Sărmană..., Încui suspine-n piept la mine Și sper, cândva, să-ți fie bine! Referință Bibliografică: Doar ea se știe... Eugenia Mihu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1918, Anul VI, 01 aprilie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Eugenia Mihu
DOAR EA SE ȘTIE... de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 by http://confluente.ro/eugenia_mihu_1459514023.html [Corola-blog/BlogPost/375008_a_376337]
-
împreună cu nevasta și cei trei copii, într-o cămăruță din spatele casei lui Tom Buddle. Căpitanul deveni din ce în ce mai supărat și morocănos deoarece copiii făceau multă gălăgie și alergau toată ziua după Ispas trăgându-l de coadă sau aruncând cu pietre în sărmana vietate nevinovată. Buddle fumegând de nervi, se duse la căpitănie și ceru să fie trecut în rezervă motivând că este bolnav și nu mai avea putere să își facă treaba la far. Dorea să plece de acolo deoarece se simțea
ISPAS, MOTAN GRAS... (POVESTIRE DE PE MARE) de GEORGE R. ROCA în ediţia nr. 754 din 23 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/George_r_roca_ispas_motan_gras_p_george_r_roca_1358936826.html [Corola-blog/BlogPost/342287_a_343616]
-
cheamă, degrabă acolo s-ajung. În groapa cu tină, râmată de-un godac, Un pui de căprioară zăcea ca un colac. L-am scos din groapă. Să umble nu putea. Din frageda-i lăbuță, sângele curgea. Unde o fi mămica, sărmana căprioară ? Vreun ticălos cu pușcă, o fi vânat-o-aseară ?! Din ochi de copilași, curgeau mărgele calde, Cădeau pe flori și iarbă, sclipind ca roua-n salbe. Să n-o lăsăm aici, căci ... Citește mai mult CoraPe dealul Feleacului, vara se apropie
AUREL LUCIAN CHIRA by http://confluente.ro/articole/aurel_lucian_chira/canal [Corola-blog/BlogPost/380991_a_382320]
-
cheamă, degrabă acolo s-ajung.În groapa cu tină, râmată de-un godac,Un pui de căprioară zăcea ca un colac.L-am scos din groapă. Să umble nu putea.Din frageda-i lăbuță, sângele curgea.Unde o fi mămica, sărmana căprioară ? Vreun ticălos cu pușcă, o fi vânat-o-aseară ?! Din ochi de copilași, curgeau mărgele calde,Cădeau pe flori și iarbă, sclipind ca roua-n salbe.- « Să n-o lăsăm aici, căci ... XVII. PRIMARUL DIN ORGHIEȘTI, de Aurel Lucian Chira , publicat
AUREL LUCIAN CHIRA by http://confluente.ro/articole/aurel_lucian_chira/canal [Corola-blog/BlogPost/380991_a_382320]
-
și a păcătuit, Și-a scuturat noianul de povară, Cu sufletul în lacrimi I-a cerșit Lui Dumnezeu să-l nască a doua oară. Dar, cum la asta nu-ți poate da răspuns Nimeni pe lumea asta sau pe alta, Sărmanul înger în lumea lui s-a dus Să-și ia, umil, pedeapsa sau răsplata. Referință Bibliografică: GÂND ERETIC / Nicolaie Dincă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1984, Anul VI, 06 iunie 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 Nicolaie Dincă : Toate
GÂND ERETIC de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 1984 din 06 iunie 2016 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1465209367.html [Corola-blog/BlogPost/373455_a_374784]
-
frica în sân: „După ce a absolvit zece clase, maică-sa a intrat cu unicul ei copil de mână la noi în casă, interesându-se de soțul meu Vasile (i-a fost profesor de română) ce să facă mai departe. Intuia sărmana femeie că „păcatul” tatălui a pus blestemul piedicilor spre un viitor strălucit așa cum merita fiul ei. Capacitățile intelectuale dublate de instruirea primită la Școala din Boian din acea perioadă l-au ajutat să intre la Universitatea din Cernăuți, în pofida petei
Gheorghe Mihălcean – În alintul iubirii noastre by http://uzp.org.ro/gheorghe-mihalcean-in-alintul-iubirii-noastre/ [Corola-blog/BlogPost/93584_a_94876]
-
iubirea printre munți. Nimicuri spui că înțelegi. Luneci umbre, țipi simplicitate, complici un fapt mărunt. Modestul ideal te răscolește. Sunt un mărunt sărac? De unde vii? De unde ești? O scuză, un păcat și o iubire, trei puncte cardinale ai ucis, remodelezi sărmana lume, în timp prezent mă arcuiești orbind. Simplicitatea mâinii în care ai crezut, a tăcut. Acum ascult tăcerea. Un filosof declamă faima câinelui bătut. În arenă ești singur. Experimentezi cuvintele ce-ți fug din pași, te superi pe-nțeles și
CU DINŢII ÎN SUFLET de DORINA ŞIŞU în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 by http://confluente.ro/Cu_dintii_in_suflet.html [Corola-blog/BlogPost/366905_a_368234]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > SĂRMANĂ ȚARĂ Autor: Nicolaie Dincă Publicat în: Ediția nr. 2236 din 13 februarie 2017 Toate Articolele Autorului SĂRMANĂ ȚARĂ de Nicolaie DINCĂ La Răsărit bat lupi flămânzi Iar la Apus tâlhari bolânzi, Îți dau târcoale vulpi și corbi, În piețe-ți
SĂRMANĂ ȚARĂ de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1487011912.html [Corola-blog/BlogPost/340098_a_341427]
-
Acasa > Poezie > Vremuri > SĂRMANĂ ȚARĂ Autor: Nicolaie Dincă Publicat în: Ediția nr. 2236 din 13 februarie 2017 Toate Articolele Autorului SĂRMANĂ ȚARĂ de Nicolaie DINCĂ La Răsărit bat lupi flămânzi Iar la Apus tâlhari bolânzi, Îți dau târcoale vulpi și corbi, În piețe-ți strigă surzi și orbi, Bătrâni și tineri exaltați De forțe-oculte agitați, Amestecați cu trădători Cu inamicii plătitori
SĂRMANĂ ȚARĂ de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1487011912.html [Corola-blog/BlogPost/340098_a_341427]
-
români curați Și bine-intenționați Cu prădători și complotiști, Cu zbiri străini, cu antihriști, Cu promotorii de minciuni, Cu ctitori de imixtiuni Și cu mulțimi manipulate De javrele interesate Și fiecare-n felul său Să-ți facă bine vrea, sau rău. Sărmană țara mea, iar ești La o răscruce de povești; Iar ești scuipată și hulită De toți dușmanii de elită; Oculta antiromânească Încearcă să te prăpădească Și-ar vrea, cu inimă de câine, Să te împartă ca pe-o pâine. Ridică
SĂRMANĂ ȚARĂ de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1487011912.html [Corola-blog/BlogPost/340098_a_341427]
-
le arăți ce au a face, Să le sădești în suflet pace, Să-i dojenești să se unească Dușmanii să îți izgonească Unde le-o duce dracul carte, Că neamul nostru nu-i pe moarte. Ridică-ți fruntea din țărână, Sărmană țara mea bătrână, Din prea-curate seve scoate Un Om, un vector care poate În jurul lui să reunească Toată suflarea românească... Apoi s- arate lumii-ntregi Că-n țara noastră suntem regi. Referință Bibliografică: SĂRMANĂ ȚARĂ / Nicolaie Dincă : Confluențe Literare, ISSN
SĂRMANĂ ȚARĂ de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1487011912.html [Corola-blog/BlogPost/340098_a_341427]
-
moarte. Ridică-ți fruntea din țărână, Sărmană țara mea bătrână, Din prea-curate seve scoate Un Om, un vector care poate În jurul lui să reunească Toată suflarea românească... Apoi s- arate lumii-ntregi Că-n țara noastră suntem regi. Referință Bibliografică: SĂRMANĂ ȚARĂ / Nicolaie Dincă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2236, Anul VII, 13 februarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright © 2017 Nicolaie Dincă : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este permisă numai cu acordul autorului. Abonare la
SĂRMANĂ ȚARĂ de NICOLAIE DINCĂ în ediţia nr. 2236 din 13 februarie 2017 by http://confluente.ro/nicolaie_dinca_1487011912.html [Corola-blog/BlogPost/340098_a_341427]
-
mulțimea nevoilor oamenilor. Așa însă, totul se întorcea de unde plecase iar principiul lui Lomonosov abia acum putea fi corect înțeles. Nimic nu se pierdea, nimic nu se câștiga, totul se transforma... Paradisul ajunsese și în acest colț de univers pe sărmana noastră planetă... Se vede însă treaba că, încă de la începuturi, Creatorul prevăzuse și o asemenea situație și construise omul, poate că după chipul și asemănarea lui, așa cum se lăudau toate creaturile universurilor, dar băgase virusări specifice în fiecare specie. Oamenii
ÎN SFÂRŞIT, COMUNISM de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1425 din 25 noiembrie 2014 by http://confluente.ro/mihai_batog_bujenita_1416936102.html [Corola-blog/BlogPost/371982_a_373311]