1,053 matches
-
de cogito și de limba filozofiei! Sâmbătă, 16 decembrie 1978 Sosim la Păltiniș - Andrei Pleșu, Victor Stoichiță și cu mine - seara la ora 9. Stăm în camerele 11 și 12 ale vilei 23, deci alături de camera lui Noica, în vila săsească, așezată pe un mic platou înconjurat de brazi, pe care se ajunge urcând un drum șerpuit. Sîntem încărcați de sacoșe, alunecăm, râdem și ne grăbim să dăm ochii cu Noica, excitați de pe drum de prefigurarea acestei întîlniri. Sîntem întîmpinați în
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
Cisnădioara, unde Noica vrea să ne arate "un model de descălecare". În Cisnădie ne oprim la mânăstirea din centru , ridicată în secolul XIII. Zidurile de bază sânt încă ale variantei romanice, timpurii; restul e gotic. Cisnădioara, sat pe de-a-ntregul săsesc, este punctul zero al descălecării teutonice. "Îmi place să văd aici devenirea în spațiu", ne spune Noica, și ne cere să ne imaginăm cum vor fi arătat cele câteva sute de cavaleri ai ordinului în această strămutare la peste 2
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
colaborator de la "N. Fr. Presse" nu-și cunoaște lungul - nasului, judecă făr' a ști nimic și batjocorește toate popoarele câte n-au plecare de-a se săruta cu jidanii. Se vede că, înamorați de stilul d-lui Franzois, un jurnal săsesc din Transilvania, pe care "Telegraful" român îl citează numai în inițiale (S. d. T., poate că "Siebenburgisch-deutsches Tagblatt"), publică asemenea aceste producte nespălate ale filozofului din Sadagura, pentru a le pune proaspete și calde în fiecare dimineață înaintea lectorilor săi flămânzi
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
posturile se ocupă prin denumire. Motivul nu poate fi altul decât ca nefiind pe acolo maghiari nici măcar de sămânță prin alegeri nu s-ar putea încuiba și acolo maghiari, apoi o administrațiune fără maghiari nu poate fi admisă. Unicul pupor săsesc, ca cel mai mic, dar cu cei mai puternici patrioni, aliatul privilegiat al maghiarilor nainte de 1848, au fost mai mult cruțat, în anul acesta însă și sașilor li se puse calpac pe cap și pinteni la călcâie. Pe sași
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
din motivul că, cu toată vitregitatea legilor, totuși mai erau în țară câteva municipii unde naționalitățile reușau în preponderanță față de maghiari, așa erau: d. c. districtul Chichindei sârbesc în Banat, comitatul Zarand, capitanate [le] Cetatea-de-Piatră, Făgăraș, Năsăud. românești și scaunele săsești, cari apoi prin arendarea, afară de Făgăraș, care a mai căpătat element străin din alte comitate, toate s-au desființat și răsfirat prin alte comitate. Întreaga Transilvanie a fost rău împărțită în trecut, pentru că era fătul celor 3 națiuni și 4
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
sub raport administrativ, ar depinde de un ocol; se înțelege că e vorba de satele ce aparțin de ocoalele domnești din jurul târgurilor, cum ar fi, spre exemplu, ocolul târgului Tecuci, care avea sub jurisdicția sa administrativă sate precum: Cămileștii, Ocheșăștii, Săseștii, toate aservite și nu libere. Apoi, Al. I. Gonța adaugă, accentuând confuzia: „în toate documentele emise, pentru boieri sau mănăstiri, țăranii dependenți se subînțeleg sub cuvântul «sat»” și încheie originalul său punct de vedere în această chestiune astfel: „Trăsătura esențială
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
adăugau rețele de partizani. În 1939, Siguranța a identificat grupuri operative în unsprezece orașe transilvănene, oblăduite de unitatea paramilitară Rongyos Gárda (Garda Furioasă), alcătuită din veterani de o rară cruzime. Una dintre diversiuni a fost arderea unor sate șvabe și săsești spre a fi puse pe seama românilor. După încheierea Pactului sovieto-german, faptele au început să se manifeste la vedere. Boris Stefanov publica în ziarul Kominternului (Communist International, 2 decembrie 1939) un articol privind o imediată cesionare a provinciilor românești, cu plasarea
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
urbanizat. Începând cu Epoca modernă, Budapesta a acordat o valoare strategică mai mare Clujului 45, datorită poziționării sale relativ centrale. Orașul a fost folosit de Budapesta ca releu major de manifestare a influenței politice maghiare în detrimentul mult mai puternicelor burguri săsești. Pentru a mai dilua din tăria aspirațiilor Budapestei față de Transilvania, Viena a susținut episodic Sibiul drept capitală în dauna Clujului. În pofida concurenței, care a fost generată de diverse puteri, Clujul, Brașovul și Sibiul au rămas, până în perioada contemporană, principalele centre
[Corola-publishinghouse/Science/1509_a_2807]
-
R. funcționează preoți care datorită antecedentelor lor, precum și a atitudinii prezente se află în atenția organelor noastre. Pentru asigurarea unei supravegheri informative corespunzătoare pe linia cultului ortodox, precum și pentru cunoașterea unor stări de spirit negative în rândul populației române și săsești din J. a fost luat în studiu și verificare preotul G.F. [...] Recrutarea se va face pe bază de sentimente patriotice, va fi chemat la inspectoratul județean al cultelor unde se vor purta discuții privitoare la poziția unor persoane față de politica
Cultele din România între prigonire și colaborare by -Carmen Chivu-Duță () [Corola-publishinghouse/Science/2229_a_3554]
-
comunitară în raport cu populația locală; stimularea pasivității populației din localitate. Aș începe cu menționarea unor experiențe de cercetare-acțiune relevante pentru tema în discuție. Un program conceput în 1998 de către Guvernul României cu sprijinul Băncii Mondiale urmărea consolidarea moștenirii culturale în satele săsești nu numai prin păstrarea monumentelor, ci și prin asigurarea viabilității comunităților locale în care se află biserici și cetăți săsești. Proiectul complex avea și o componentă explicită de dezvoltare comunitară: Un program de dezvoltare comunitară va fi susținut pentru finanțarea
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
în discuție. Un program conceput în 1998 de către Guvernul României cu sprijinul Băncii Mondiale urmărea consolidarea moștenirii culturale în satele săsești nu numai prin păstrarea monumentelor, ci și prin asigurarea viabilității comunităților locale în care se află biserici și cetăți săsești. Proiectul complex avea și o componentă explicită de dezvoltare comunitară: Un program de dezvoltare comunitară va fi susținut pentru finanțarea reparațiilor urgente la clădirile cu semnificație culturală sau la elementele de infrastructură identificate de comunitățile locale și sprijinirea acțiunilor-pilot pentru
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
incluse în proiect. În viața comunității, proiectul a fost anunțat printr-o ședință publică prezidată de reprezentanți ai primăriei locale, ai Ministerului Culturii și ai Băncii Mondiale. Mesajul transmis comunității era clar: satul va primi bani nu numai pentru cetatea săsească și pentru biserica evanghelică, dar și pentru mici proiecte cu miză turistică sau generatoare de venituri. Condițiile erau cele standard din dezvoltarea comunitară: identificarea nevoilor locale, consens comunitar asupra priorităților, voință de participare cu muncă sau bani la înfăptuirea proiectelor
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
de ei: un șnaps de mere/pere, cam la 45 de grade și un lichior de zmeură, la numai 30 de grade. Frumos gest! Noi le-am dat în schimb apă minerală "Borsec" și "Tușnad", "Untdelemn de la Bunica" și salam săsesc. Am înțeles că nu se mănîncă mai bine acolo: ce am găsit în alimentarele lor, în mare, există și aici. Rafinamentul lor rămîne o iluzie. Fantezia culinară a austriecilor nu șochează și nici măcar nu atrage atenția. Însă mă bucur că
[Corola-publishinghouse/Science/1463_a_2761]
-
40 sale înaintate Conferinței de Pace; și anume colorând cercurile administrative (plășile) ale comitatelor (județelor) transalpine cu populație românească într-o gamă de culori de la roșu intens până la cel mai deschis (alburiu), reprezentând raportul piopulației române față de cea neromână (ungurească, săsească, șvăbească etc.) de la 90% la 10%. Hărțile au fost executate de Alexandru D. Atanasiu, profesor la Școala de Belle-Arte de la Iași, refugiat la Paris, după datele statistice lucrate de Lapedatu 59 . Memoriile sunt următoarele: La Transylvanie et les territories roumains
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3063]
-
40 sale înaintate Conferinței de Pace; și anume colorând cercurile administrative (plășile) ale comitatelor (județelor) transalpine cu populație românească într-o gamă de culori de la roșu intens până la cel mai deschis (alburiu), reprezentând raportul piopulației române față de cea neromână (ungurească, săsească, șvăbească etc.) de la 90% la 10%. Hărțile au fost executate de Alexandru D. Atanasiu, profesor la Școala de Belle-Arte de la Iași, refugiat la Paris, după datele statistice lucrate de Lapedatu 59 . Memoriile sunt următoarele: La Transylvanie et les territories roumains
Alexandru Lapedatu - Omul politic by Mitrofan Dana () [Corola-publishinghouse/Science/1628_a_3042]
-
În formula documentului din ianuarie 1452, ierahizarea socială a celor convocați nu poate fi pusă la îndoială (nobilibus viris, judicibus nobilium septem sedium Nobilium Walachicalium)722 și, mai mult, ea indică deja orientarea districtelor spre o autonomie de tipul celei săsești, cum o confirmă actul de privilegiu al lui Ladislau Postumul din 1457. Un document datat la 20 iunie 1357 este semnificativ în privința organizării și desfășurării Congregațiilor generale ale nobilimii, sașilor și secuilor, precum și al locurilor de desfășurare 723. Capitlul din
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
subliniat că în congregațiile generale ale nobilimii se puteau întruni reprezentanții tuturor comitatelor, a două sau mai multe comitate. Cea mai înaltă instituție reprezentativă a sașilor din provincia Sibiului, care cuprindea șapte scaune, era congregația generală scăunală. După constituirea Universității săsești (Universitas Saxonum) în anul 1486, ea reprezenta unica instituție administrativă, juridică și politică a acestora 724. Începutul activității noii instituții datează din 1487, an în care s-a întrunit adunarea reprezentanților celor Șapte și Două Scaune săsești, ai districtelor Bistrița
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
După constituirea Universității săsești (Universitas Saxonum) în anul 1486, ea reprezenta unica instituție administrativă, juridică și politică a acestora 724. Începutul activității noii instituții datează din 1487, an în care s-a întrunit adunarea reprezentanților celor Șapte și Două Scaune săsești, ai districtelor Bistrița și Brașov, precum și ai localităților Vinț și Vurpăr. Adunarea scaunelor săsești rezolva probleme administrative și judecătorești mai importante. Reprezentanții Universității sașilor se întruneau odată sau de două ori pe an, de regulă la Sibiu, pentru a dezbate
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
juridică și politică a acestora 724. Începutul activității noii instituții datează din 1487, an în care s-a întrunit adunarea reprezentanților celor Șapte și Două Scaune săsești, ai districtelor Bistrița și Brașov, precum și ai localităților Vinț și Vurpăr. Adunarea scaunelor săsești rezolva probleme administrative și judecătorești mai importante. Reprezentanții Universității sașilor se întruneau odată sau de două ori pe an, de regulă la Sibiu, pentru a dezbate problemele comune tuturor scaunelor (probleme de interes general, reglementarea relațiilor cu alte instituții administrative
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
același timp, autonomia Transilvaniei indică existența unei mentalități care se regăsește în manifestările anterioare ale voievozilor, prin tendințele de separare a structurilor Transilvaniei de cele ale regatului ungar. Ca Principat autonom, Transilvania cuprindea cele șapte comitate ale fostului voievodat, scaunele săsești și secuiești, districtele Brașov, Bistrița și Făgăraș, comitatele din Partium, câteva din Ungaria de Sus și o parte din Banat (până la 1552). Instituțiile centrale ale țării erau principele suveran, Consiliul principelui și Dieta. Intensa activitate de legiferare a Dietei și
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
confirmau privilegiile și donațiile făcute anterior de regii Ungariei și de principii Transilvaniei (art. 2)766. Vechile legi ale țării rămâneau în vigoare: "Aprobatele și Compilatele, ca legi ale acestei patrii, decretele, Tripartitul lui Verböczi (...) constituțiunile, dreptul municipal al națiunii săsești, declarăm în adevăr că au să rămână neschimbate în vigoare" (art. 3)767. În dregătorii urmau să fie numiți numai "transilvăneni de baștină" (art. 5)768, guvernatorul să fie ales din rândul nobililor sau magnaților țării, dintre catolici sau altă
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
număra 127 de persoane. Consilierii princiari erau considerați membrii de drept. Dieta avea o organizare unitară, elementele ei alcătuitoare fiind: scaunul guvernamental, cu membrii Consiliului principelui, care alcătuiau elementul permanent și prelații; membrii Tablei regești; înalții demnitari ai comitatelor, scaunelor săsești și secuiești; delegații orașelor libere și taxaliste, care trimiteau doi deputați în dietă 793. Comitatele erau reprezentate de către comite și câte doi reprezentanți ai nobilimii, scaunele secuiești alegeau câte doi deputați, iar patriciatul trimitea reprezentanți din cele 9 orașe mari
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
locuințe pe străzi diferite, "anume osebit fiecărei stări după condiția ei"812. Elementele alcătuitoare ale Dietei se mențin, cu unele diferențe datorate înființării Guberniului Transilvaniei: consiliul guberniului regesc; Tabla regească de judecată; comiții supremi ai scaunelor secuiești și dregătorii scaunelor săsești; regaliștii (cei chemați prin scrisori regești) din stările magnaților și nobililor; deputații comitatelor, scaunelor, orașelor libere regești și ai târgurilor privilegiate. Din anul 1767 din rândul stării nobililor participau 30 de reprezentanți 813. În condițiile și situațiile de absență, cunoscute
Europa monarhiei stărilor by Gheorghe Bichicean () [Corola-publishinghouse/Science/1436_a_2678]
-
nor de nor se-nșiră). Acest gen de descripții, în general succinte și nu întotdeauna convingătoare, se va mai regăsi în paginile cărții, alături de mici elegii, melancolii ușoare sau mai grave, stampe "din țara landurilor", elegii amnășane unele "în dialectul săsesc din Amnaș/Sibiu" sau basme mortale, dar umoristice, despre "cartofii singuratici/ în pantofi pâș pâș/ peste străzile orașului/ ba da ba da!" sau "vrăbiile/ (ce) pocnesc/ de pe case/ moarte de râs -/ ba da ba da!". Nu lipsesc nici notațiile amare
Dicţionarul critic al poeziei ieşene contemporane: autori, cărţi, teme by Emanuela Ilie [Corola-publishinghouse/Science/1403_a_2645]
-
industriale. Se renunța la o tradiție pentru a se adopta alta, nouă, preluată din idealurile Romei. Invaziile barbare suprapuse cu debutul erei creștine au impus fortificarea orașelor, construirea vertiginoasă a domurilor și a unor edificii publice și private până în cetățile săsești de la Birtan, Viscri, Dârju, Prejmer, Sighișoara și altele din România. S-a trecut astfel de la cetatea romană la cea medievală, care a sacrificat libertatea și pacea de altădată. (2, cap. X) Disensiunile dintre Imperiu și Papalitate (mai puțin Ortodoxia bizantină
Modernitate și tradiție in Est by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]