5,379 matches
-
cunoscut. Dar acumulatorul era descărcat... Opera sa s-a bucurat de succes la vernisaj. „Morsele sunt în natură Vietăți fără cultură, Totuși ele până mor Iși au alfabetul lor.” (V.D.Popa) Reportajul -Știrea zilei.In comuna Frecăței populația este oripilată.Săteanul Ioniță Sumanu l-a ucis cu sânge rece pe consăteanul său,Ion Puțanu. De la fața locului ne relatează reporterul nostru special. Alis,ai amănunte? Da,Carmen.Lângă mine se află dl.primar Surdu. Vă rog,domnule primar! -Sunt primar pe
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
depusese vreo plângere, muierea zburdalnică se măritase cu un șef de la fermă și lumea uitase întâmplarea. Moș Zgârci fusese chemat la post și dăduse o declarație din care reieșea că s-a descărcat arma accidental, cum se mai întâmplă uneori. Sătenii murmuraseră pe la colțuri sau pe lângă o cinzeacă, mai ales că Moș Zgârci și celălalt bărbat nu-și mai dăduseră binețe niciodată și se ocoleau atunci când li se intersectau pașii. Dar timpul care trece astupă toate găurile și de fiecare dată
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
să moară de plămâni. La un an jumate după ce jucaseră la nuntă - venise satul pentru a-l vedea pe pădurar la casa lui, iar unele muieri oftaseră pe ascuns -, moș Zgârci o dusese cu căruța la cimitir, urmat de câțiva săteni și de popă. Nu vrusese să lase groparii să sape. Săpase el groapa aia în care o așezase pe nevastă-sa, înfipsese lopata cu ură în pământul tare ca piatra și, după slujba de înmormântare, trăsese cu pușca înspre cer
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
în buzunarul de la pantaloni. Cioplise mai departe în lemnul acela, ca și cum trebuia să respecte un plan numai de el știut, în timp de rotocoalele de fum îl învăluiau și mai abitir. Într-o noapte, să fi fost către patru dimineața, sătenii auziseră mai multe împușcături. Ajunseseră la poartă, ridicaseră sârma și năvăliseră în curte, crezând că moș Zgârci își făcuse de petrecanie. Îl găsiseră în grădină, cu pușca îndreptată către cer. Șeful de post i-a confiscat arma chiar în noaptea
Frig by Cristian Lisandru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1176_a_1898]
-
că pe lumea asta există un Dumnezeu. Cu toate acestea, Sânt-Ilie crescuse făcând multe rele, umplânduși sufletul cu păcate mai mari ori mai mărunte.Slobozea câte o vită din pripon și o mâna câtre un lan verde, răsturna gardul vreunui sătean, fugărea copii cu jordia și câte și mai câte nu făcea. Tatăl lui, om bătrân și cumpătat, mereu Îl dojenea să se liniștească, deacum e om În toată firea, nu se cade să se poarte ca un nebun și-i
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
închis la Jilava la Revoluție și am Certificat de revoluționar și niște drepturi pe care nu le-am cerut, că nu pentru drepturi am fost eu închis. Da' acu' aș vrea un drept nu pentru mine, ci pentru Bucura și sătenii de aici. Am drept la un hectar de pământ. Și ce să faci cu el? Să pui cartofi? Porumb? Nu prea se fac! Nu, bade Ioane. Mă duc la primărie, iau hectarul și pe el facem o făbricuță de mobilă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
trase o busuioacă și se culcă. Spera în câteva vise "lămuritoare" pentru bătăliile ce-l așteptau. Seara, în fața șemineului, unde ardeau parfumați niște butuci de brad, se gândi că, înainte de a începe "atacul" la București, trebuie să se vadă cu sătenii, să le explice ce și cum. Reținuse de la badea Ion că-i neam cu jumătate de sat și pe el se putea baza. Gândea, pentru sâmbătă după-amiaza, să adune sătenii la Școală și acolo să discute. La 10,00, Carmen
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
a începe "atacul" la București, trebuie să se vadă cu sătenii, să le explice ce și cum. Reținuse de la badea Ion că-i neam cu jumătate de sat și pe el se putea baza. Gândea, pentru sâmbătă după-amiaza, să adune sătenii la Școală și acolo să discute. La 10,00, Carmen era în poartă, urcă în mașină și porniră la "shopping", la Văleni. Camelia avusese dreptate, Văleni-ul nu era Mall Băneasa! Din magazin în magazin începură totuși să adune câte ceva
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
se îmbrăcară și porniră spre biserică, pentru a asista la slujba de Înviere. Arătau tare bine împreună, "amiralul" cu ținuta oficială, fără decorații deocamdată, dar cu vipușca, eghileții... era impozant. Noaptea era liniștită, cerul senin, biserica plină. La sosirea lor, sătenii se dădură într-o parte, făcându-le loc. Pe culoarul deschis ajunseră până în față, unde oficia părintele Haralambie. Era un bărbat încă în putere, cu familie numeroasă, cinstit, harnic, respectat de săteni. Slujba a fost frumoasă, atmosfera de sărbătoare i-
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
liniștită, cerul senin, biserica plină. La sosirea lor, sătenii se dădură într-o parte, făcându-le loc. Pe culoarul deschis ajunseră până în față, unde oficia părintele Haralambie. Era un bărbat încă în putere, cu familie numeroasă, cinstit, harnic, respectat de săteni. Slujba a fost frumoasă, atmosfera de sărbătoare i-a cuprins pe toți. Înainte de Înviere, părintele Haralambie veni în fața Altarului cu Lumina, chemând credincioșii: "Veniți de luați Lumină". Își aprinseră lumânările, ieșiră în curtea bisericii, se citi Evanghelia și, când clopotele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
ca un murmur, apoi glasurile s-au unit într-o singură voce puternică de bărbați, femei și copii, ce suna ca un strigăt înălțat către cer. Camelia și copiii au rămas încântați când, la încheierea slujbei de Înviere, în biserică, sătenii au așezat coșuri cu cozonaci, păști, ouă roșii și sticle cu vin pentru a fi sfințite. Atmosfera de bucurie și sărbătoare, îi emoționa. La ieșirea din biserică, satul părea de poveste, cu clopotele sunând și oamenii purtând cu grijă "Lumina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
Uda - 14 elevi înscriși, 7 prezenți, 7 absolvenți, învățător Dumitru Săndulescu. În prima jumătate a secolului al XX-lea s-au remarcat printr-o activitate laborioasă în procesul instructiv - educativ și în activitățile sociale de ridicare a nivelului cultural al sătenilor cadre didactice cu o bună pregătire profesională și calități morale deosebite. La Școala de băieți: - Gheorghe Curcă, învățător, director; - Dumitru Gheorghiu, învățător;Vasile Șeremet, învățător, director; - Frosa Ionescu, învățător; - Ion Gordin, învățător;Mihai Grigorescu, învățător; - Margareta Curcă, învățător; - Maria Cosmovici
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
care a știut să atragă părinții și elevii în realizarea unor lucruri deosebite, cum ar fi: construirea Școlii de fete, înființarea unui atelier de tâmplărie, dotarea bibliotecii școlare care avea în anul școlar 1932-1933 peste 4000 de cititori elevi și săteni, o pepinieră de pomi fructiferi, o cantină școlară, o ministațiune meteorologică, a înființat grădinița de copii, condusă de educatoarea Maria S. Ștefănescu care funcționa în clădirea Școlii de fete, a strâns, prin intermediul secțiunii „Ligii Culturale” al cărei președinte a fost
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
s-a adăugat o donație de 10 000 de euro. Prin strădania învățătoarei Marinela Matcovici și a preotului paroh Mihai Matcovici s-a amenajat muzeul satului, într-o încăpere de la Căminul Cultural, cuprinzând obiecte din lada de zestre a bunicii, sătenii donând obiectele și datorită încrederii în preotul paroh. În cei peste 128 de ani de existență, Școala Buda a fost încadrată cu personal didactic plin de dăruire care s-a implicat cu succes în viața localnicilor, devenind adevărate repere în
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Bertișan, profesor matematică;Jenica Mărculeț, profesor istorie-geografie;Nicoleta Filote, profesor matematică, director. Școala Bursuc Vale În localitatea Bursuc Vale, cea mai nouă din comună, școala s-a construit după al doilea război mondial, pe terenul preotului Vasile Florescu, cu sprijinul sătenilor doritori de știință de carte pentru copiii lor. Clădirea a fost construită din cărămidă, acoperită cu draniță, având două săli de clasă, cancelarie și un hol spațios la intrare. Efectivele de elevi fiind sub normative, s-a practicat învățământul simultan
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
momentul de față se îngrijește de construirea casei parohiale din curtea Bisericii „Sfinții Voievozi”. Biserica din Dumbrava, cu hramul ,,Sfinților Constatin și ElenaĂĂ , a fost construită în 1927 de Toader Crețu, Ioan Chiriacescu, împreună cu enoriașii, pe un teren cumpărat de la săteni. Biserica a fost renovată în 1957, 1962 și 1967. Zugrăveala exterioară s-a refăcut în 1965. În 1950 s-a altoit livada și s-a ridicat gard de sârmă ghimpată în jurul cimitirului, ca mai apoi în 1982 să se construiască
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
practicându-se și pe Valea Siretului din cele mai vechi timpuri. Stânele în general sunt organizate de ciobani, oameni cu dragoste de animale, cu 200-300 de oi care aparțin unor comunități umane. La Sf. Constantin și Elena, ciobanii adună oile sătenilor și apoi le aduc înapoi (le aleg) pe 30 octombrie, la venirea iernii. Ciobani precum Costică și Gheorghe Amariei, Dumitru Crăciun (Dumbrava), Mihai Baciu, Dumitru Pascal, Vasile Pascal, Costică și Nicu Slătineanu (Palmașu), Victor Paparău (Heci), Vasile Asofiei, Turcu, Nemțanu
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
de masă, toate având un caracter decorativ. Pe patul din camera cea bună (sufragerie) se așezau toate țesăturile una peste alta, plapumele și pernele, formând zestrea gospodinei. Portul popular Climatul cu ierni aspre și veri călduroase i-a obligat pe săteni să-și facă haine groase iarna și cât mai ușoare vara. Aceste haine sunt utile, dar și frumoase, apărându-i pe oameni de friguri și de rele. Hainele au și rol ceremonial: pentru naștere, pentru nuntă și înmormântare. Ce poate
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
Ieși afară, de udă! Udă cu găleata Peste toată ceata. Udă cu ulcioruă Peste tot ogoruă. Deschideți portițile Să curgă ploițile. Destupați pâraiele Să curgă șiroaiele Un răzor de vie Ploile să vie! Un răzor de usturoi Să curgă șiroi!” Sătenii îi stropesc cu apă și le dau bani. Se spune că Dumnezeu era impresionat de forța și gingășia copiilor și dezlega baierile cerului, lăsând să curgă ploaia mult așteptată. - Calendarul foilor de ceapă este „confecționat” în preajma desfășurării obiceiurilor de iarnă
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
formația de dansuri care avea în repertoriu Hora, Dumbrăveanca, Bătuta și Ciobănașul, acompaniamentul era vioara profesorului Ioan Gordin și doba lui Vasile Petrescu. Același profesor Ioan Gordin, care era la bază învățător, având și pasiunea istoriei, cu un grup de săteni și copii, a făcut săpături arheologice pe Dealul Peter, reușind să amenajeze un mic muzeu la școala Lespezi. Muzeul nu mai există, obiectele fiind luate în grija Muzeului Moldovei din Iași. Minunat era „giocul” care se făcea în curtea lui
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
cu seamă când s-a întunecat. Apoi, nu-mi mai amintesc nimic. N-a fost o boală normală. Parcă am murit și am reînviat, cu totul alta. Din ziua aceea, viața noastră se scurge liniștit în această căsuță de munte. Sătenii sunt drăguți cu noi. Nu s-a întâmplat nimic deosebit din decembrie, când ne-am mutat, și până acum, în aprilie. Toate zilele sunt la fel. Facem mâncare, tricotăm, citim în salonul chinezesc, bem ceai. Cu alte cuvinte, ducem o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
murmurat eu în chip de scuză. — Nu aveți de ce să vă cereți scuze. Ce-a zis poliția? Nimic. — Atunci e bine, spuse ea, fericită. Am discutat cu Osaki despre modalitatea de a-mi exprima mulțumirile și a-mi cere scuze sătenilor. A fost de părere că banii ar fi cel mai potrivit lucru și mi-a spus cam pe la ce uși ar fi bine să bat. Dacă nu vreți să mergeți singură, adăugă ea, merg și eu cu dumneavoastră. N-ar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1863_a_3188]
-
Colecția ARLUS, Literatura politică și militară, Clasicii Ruși, Literatura sovietică, Literatura progresistă; Studii și documente românești; din 1946: Știința pentru toți; din 1947: Călăii Europei; din 1948: Literatura pentru toți; din 1950: Biblioteca analelor româno-sovietice; Colecția satului; De vorbă cu sătenii; din 1953: Lectura; din 1954: Monografii; din 1955: Muzica pentru toți; din 1957: Mica bibliotecă critică; din 1958: Meridiane; Studii critice de artă; Arta pentru toți; din 1959: Biblioteca tânărului muncitor). Cele mai longevive colecții, unele dintre ele depășind numărul
Literatură și propagandă: Editura Cartea Rusă by Letiția Constantin () [Corola-journal/Journalistic/7182_a_8507]
-
ei e șoricul de porc // stau la fereastră și privesc țurțurii de gheață / iată-mă iarăși în colivia copilăriei / cînd mîncam compot de prune afumate și doream / să ajung ofițer de marină // acum sînt un bătrîn ponosit căruia la bufet / sătenii îi spun ironic trăiască domnu poet / nu eu mi-am ales o asemenea meserie / sînt victima parcelor // orătăniile dorm de mult / amintirea se spulberă și apa îngheață // în soba mea țărănească focul e-o limbă de aur / ce șuieră fraze
Retrospectivă Petre Stoica (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/8840_a_10165]
-
de origine a personajului, Kazahstan, cît și în jurul filmărilor care au avut loc în România, într-un sat de țigani, Moroieni, care este botezat în film Glod. Într-un scenariu de factură postmodern-balcanică, consiliați de un campion al drepturilor omului, sătenii din Glod au intentat un proces producătorului considerîndu-se jigniți de rolurile care le-au fost atribuite în film și, mai ales, de suma derizorie primită pentru un film premiat. Nu știu dacă asta a mai supralicitat condimentele peliculei, dar filmul
Borat - dicționarul kazah by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/9948_a_11273]