5,454 matches
-
casă. - Mircea, deja mă uimești. Parcă ești unul dintre elevii tăi care se ferește să nu fie prins cu țigara în gură. - Pentru tine m-am gândit că este bine să-ți treacă neobservată vizita în casa unui bărbat în fața sătenilor, nu pentru mine. - Ce plăcere ar mai avea viața, Mircea, dacă nu-i dai și un pic de senzațional și de suspans? Lasă-i și pe ei să aibă o bucurie. O temă de bârfă locală. Așa ne mai pigmentăm
VISUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 by http://confluente.ro/Stan_virgil_1402569543.html [Corola-blog/BlogPost/349806_a_351135]
-
Știu de existența unui protocol, dar când există milioane de publicații neprelucrate cum poți să respecți indicațiile ? Dacă protocolul îți indică vreun titlu din grămezi ? Cum îl extragi din milioane stivuite ? Am observat un numar de reviste ”Gazeta Transilvania”, Gazeta săteanului”, ”Realitatea ilustrata”, ”Viața românească”, ”Ziarul științelor și al călătoriilor” După ce criterii ? Importantă ? Nu se vede ! După alfabet ? Nu este așa. Atunci ? Am observat digitizat Monitorul oficial din 1862 și 1863, cum s-au ales acești ani ? De asemenea apare Calendarul
Agonia continuă și programată a Bibliotecii Naționale a României, la 60 de ani de la înfiinţare! Dezvăluirile unei bibliotecare( III ) by http://uzp.org.ro/agonia-continua-si-programata-a-bibliotecii-nationale-a-romaniei-la-60-de-ani-de-la-infiintare-dezvaluirile-unei-bibliotecare-iii/ [Corola-blog/BlogPost/92751_a_94043]
-
Poezie > Pamflet > CANDRIA Autor: Ionel Grecu Publicat în: Ediția nr. 1539 din 19 martie 2015 Toate Articolele Autorului CANDRIA I-o femeiușcă bărbătoasă Ce nu stă singură în casă, Are chiriași chiar trei Să facă și ea rost de lei. Sătenii o numesc Candria Căci e vecină cu prostia. Ea însă nu realizează Că toți o cam persiflează. În neștiința ei se vede Ceea ce nimeni nu crede. Face trimitere la DEX, Te face să rămâi perplex. Candriu, pentru ea înseamnă Un
CANDRIA de IONEL GRECU în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 by http://confluente.ro/ionel_grecu_1426796116.html [Corola-blog/BlogPost/370188_a_371517]
-
la DEX, Te face să rămâi perplex. Candriu, pentru ea înseamnă Un om la suflet bun, bag seamă. Kand din turcă e venit Tradus, înseamnă smintit. Adică este într-o ureche Un om nebun, fără pereche. Dreptate, deci au toți sătenii Candria i se potrivește lelii! Ionel GRECU Referință Bibliografică: CANDRIA / Ionel Grecu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1539, Anul V, 19 martie 2015. Drepturi de Autor: Copyright © 2015 Ionel Grecu : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
CANDRIA de IONEL GRECU în ediţia nr. 1539 din 19 martie 2015 by http://confluente.ro/ionel_grecu_1426796116.html [Corola-blog/BlogPost/370188_a_371517]
-
al dragostei izvor. Pe fete le săruta și pe loc le logodea Cu câte un băiat din sat Pe care-l provoca la alergat, În ciripitul păsărilor, În mireasma florilor Culese de prin păduri De tineri harnici și buni. Pe săteni îi ajuta Să scape de multe boli, Să muncească mai cu spor. De multă vreme uitat S-a trezit deodată concurat De un preot îndepărtat Cu un nume cam ciudat, Dar degrabă importat, Fiindcă are iz cam anglican Și-i
DRAGOBETELE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1152 din 25 februarie 2014 by http://confluente.ro/Dragobetele_elena_trifan_1393319387.html [Corola-blog/BlogPost/353734_a_355063]
-
în științe fizico-matematice. În curând urmează să plec la nunta ei în București. Acum câte ceva și despre mine. Sunt născută la 14 februarie 1993, de ziua îndrăgostiților! Am avut o viață mai zbuciumată, mai plină de amintiri pestrițe, ca orice sătean... Fiind ultimul copil din familie am fost totuși cea mai răsfățată și iubita din familie. Mereu mi s-a zis Taniușa, chiar și la școală. Înaintând în vârstă, deja, mult mai oficial mi se spune Tatiana! La 7 ani am
INTERVIU CU TATIANA ŞTEFAN de GEORGE ROCA în ediţia nr. 318 din 14 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Interviu_cu_tatiana_stefan.html [Corola-blog/BlogPost/356364_a_357693]
-
Damian. Frați de sânge, de la Roma, oameni și vite vindecau ; Credință și Mântuire, în MESIA, le cereau ! Pârâți la Împăratul Carus, că vindecă vrăjitoresc Și zilnic oamenii păgâni, idolii își părăsesc, Din poruncă-Împărătească : ostașii-n sat i-au căutat Dar sătenii-n peșteră, din 'nainte, i-au mutat ! Să nu se facă de rușine, Imperialii Oșteni Au luat în lanțuri spre Roma, niște amărâți săteni Aflând asta frații Doctori, la Jude s-au înfățișat Mărturisind că sunt creștinii, ce vindecă...și
SF.ȘTEFAN CEL MARE de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1435761731.html [Corola-blog/BlogPost/369766_a_371095]
-
Și zilnic oamenii păgâni, idolii își părăsesc, Din poruncă-Împărătească : ostașii-n sat i-au căutat Dar sătenii-n peșteră, din 'nainte, i-au mutat ! Să nu se facă de rușine, Imperialii Oșteni Au luat în lanțuri spre Roma, niște amărâți săteni Aflând asta frații Doctori, la Jude s-au înfățișat Mărturisind că sunt creștinii, ce vindecă...și s-au predat ; Au eliberat sătenii ; și-n lanțuri pe ei i-au pus Din pricina Mărturisirii Credinței Drepte în IISUS ! Când Împăratu-i judeca, la
SF.ȘTEFAN CEL MARE de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1435761731.html [Corola-blog/BlogPost/369766_a_371095]
-
au mutat ! Să nu se facă de rușine, Imperialii Oșteni Au luat în lanțuri spre Roma, niște amărâți săteni Aflând asta frații Doctori, la Jude s-au înfățișat Mărturisind că sunt creștinii, ce vindecă...și s-au predat ; Au eliberat sătenii ; și-n lanțuri pe ei i-au pus Din pricina Mărturisirii Credinței Drepte în IISUS ! Când Împăratu-i judeca, la spate capu-i s-a sucit Iar DUMNEZEU prin frații Doctori, îndată l-A tămăduit! Împăratul și ai săi, după Minunea ce-
SF.ȘTEFAN CEL MARE de PAULIAN BUICESCU în ediţia nr. 1643 din 01 iulie 2015 by http://confluente.ro/paulian_buicescu_1435761731.html [Corola-blog/BlogPost/369766_a_371095]
-
face parte din viitorul sfat boieresc al domnitorului. Pe meleagurile Vâlcelelor localnicii ieșiră la porți, cu mic cu mare, să privească curioși la ceata călăreților învăluiți într-un nor de praf. Adesea, aceștia se opresc și stau de vorbă cu sătenii sau poposesc la vreun conac unde fericitul boier oferă cinstiților oaspeți ceea ce are mai bun. Într-una din seri Mihai își trase căpitanii deoparte și le zise: - Dragii mei căpitani, sunt mișcat și-n aceeași măsură uimit de primirea de
III. PRINCIPELE MOŞTENITOR de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1376 din 07 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1412682803.html [Corola-blog/BlogPost/362392_a_363721]
-
exemplu a fost salvat de un stol de gâște. Portițe de ieșire există în mediul social - politic inventat de Ion R. Popa. Doi tineri, învățătorul Cosma Udrescu și Tudor Viașu, care fuseseră în fruntea răzvrătiților, „după ce descoperiseră șiretlicul prin care sătenii ar fi urmat să semneze înființarea geaceului Timpuri Noi din satul Crângași”, sunt salvați, în timp ce încearcă să fugă în Serbia, de niște gâște care atrag pe urmăritori, activiști de partid și soldați, prin larma produsă, într-un loc diferit față de
Ion R. Popa: Plăcerea de a redescoperi apusul vremurilor. Cronică, de Dan Ionescu by http://revistaderecenzii.ro/ion-r-popa-placerea-de-a-redescoperi-apusul-vremurilor-cronica-de-dan-ionescu/ [Corola-blog/BlogPost/339491_a_340820]
-
nr. 138 din 18 mai 2011 Toate Articolele Autorului MIRAJ LETAL În secolul al șaisprezecelea, departe, La minele de argint din Jachymov, Într-un depozit de steril, din crov, Pe timpul nopții, într-un chip aparte, Ca din bătrâne, jilăvite boarte, Sătenii-ntârziați, lucire mov, Cu unduiri verzui, fără istov, Văzură și fugiră ca din Carte Preotul să slujească acol. Firește, Lucru curat nu e cu-acea grămadă: Un somn ciudat acolo te lovește... Pornitu-s-a-n Boemia o sfadă: „De ce pământu-n noapte licărește
SONETELE FRUNZEI NEGRE DE URANIU (1) de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 by http://confluente.ro/Sonetele_frunzei_negre_de_uraniu_1_.html [Corola-blog/BlogPost/343175_a_344504]
-
1] A.E.I.O.U - „Austriae est imperari orbi universo” (Austriei îi este hărăzit să cârmuiască întreaga lume) (lat.). SĂPĂTORII DE COMORI Demult, prin ai Băiței munți, odată, În miez de noapte peste grohotișuri, Ascunse între stânci sau prin tufișuri, Sătenii au văzut lumini de-agată, O ceață verde-albastră-nrourată. Păreau în întunerec luminișuri, Cu-aprinderi, stingeri, sclipăt, clocotișuri Și parcă chiar de beznă atârnate. Unii au fugit de spaimă, alții însă Au prins să sape lacomi dup-odoare Sub flama lămpii
SONETELE FRUNZEI NEGRE DE URANIU (1) de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 by http://confluente.ro/Sonetele_frunzei_negre_de_uraniu_1_.html [Corola-blog/BlogPost/343175_a_344504]
-
Un Sovrom-Bank, la urmă, amical Leul sub rublă, ultima ofrandă. VENIREA RUȘILOR LA ȘTEI „Ia vas liubliu”, „spasiba”, „dobrîi deni”, Au răsunat cândva prin satul Ștei, Atunci când Rusia, cu pașii grei, În Munții Apuseni înțărcă renii. ´N omienouăsutecin´ș´doi, săteni, În ziua de Răpciune, din bordei, Dădură buzna-n gară peste chei Să-i vadă pe sovieticii - arieni. Vagoanele s-au descărcat deîndată Cu ajutorul celor de pe aici, Și-o balalaică aprinsă de o fată Se tângui în tril de rândunici
SONETELE FRUNZEI NEGRE DE URANIU (1) de PAŞCU BALACI în ediţia nr. 138 din 18 mai 2011 by http://confluente.ro/Sonetele_frunzei_negre_de_uraniu_1_.html [Corola-blog/BlogPost/343175_a_344504]
-
de atâtea ori, îi aduce vestea că ursul tocmai furase în acea noapte două oi din turmă. Zile grele pentru oieri în acel an, îmi mărturisește cu tristețe nea Lae, ursul mâncase în acea vară 30 de oi de la stânile sătenilor. Fratele lui nu avea decât 63 de oi, însă cele două furate de urs însemnau destul de mult pentru o familie mare ce trebuie întreținută. Munca grea a oieritului nu-ți oferă multe bucurii, iar pierderile în efective constituie un motiv
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/omul-care-s-a-luptat-cu-ursul/ [Corola-blog/BlogPost/92668_a_93960]
-
alături de noi: în București ne vom întâlni la ora 14:00, în zona Piața Muncii, cu cei care consideră că nu se descurcă să ajungă singuri până la Argedava. Pentru cei care vor merge singuri, este suficient să-i întrebe pe săteni, odată ajunși în localitatea Popești, unde este cetatea și o vor găsi. Întâlnirea finală și primele informări pe care le vom face despre Argedava vor fi la ora 15:00, la fața locului. Telefon pentru detalii legate de ajungerea la
VINO ALĂTURI DE MINE LA ARGEDAVA – DUMINICĂ, 2 SEPTEMBRIE 2012 – LA DOAR 17 KM DE BUCUREŞTI de DANIEL ROXIN în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 by http://confluente.ro/Daniel_roxin_vino_alaturi_de_mine_la_daniel_roxin_1346427128.html [Corola-blog/BlogPost/359070_a_360399]
-
curățat și stivuit cărămidă, la săpături, cernut pietriș sau nisip, la cărat apă, preparat și turnat beton ș.a. Seara, omul de serviciu al școlii, cu acceptul autorităților, aducea țuică cu o găleată de la distileria sătească, de la cazane cum le numeau sătenii, aflate acum în administrarea gospodăriei colective. La sfârșitul zilei de muncă, timp de peste o oră, toți își ostoiau oboseala în jurul acesteia. A fost turnată fundația, apoi cărămida a fost stivuită sub formă de „picioare” în incinta acesteia, la intersecția zidurilor
Inaugurarea. Roman, de Ion R. Popa. Fragment by http://revistaderecenzii.ro/inaugurarea-roman-de-ion-r-popa-fragment/ [Corola-blog/BlogPost/339344_a_340673]
-
da posibilitate betonului turnat în cofraje să se întărească de ajuns înainte de a trebui să suporte greutatea zidăriei. Până în Sf. Ilie însă, pe la apusul soarelui unei zile, a venit o ploaie puternică, însoțită de vijelie și grindină. Balta, cum numeau sătenii cursul temporar de apă de pe firul văii, s-a umflat și a dat peste maluri. Nisipul care nu fusese spulberat de vijelie a fost cărat de apă, ca și o bună parte a pietrișului, acum răspândit prin iarbă. A doua
Inaugurarea. Roman, de Ion R. Popa. Fragment by http://revistaderecenzii.ro/inaugurarea-roman-de-ion-r-popa-fragment/ [Corola-blog/BlogPost/339344_a_340673]
-
flori, au săpat și au pus flori care se mai pretau atunci a fi sădite. În fruntea acestora, s-a distins, prin spiritul mobilizator și organizatoric, noul profesor de limba și literatura română, Ghenadie Grozavu, care se recomanda Giany, în timp ce sătenii aveau să-l numească Giany sau Giny poetul. Se lăuda că lucrase la „Gazeta Literară”, dar boala de ochi pe care o contractase i-a adus o pensionare prematură și ochelari grei, cu lentile groase. Îi plăcea să declame, în
Inaugurarea. Roman, de Ion R. Popa. Fragment by http://revistaderecenzii.ro/inaugurarea-roman-de-ion-r-popa-fragment/ [Corola-blog/BlogPost/339344_a_340673]
-
s-a dovedit foarte atractiv cu cântece și jocuri populare, coruri, intercalate cu recitări, apoi brigada artistică, devenită la modă în epocă, intitulată „Ne-am mutat în casă nouă”, cu mulțumiri adresate partidului pentru viața plină de voie bună a sătenilor și a fiilor acestora. Sara Tudor a fost prezentatoarea programului, călăuzită din umbră de „Giani poetul”, a recitat „Prin zăbrele” de A. Toma și a interpretat rolul principal în brigadă. Pentru toate acestea, a fost lăudată și felicitată de profesor
Inaugurarea. Roman, de Ion R. Popa. Fragment by http://revistaderecenzii.ro/inaugurarea-roman-de-ion-r-popa-fragment/ [Corola-blog/BlogPost/339344_a_340673]
-
eu chei, dacă n-am! Voi nu înțelegeți? Rămaseră la poet, care zise că are înăuntru lucruri de le folosi la serbare... Costinel și Gelu s-au oprit la poarta lui Prunaru, gazda lui Ghenadie Grozavu. Se întunecase. Prin curțile sătenilor și pe șosea încetaseră mișcările. La bucătăria lui Prunaru, unde acesta și soția locuiau de la un timp, au văzut lumină. Însă nu au observat nimic la fereastra unde știau că locuiește profesorul. Erau postați cam departe. - Nu sunt aici, e
Inaugurarea. Roman, de Ion R. Popa. Fragment by http://revistaderecenzii.ro/inaugurarea-roman-de-ion-r-popa-fragment/ [Corola-blog/BlogPost/339344_a_340673]
-
În sus, spre a crește mare Grâul din brazdă adâncă. Oaspeți sunt poftiți să șadă, Să mănânce grâu cu nucă. Gazdelor, cloști să le cadă Și mulți pui să le aducă. Din Ignat la Bobotează Dorind să le meargă bine, Sătenii nu mai lucrează, Că necaz peste ei vine. Din obiceiuri păgâne, Ritual despotic vine Și în sărbători creștine, Ce de sacrificiu ține. În ritual e jertfirea Porcilor până la Crăciun, Spre a cinsti creștinirea După un obicei străbun. Porcii urmând a
TRADIȚII ȘI RITUALURI DE IGNAT de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1814 din 19 decembrie 2015 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1450527508.html [Corola-blog/BlogPost/346122_a_347451]
-
județ cultural că multe altle, pe care noi le respectăm și le îndrăgim. Dar, culturalitatea și interculturalitatea are nevoie și de multe fapte. De aducere a locuitorilor și cu fata înspre literatura. Cu ceva vreme-n urma, am întâlnit un sătean de varsta apropiată, văitându-se că-l doare bătrânețea. ..și, constatând că eu nu mă vait, mă întreabă: - Dar tu, ce faci de nu te vaiți de bătrânețe? - Citesc. - Aha! Pe feisbuc? - Citesc reviste, cărți... Revenind, de azi și Buzăul
PE HARTA LIGII SCRIITORILOR ROMÂNI SE AFLĂ ŞI BUZĂUL de DUMITRU K NEGOIŢĂ în ediţia nr. 2146 din 15 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/dumitru_k_negoita_1479227800.html [Corola-blog/BlogPost/374063_a_375392]
-
știu să sfințească locuri, să zidească în suflete și să se dăruiască semenilor, mi-am propus să scriu în acest material. Duminică, 18 august 2013, pașii m-au condus către Biserica din satul Movila Miresii, locul de unde își iau puterea sătenii, după o săptămână de trudă. Am asistat la slujbă alături de credincioșii movileni, mânată fiind și de curiozitatea de a vedea cum se desfășoară slujbele în interiorul unei biserici aflată într-un amplu proiect de renovare. Originile Bisericii Tuturor Sfinților, din Movila
de CORNELIA VÎJU în ediţia nr. 969 din 26 august 2013 by http://confluente.ro/Omul_sfinteste_locul_parte_cornelia_viju_1377535411.html [Corola-blog/BlogPost/364954_a_366283]
-
doar duminica, atunci când își permiteau un rabat de la acestea .De ceva vreme însă, zvonurile că un animal sălbatic rătacit pe câmpurile roditoare ale satului în căutare de hrană distruge recoltele ce urmează să ajungă în hambare au animat discuțiile între săteni.Se aprind focuri noaptea la marginea tarlalelor și sătenii fac zgomote sperând ca animalul să nu se apropie de munca lor de-o vară.Se pun pariuri la Mat ,crâșma oficială,aflată în centrul satului (unica de altfel,pe vremurile
FAPT DIVERS de ADRIANA PAPUC în ediţia nr. 1897 din 11 martie 2016 by http://confluente.ro/adriana_papuc_1457683061.html [Corola-blog/BlogPost/385112_a_386441]