3,569 matches
-
alegere straniu euforică - un Colind de bătrîni, sub o ploaie de flori, asemenea unui rondel inefabil din anii tîrzii ai lui Macedonski. Se știe, o casă încuiată, în noaptea de Ajun, refuzîndu-se vestirilor rituale, nu scapă de oprobriu în mentalitatea sătească. Oare ce merită activiștii culturali care se abandonează boicotului, închizînd înăbușitor ferestrele către largul simțirii unui popor, cum au modelat-o milenii de existență? Ce pot spune organizatorii de programe de la Radio România Cultural, ghemuiți în culpabila lor suficiență, timp
Colindăm… colindăm… colindăm… by Dan Hăulică () [Corola-journal/Journalistic/2901_a_4226]
-
tocește pragurile bisericilor, dar cred ce spun unii: că omul fără Dumnezeu este nimic. A murit bunul simț. A murit și veșnicia care s-a născut la țară. Ce s-a întâmplat în această seară, s-a întâmplat în mediul sătesc unde adevărul nu era răsădit", a spus maestrul Dorel Vișan la Antena 3.
Dorel Vișan: "Vom schimba o minciună cu alta. A murit bunul simț" by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/32543_a_33868]
-
mulți ani nu mai era societate, așezământ cultural, revistă sau ziar patriotic la care Apostol Burdea să nu participe de drept: colaborator, redator, director, raportor, consilier cultural, conferențiar al cercurilor rurale, director al ateneelor populare din capitală, inspector al teatrelor sătești, misionar propagandist în provinciile dezrobite, referent al Casei Școalelor, membru al societății �Cultul șrând șters în periodic, n.m., G.O.ț umbând cu servieta subsuoară, famelic, cu priviri mioape și idealiste, grăbit totuși să nu scape un loc sau o
E. Lovinescu - proze uitate by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Imaginative/14906_a_16231]
-
nu se mărginea numai la vânarea misiunilor, sinecurelor, însărcinărilor culturale, ci se lărgea la obținerea tuturor premiilor literare. Se călise încă de tânăr în concursuri de începător: premiul de sonet sau de imnuri naționale la reviste provinciale, premiul de teatru sătesc etc. Trecuse însă de mult de stâlpul acestor debuturi modeste; toate broșurile sau volumele lui de poezii obțineau azi un premiu sau mai multe, din obiceiul de a scoate același material ușor schimbat sau ti- tluri diferite. Eroicele deveniră, astfel
E. Lovinescu - proze uitate by Gabriela Omăt () [Corola-journal/Imaginative/14906_a_16231]
-
conceptul de "mediu înconjurător" dezvolta numeroase și diferite dimensiuni și funcții vitale pentru viața, pentru viața umană, aici. Actul de a viețui într-o comunitate definită cultural, social, simbolic, politic, economic precum orașul este unul specific omului (atât în ceea ce privește comunitatea săteasca dar și cea urbană), realizat în virtutea exercițiului funcției sale de creator de cultură, de valori, de sensuri, nu doar a funcției de protecție stricto sensu, a persoanei și a familiei sale. Orașele au și rol protector pentru locuitorii săi (vorbim
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
doar dreptul omului și al locuitorilor acelui oraș de a se dezvolta economic, social, cultural dar și al unei întregi națiuni (beneficiul adus de oraș la propășirea întregii națiuni, de unde și importanța să mai mare pentru un stat, în raport cu comunitățile sătești). Autorii francezi plasează ceea ce ține de viață urbană, deci și "dreptul la un oraș de calitate", în cea de-a doua dimensiune (alături de transport, sănătate, energie, demografie, cetățenie, participare la viață democratică în ceea ce privește marile alegeri ale amenajărilor urbane) a conceptului
Polis () [Corola-journal/Science/84977_a_85762]
-
la adăugarea desinențelor limbii materne la cuvintele rusești respective. Dar acest proces a dus la schimbări serioase, mai întâi în atitudinea vorbitorilor față de limbile lor materne. Actualmente, în multe cazuri, funcționarea acestor limbi se reduce la nivel de vorbire populară sătească, mai rar - orășenească, iar utilizarea lor la nivel oficial, statal și profesional, cu regret trebuie să spun, poartă de obicei un caracter de paradă sau se transformă în vorbirea macaronică. Iată două exemple. În ianuarie '93, am participat, cu referatul
O problemă vitală - ocrotirea limbii române în Republica Moldova by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/10686_a_12011]
-
vrea să subliniez încă o dată că situația lingvistică din Republica Moldova este destul de complicată și chiar periculoasă. Din moment ce o limbă imperială (în cazul nostru - rusă) are o influență atât de mare, iar limba națională își găsește utilizare numai în plan local, sătesc, astfel sărăcindu-și treptat repertoriul, se poate ajunge la o situație catastrofală. Pentru a nu o admite, noi, lingviștii, investigăm acum un domeniu important, care se numește sinergetica - știința care studiază mecanismul intern al limbii, factorii lui - fiziologic, național, psihologic
O problemă vitală - ocrotirea limbii române în Republica Moldova by Ilie Rad () [Corola-journal/Journalistic/10686_a_12011]
-
ritmurile vreunui perete de bîrne, șarpanta caldă a unor case pustii, carul cu fîn, șura și căpița, cartofii, sfecla, cireșele coapte și toate obiectele unei etnografii bizare pe care le mai conservă doar memoria colectivă și penumbrele umede ale muzeului sătesc. Ion Dumitriu a caligrafiat această revărsare fără sfîrșit a pămîntului, această neostenită sfidare a amorfului și a stereotipiei, cu discreția, cu tenacitatea și cu exactitatea unui evanghelist. El este martorul unei incredibile aventuri a existenței în care totul se naște
Ion Dumitriu, între pămînt și cer by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/10912_a_12237]
-
un moment dat mi-a venit ideea că trebuia să devin scriitor. Nici mai mult,nici mai puțin. Toți ceilalți copii vroiau să devină ba doctori,ba ingineri. Dar eu nu. Scriitor. Motiv pentru care m-am dus la magazinul sătesc de unde mi-am cumpărat un caiet de o sută de file. Acasă, în liniște, am desenat sigla colecției mele favorite, un A de mână de la Aventura care să ocupe toată coperta. După care au urmat titlul romanului și numele autorului
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
un narator ce nu poate incendia trecutul (Omul cu chibriturile), nici descoperi adevărul într-o lume în care „poștărița știe toate scrisorile pe dinăuntru și pe dinafară, și de aceea cunoaște până și cele mai ascunse gânduri ale consătenilor” (Cronică sătească). Frecvența interdicțiilor justifică o revelație acceptată: vinovă- ția de a te naște, laolaltă cu renunțarea la feminitate, în favoarea unor simboluri existențiale (sângele, singurătatea, moartea). De altfel, drama comunității are în centru neputința alegerii între singurătate și - cuvânt necunoscut celorlalți - însingurare
Herta Müller. Înaintea poieticii by Marius Miheț () [Corola-journal/Journalistic/3840_a_5165]
-
îl avea întreg cules din largul cerului, fața i se lumina, căci cele ghicite aveau a se împlini". Dar acum Onache nu se regăsește pe sine. Își pierduse cei doi fii în război și trebuia să dea socoteală la sovietul sătesc despre macul luat de pe moșia vecină. Nimeni nu înțelegea ,de unde atâta tristețe într-o țară eliberată, într-o zi atât de însorită?" Nică, fiul fratelui său de cruce Haralampie, se refugiase în România și Onache vedea cum gospodăria acestuia se
Cântarea Basarabiei by Ion Simuț () [Corola-journal/Imaginative/10014_a_11339]
-
să se coacă. Apropo, am gustat vinul din damigeana din magazie. Mi-a plăcut. - Tata se pricepea la obținerea unui vin curat dacă strugurii erau bine copți. - Am gătit ceva pentru cină, ce am găsit și eu pe la magazinul vostru sătesc. Să nu te aștepți la ceva special. - Nu-i nimic, dragule. Tot ce faci tu, faci cu dragoste și din dragoste. Ce m-aș face acum fără tine? și-l sărută afectuos luându-l de după gât, apoi i se cuibări
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1287 din 10 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349194_a_350523]
-
este o minunăție, în special pentru copii. În grajduri copii se pupau în bot cu purcelușii. La propriu. Nu tu gunoi, nu tu miresme oltenești, ce mai: altă lume! A doua zi, după vizitarea bisericii cuprinzând si parcurgerea întregii promenade sătești între pomii abia înmuguriți, când ne-am apropiat de casă am întâlnit un consătean, mai negricios. Localnicii s-au salutat cu respect, chiar cu o vădită familiaritate. Ne este prezentat vecinul Ianoș. Nu era maghiar cum am crezut la început
SI ROMII AU ŢIGANII LOR de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1218 din 02 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/360240_a_361569]
-
de a-și ține partenera în timpul dansului. „Îl cunoști pe cel care e bănățean după cum își ia partenera la dans, prin niște gesturi tipice”, spune Ioan Hațegan. Această dragoste pentru muzică și părțile ei componente a făcut ca acele jocuri sătești de duminica după-masa din centrul satului sau din curtea căminului cultural să evolueze de la niște instrumente cu coarde sau fluier spre tarafuri care cunoșteau melodiile zonei. Din secolul al XVIII-lea, există descrieri ale unor călători străini despre românii bănățeni
Agenda2005-35-05-senzational3 () [Corola-journal/Journalistic/284136_a_285465]
-
mari” (1931), primul roman scris de un țăran; „Comoara de sub nuc: povești”, în 1947; schița satirică „În audiență la Rege și Așa-i în Rumunia Mare. Episoade din zilele aplicării reformei agrare și ale mișcării antisemite. Bune și pentru teatru sătesc”. Au rămas în manuscris romanul „Vraja Dunării albastre” și „Orientarea în haos, spre lumina cunoștinței”.
Agenda2005-43-05-senzational1 () [Corola-journal/Journalistic/284340_a_285669]
-
din 5 martie 1905). 75 ani „O nouă asociație sportivă la Arad. Rapid C.F.R. este numele noii asociații sportive feroviare din Arad, înființată în aceste zile“. (Temesvári Hírlap din 28 februarie 1930). „Cea dintâi femeie, aleasă primar. Cu ocazia alegerilor sătești din județul Vaslui, la satul Buda-Rafalica, a fost aleasă ca primar doamna Luiza Zavloscki“. (Voința Banatului din 2 martie 1930). 50 ani „S-au format echipe pentru stropirea pomilor fructiferi în orașul Timișoara. Comitetul executiv al Sfatului popular raional Timișoara
Agenda2005-09-05-cultura () [Corola-journal/Journalistic/283423_a_284752]
-
pe 7 septembrie 1718 un decret imperial asupra fiscalității din Banat, prin care va stipula obligativitatea dării de cap, iar apoi, pe 29 septembrie, va interzice mutarea locuitorilor dintr-o localitate într-alta. Motivul: controlul colectării taxelor și impozitelor. Cnezul sătesc care nu denunța plecarea vreunui locuitor, povestește istoricul dr. Ioan Hațegan, era aspru pedepsit. Un an mai târziu, cei 707 meșteșugari angajați la refacerea fortificațiilor Timișoarei aveau un salariu lunar de 5 639 de florini. Dar ce fel de slujbași
Agenda2005-24-05-senzational2 () [Corola-journal/Journalistic/283811_a_285140]
-
când acum oamenii sunt atât de răi! Extraordinar! N-am auzit pe nimeni la oraș să-și exprime atât de simplu și cu atâta smerenie uimirea față de toleranța și infinita iubire dumnezeiască care pe toate le rabdă. Oamenii din mediul sătesc trăiesc în alt ritm, au alte percepții, mai apropiate de Dumnezeu, și datorită contactului lor neîntrerupt cu natura, ei au încă vii în minte, trăiesc cu amintirile altor vremuri când oamenii erau mai buni. - Dacă anul acesta nu mai coboară
SFÂNTA LUMINĂ CRISTICĂ de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1943 din 26 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/384989_a_386318]
-
aurul fals al lumii noi, ci a rămas în puritatea lui nicidecum dizolvată în atmosferă pestrița urbană, care se poartă de un timp, din păcate! La Clinceni, cântecul Marioarei Mân Gheorghe a ajuns în aceeași frumusețe, valoare și adevăr mureșean, sătesc. El nu a mers de acasa până aici pe șine, ci pe pasărea cu aripi de Mureș, cu plisc de Transilvanie, cu pene ce-l învesmântează că iia! E cântecul de pe Valea Gurghiului, niciodată și nicidecum imitativ, căruia glasul Marioarei
MARIOARA MAN GHEORGHE. CÂNTECUL, DRUMEŢ ÎNTRE HODAC ŞI CLINCENI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1655 din 13 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384466_a_385795]
-
din copii cu vârste între trei și paisprezece ani, proveniți din toate zonele țării, prin care pune în valoare puritatea cristalina a „mlădițelor” României, incluzând, firește, în repertoriu și cântece aduse de Marioara Mân Gheorghe, de pe Valea Gurghiului. Tradițiile culturale sătești de pe meleagurile de obârșie mureșene sunt izbucnite și în setea de joc, de bucurie, de spectacol a trupei „Pasitos”, care execută și suite de dansuri populare. Talentata și agreabila interpreta de muzică populară și foclorică, de doine, purtate, învârtite, compoziții
MARIOARA MAN GHEORGHE. CÂNTECUL, DRUMEŢ ÎNTRE HODAC ŞI CLINCENI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1655 din 13 iulie 2015 [Corola-blog/BlogPost/384466_a_385795]
-
sunt marcate de transformările în stil baroc. - Este una dintre cele mai vechi biserici din Țara Bârsei care ascunde povești fascinante, le explică un bătrân angajat al bisericii, care cunoștea multe secrete. Dacă studiați cu atenție zidurile, observați că cetatea sătească a fost construită în mai multe etape de construcție. Vedeți la bază că zidul este maroniu iar în partea mai înaltă, cenușiu. Generalul Giorgio Basta a folosit cetatea din Rotbav drept refugiu în anul 1602, când a fost asediat fără
FRAGMENT DE ROMAN de CORNELIA PĂUN în ediţia nr. 2040 din 01 august 2016 [Corola-blog/BlogPost/382539_a_383868]
-
orășean și nici sătean...! Aici e Letea Veche, despre ea-i vorba, fosta și actuala Letea Veche, un cartier ori un fragment de sat învălmășit în amestecul de identitate în care n-a mai rămas nimic din îndeletnicirile și cultura sătească strămoșească și nici nu se poate spune că modernitatea urbană și-a impus marca. A căuta acum arta, cultura, tradiția, folclorul, în această suburbie, ar însemna încă o eșuare în căutarea nimicului. Și-atunci, ce altceva mai rămâne de întreprins
NELU HUŢU. PEREGRIN PRIN LETEA VECHE A BACĂULUI DE-ODINIOARĂ… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382917_a_384246]
-
în care a combinat dorurile, iubirile, bucuriile, jelile tuturor”. Datorită acestei „trageri de mânecă”, așadar, interpretul născut la Letea Veche a Bacăului, Nelu Huțu se-ntoarce pentru un oricât de scurt popas la răspântia drumurilor printre amintiri, pe urmele culturii sătești și pe firul melosului folcloric moldovenesc întins de creatorii și interpreții lui. Sunt câțiva artiști asupra cărora m-am oprit pe cărăruile pe care i-am urmat ani de zile ca să îi cunosc sau cercetez, și pe care a stăruit
NELU HUŢU. PEREGRIN PRIN LETEA VECHE A BACĂULUI DE-ODINIOARĂ… de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1790 din 25 noiembrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382917_a_384246]
-
politicii de stat în domeniul limbilor”, participanții la Sărbătoarea „Limba Noastră cea Română”, societățile național-culturale românești din ținut să se adreseze către fracțiunea majoritară din Consiliul Regional și cele raionale Hliboca, Storojineț și Noua Suliță, din consiliile de orășel și sătești, cu propunerea ca la sesiunile următoare, prin intermediul deputaților români, Limbii Române să i se acorde statutul de limbă regională în localitățile în care 10% și mai mult o constituie românii. 3. A se adresa conducerii DMAI al Ucrainei în regiunea
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92332_a_93624]