12,154 matches
-
plânge un copil, Datinile-n pumnul său, plânge un copil, Și s-au subțiat nămeții, plânge un copil, Brazi se-ascund sub fusta ceții, plânge un copil, Moșul fuge-n munți săracul, plânge un copil, Că-i umplut de lacrimi sacul, plânge un copil, Glas de clopot amuțit, plânge un copil, Soarele-i la asfințit, plânge un copil, Lângă masa cea săracă, plânge un copil, Un suspin de maică dragă, plânge un copil, Că bucate n-o să facă, plânge un copil
BRĂDUȚ NINS DIN CODRU- COLINDUL BRADULUI de ANA PODARU în ediţia nr. 2172 din 11 decembrie 2016 by http://confluente.ro/ana_podaru_1481472023.html [Corola-blog/BlogPost/376135_a_377464]
-
dezvață, a dezobișnui dezgropol vb. a dezgropa, a exhuma dezmestil vb. a deplasa, a muta căldărari sedentarizați (Dragalina - Călărași, Fetești - Ialomița) deskërel vb. a deschide, a desface deswurădo adj. m. dezbrăcat ‘ursari’ de Sadova - Dolj deskărel (deskărdăs) vb. a deschide (sacul ochii), a dezlegă (ziua, sărbătoarea) deskărdo adj. m. dezlegat (de jurământ), larg, deschis (loc) deskăwol (deskăjlos) vb. a se desface, a se despărți (apă) argintari despakărdo adj. m. descoperit (capul, părul) bumbăcari deskërdǒl (deskërdǐla
PREFIXELE PRIVATIVE BIS-/BIZ- ŞI DES-/DEZ- de SORIN CRISTIAN MOISESCU în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/sorin_cristian_moisescu_1479419591.html [Corola-blog/BlogPost/372652_a_373981]
-
nu avea suficiente ouă să le dea la fiecare, așa că a luat de la ea câteva împrumut. - Sărut mâna mamă, spuse Săndica când se aruncă la pieptul mamei sale. Acesta era cât pe ci să cadă pe spate. Se împiedică de sacul cu porumb, ferindu-se fără să vrea din calea fiicei sale. Când și-a dat seama cine este, a început să plângă de bucurie, sărutând-o cu toată dragostea de mamă care nu mai știa nimic de copilul său. - Ți-
CAP. XIV de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1545 din 25 martie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1427267795.html [Corola-blog/BlogPost/341024_a_342353]
-
de parte lemnoasă, după care intrau bunica și mama în activitate. Ele torceau fuiorul, năvădeau[ A năvădi = (la războiul de țesut) - a trece firele urzelii prin ițe și spată, în ordinea cerută de modelul țesăturii. (DEX)] și țeseau pânză pentru saci din cânepă, la războiul ținut la păstrare în podul casei. Iar din fuiorul de in pregătit după aceleași canoane, țeseau pânză, din care ne făceau nouă, copiilor, cămășuțe. De asemenea, pentru casă, confecționau ștergare de pus la icoane, sau pentru
UN SCRIITOR AL TAINICELOR IUBIRI, de STAN VIRGIL în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 by http://confluente.ro/stan_virgil_1471023191.html [Corola-blog/BlogPost/343107_a_344436]
-
urare ci-n inimă fiori. Când puișorii s-au oprit, cu suflet greu oftează Și-n loc de dar, cu mare drag, pe prunci i-mbrățișează. Iar îngerașii scot din traiste bomboane, cozonaci Și dăruiesc totul măicuței, golindu-și micii saci. Topindu-se de dor și drag bunica se chircește Și-mparte-ncet, mărinimos, acelor ce-i iubește, Un cățeluș și o mâță chioară, colacul ne’nceput Făcând copiilor cu mâna și sufletul durut... Poveste tristă, viață crudă, dar ziua de
COLINDUL COLȚULUI DE PÂINE de EUGENIA MIHU în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 by http://confluente.ro/eugenia_mihu_1481542171.html [Corola-blog/BlogPost/381667_a_382996]
-
și locul de desfășurare. Serviciile municipalității au intervenit că și parteneri când a fost vorba de ridicarea resturilor menajere în acțiunile noastre de ecologizare în zone precum Priseaca și Mănăstirea Dealu, cu logistică și tot felul de materiale, (pensule, vopsele, saci menajeri etc.) cazul Parcului Chindia, apoi spații, săli și echipamente de sonorizare pentru spectacolele umanitare. Primarul Gabriel Boriga a răspuns întotdeauna pozitiv și s-a implicat alături de noi ori de câte ori a fost nevoie. Acesta este ultimul an al activității Centrului Europe
LA TÂRGOVIŞTE FUNCŢIONEAZĂ CEL MAI PUTERNIC CENTRU “EUROPE DIRECT” DIN ROMÂNIA de CRISTI IORDACHE în ediţia nr. 392 din 27 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/La_targoviste_functioneaza_cel_mai_p_cristi_iordache_1327722301.html [Corola-blog/BlogPost/360711_a_362040]
-
Lumea de astăzi este plină peste măsură de informații, dar informația devine informație inutilă, ori „dez-informație”, atunci când informația este golită de duhul adevărului. Pe cât mai multă informație nefolositoare pe atât adevărul mai greu de găsit. Trebuie căutat precum acul în sacul cu fân virtual. („Cuvântul”) • Dacă moartea este naturală ori o absurditate filozofică, de ce totuși ne preocupă, ne obsedează atâta, mai ales pe noi, ființe atât de inteligente, calculate și raționale cum ne place să ne considerăm? Moartea este dușmanul vieții
DESPRE EXISTENȚĂ ȘI NON-EXISTENȚĂ de MARIN MIHALACHE în ediţia nr. 2315 din 03 mai 2017 by http://confluente.ro/marin_mihalache_1493776194.html [Corola-blog/BlogPost/340912_a_342241]
-
jurnaliștii au devenit propriile lor personaje, căci temuta criză a lovit și media. Marile trusturi de presă reduc salariile, disponibilizează și chiar falimentează. Se mai poate trăi din jurnalism în România? - Da, și bine, dar cu condiții: să te lase sacul de bani al capitalistului sau să nu te taie guvernanții de la „robinet” - Moare presa scrisă, domnule Miron? - Nu, nu cred că moare. Trece doar într-un plan secund sau chiar terț. Este în regres, pierde teren, e uzată moral. Vremea
„Televiziunea a fost şi a rămas pentru mine, prima şi ultima dragoste profesională” by http://uzp.org.ro/televiziunea-a-fost-si-a-ramas-pentru-mine-prima-si-ultima-dragoste-profesionala/ [Corola-blog/BlogPost/93883_a_95175]
-
le ating eu. Se face liniște, pe urmă întuneric. În întuneric se văd petale de mușcate roșii căzând.) Actul II Personajele: Bolnavul X Soția Bolnavului X Bujor Florian Prietena Soției Bolnavului X Decorul: O livadă cu pruni, o căruță cu saci, găleți, o prăjină, o cotăriță cu mâncare. (Bolnavul X și Soția Bolnavului X coboară din căruță, se uită la prunii încărcați cu fructe și discută.) Soția Bolnavului X: Ai reușit să găsești un om care să ne ajute la lucru
DE CE SE OFILESC FLORILE CÂND LE ATING? de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1450882408.html [Corola-blog/BlogPost/382280_a_383609]
-
atins mâna. Mi-a pupat-o! E primul bărbat care îmi pupă mâna! (În livadă, Bolnavul X, Soția Bolnavului X, Bujor Florian, scutură prunii cu o prăjină, pe urmă adună fructele în găleți ca mai apoi să le golească în saci.) Bolnavul X: Văd că ești bun de lucru. Florian: De mic am muncit. Bolnavul X: Ai avut ghinion să crești fără mamă și te-au zăpăcit de cap alții cu nebuniile lor. Soția Bolnavului X: Mai puțină vorbă și mai
DE CE SE OFILESC FLORILE CÂND LE ATING? de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1450882408.html [Corola-blog/BlogPost/382280_a_383609]
-
Bolnavul X, Florian adună prune în tăcere un timp.) Bolnavul X: Mai un prun și am terminat. Florian: Apune soarele. Soția Bolnavului X: Dacă dați repede din mâini ne putem întoarce curând acasă. Termină de adunat și ultimele prune. Pun sacii cu prune în căruță.) Soția Bolnavului X: A mai rămas mâncare în cotăriță. O să-ți fac un pachet ca să ai pentru drum. Uite aici și banii pentru ziua de lucru. (Îi întinde o bacnotă de 50 și Florian o ia
DE CE SE OFILESC FLORILE CÂND LE ATING? de ANA CRISTINA POPESCU în ediţia nr. 1818 din 23 decembrie 2015 by http://confluente.ro/ana_cristina_popescu_1450882408.html [Corola-blog/BlogPost/382280_a_383609]
-
Languros penumbră, Intră în odaie Luminând pereții Tot ce poți să dai, e Frumusețe vieții Câte duse-n spate E sau nu e greu - Lucrurile toate Altfel sunt mereu Că nu știi de unde Începi să cobori Nici unde se-ascunde Sacul cu comori Oprit la un pas de Grea melancolie Nici nu mai fac haz de Ce lumea nu știe: Ce-i mai rău decât Să știi că nu știi Fie doar atât: Ce numim a fi?! Referință Bibliografică: Meditații / Ion Untaru
MEDITAŢII de ION UNTARU în ediţia nr. 791 din 01 martie 2013 by http://confluente.ro/Meditatii_ion_untaru_1362200722.html [Corola-blog/BlogPost/345537_a_346866]
-
nu știu cățea oadă furată de gânduri, nereușind să rămână concentrată la cele ce discutau. A cuprins-o după umeri, făcând-o să tresară puternic, surprinsă. Cu multă bunătate în glas i-a zis: -Hai, Deșire, draga mea descarcă-ți sacul! Spune mătușii tale ce suferință te apasă și nu mai caută să-mi ascunzi ce ți se întâmplă. Orice-ar fi, nu-i bine să ții totul în tine. O povară când e împărțită cu cineva care te iubește așa cum
PETRECERE NEFASTĂ (11) de MARIA GIURGIU în ediţia nr. 2092 din 22 septembrie 2016 by http://confluente.ro/maria_giurgiu_1474572388.html [Corola-blog/BlogPost/344789_a_346118]
-
în vânt, se apropie și îi puse mâna pe frunte, privindu-l cu ochii lui albaștri, pătrunzători. Nu vorbea, dar el îi auzea vocea în mintea lui: - Când voi pleca, vei ieși de sub trunchiul copacului și te vei rezema de sacul acesta. Vei adormi, dar somnul tău va fi veghe și vis. Băiatul tău și oamenii din sat vor fi aici din clipă în clipă. A trecut mult timp, omule al lui Dumnezeu. Sătenii și flăcăul lui l-au găsit răsturnat
OBICEI ŞI SENS ÎN RITUALUL DE ÎMPODOBIRE A BRADULUI ÎN AJUNUL CRĂCIUNULUI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1418284594.html [Corola-blog/BlogPost/372750_a_374079]
-
adormi, dar somnul tău va fi veghe și vis. Băiatul tău și oamenii din sat vor fi aici din clipă în clipă. A trecut mult timp, omule al lui Dumnezeu. Sătenii și flăcăul lui l-au găsit răsturnat peste un sac plin cu merinde. Picioarele îi înghețaseră, iar oasele care i s-au rupt în timpul prăbușirii copacului aveau să i se vindece târziu, spre primăvară. De atunci și până când a părăsit lumea aceasta, a mers ajutat de două cârje. Nu a
OBICEI ŞI SENS ÎN RITUALUL DE ÎMPODOBIRE A BRADULUI ÎN AJUNUL CRĂCIUNULUI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1418284594.html [Corola-blog/BlogPost/372750_a_374079]
-
două cârje. Nu a știut niciodată să spună dacă ceea ce a fost și a văzut atunci, în noaptea aceea din Ajunul Crăciunului, în munții umbroși ai Cibinului, a fost un vis sau realitatea binelui divin i-a întins mâna protectoare. Sacul l-a păstrat mult timp, ca pe niște moaște, până când odată nu l-a mai găsit la locul unde femeia lui îl tot punea. De atunci, la închinăciune mergea în fiecare duminică și mulțumea pentru toate darurile pe care el
OBICEI ŞI SENS ÎN RITUALUL DE ÎMPODOBIRE A BRADULUI ÎN AJUNUL CRĂCIUNULUI de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 1441 din 11 decembrie 2014 by http://confluente.ro/stefan_lucian_muresanu_1418284594.html [Corola-blog/BlogPost/372750_a_374079]
-
de sânge de pe ciment și faptul că era leșinată sau moartă. Capul îi atârna inert pe umăr. S-a speriat, a fugit să deschidă ușa repede la magazie, a luat chilotul fetei și în grabă l-a înghesuit într-un sac cu concentrat și a ieșit să caute ajutor. Nu se zărea nimeni prin împrejurimi. O luă pe Săndica în brațe, o urcă în șaretă și în goana calului s-a îndreptat spre dispensarul uman. Gânduri negre îl urmăreau și încerca
CAP. XVI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1427606642.html [Corola-blog/BlogPost/377214_a_378543]
-
le dea, și anume inginerului Axinte. A declarat că a auzit o bușitură în magazie și, când a mers să vadă ce s-a întâmplat, a găsit colega sa lungită jos cu o contuzie la cap. Se împiedicase de un sac cu furaj sau de altceva poate și în cădere s-a lovit la cap de cimentul de pe pardoseală. Doctoriței i se păru cam puerilă explicația, dar nu era treaba ei să cerceteze. Pe ea o interesa să stabilizeze pacienta și
CAP. XVI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1427606642.html [Corola-blog/BlogPost/377214_a_378543]
-
se întâmple... am alergat cu tovarășa ingineră Săndica la dispensar. S-a împiedicat în magazie și în cădere s-a lovit la cap de pardoseală și a leșinat. - Cum să se împiedice, tovarășul inginer. Doar era lumină în magazie și sacii cu uruială sunt aranjați unul lângă celălalt. - Nu știu, omule, ce a făcut. Eu verificam intrările și ieșirile de marfă din magazie când am auzit bușitura. Nici nu am observat când a intrat în magazie. Credeam că ai venit tu
CAP. XVI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1427606642.html [Corola-blog/BlogPost/377214_a_378543]
-
s-a putut împiedica ingineră de s-a lovit așa de tare la cap. Când a văzut locul unde era pata de sânge, a ajuns la concluzia că povestea inginerului cu împiedicatul fetei este cusută cu ață albă. Era un sac mai înafară și răsturnat pe jos, dar acesta după cum arăta, căzuse mai mult în urma unei lupte decât a unei împiedicări. Îl simpatiza pe inginer, era șeful său direct și era bine să pară că nu știe nimic. A luat o
CAP. XVI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1427606642.html [Corola-blog/BlogPost/377214_a_378543]
-
și era bine să pară că nu știe nimic. A luat o găleată cu apă și un ciot de mătură să spele pata de sânge închegat. Când să înceapă spălatul, a văzut o bucățică de cârpă albă ieșind dintr-un sac și când a tras de ea să vadă ce este și ce caută acolo, a constatat că este un chilot de damă rupt. Acum a înțeles ce s-a întâmplat în magazia sa cât el a lipsit. Viorel a violat
CAP. XVI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1427606642.html [Corola-blog/BlogPost/377214_a_378543]
-
Axinte, cu tovarășa Niculescu? Am auzit că este la spital în stare de inconștiență. - Așa este că doar eu am dus-o la dispensar. - Cum așa? Ce s-a întâmplat de fapt? - Se pare că s-a împiedicat de un sac cu uruială în magazia lui nea Ion și în cădere s-a lovit cu capul de pardoseală, căpătând o contuzie puternică, cu pierderea cunoștinței temporar. - Și este grav? - Nu știu, a luat-o salvarea. Este la spital la Mangalia pentru
CAP. XVI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1427606642.html [Corola-blog/BlogPost/377214_a_378543]
-
unde a ascuns chiloții fetei, pe care i-a arătat inginerului. - Că a căzut se poate, dar să-și piardă și chiloții, mai ales și rupți nu mai cred. La mine nu intră femei care să-și lase chiloții prin sacii cu uruială. - Nea Ioane, ar fi bine să t e abții de la comentarii. Când va ieși Săndica din spital se va afla ce s-a întâmplat. - Tovarășul inginer, eu sunt mut. Dar dacă mă vor lua la întrebări eu îl
CAP. XVI de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1549 din 29 martie 2015 by http://confluente.ro/stan_virgil_1427606642.html [Corola-blog/BlogPost/377214_a_378543]
-
de un om înzestrat cu geniu”,spunea Voltaire. Eu spun că pentru a pătrunde în acest univers trebuie să ne adunămîn jurul negustorilor de cuvinte. Oare ce simți când te plimbi în jurul tarabelor unde se vând la suta de grame saci plini de unguent miraculos pentru șlefuirea minții noastre?! Ce senzație îți dă atingerea paginilor noi în care se ascund secrete, comori, destăinuiri, planete?... Această întrebare am adresat-o prietenilor mei, poeții Luminița Zaharia și Romeo Tarhon din București, participanți în
O MEGA LIBRĂRIE PENTRU SUFLET ŞI MINTE INTERVIU CU POEŢII LUMINIŢA ZAHARIA ŞI ROMEO TARHON de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 937 din 25 iulie 2013 by http://confluente.ro/Targul_de_carte_o_mega_libr_ana_maria_gibu_1374746916.html [Corola-blog/BlogPost/365152_a_366481]
-
noi Dictionarul de neologisme și abrevieri recente de Elena Trifan și Adrian-Ioan Trifan. Sursa polisemiei o constituie: 1) calcul semantic: Cuvântul caracatiță este înregistrat în DEX cu sensul propriu, „Animal marin din încrengătura moluștelor, cu corpul rotund, în formă de sac și cu opt brațe puternice, prevăzute cu ventuze (Octopus vulgaris)” și cu cel figurat: „Persoană lacomă, apucătoare hrăpăreață” (din rus. karakatița). După 1990, a fost folosit ca substantiv propriu, constituind traducerea filmului italian „La Piovra” care a avut ca temă
ASPECTE ALE POLISEMIEI ÎN LIMBAJUL PUBLICISTIC ACTUAL de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1913 din 27 martie 2016 by http://confluente.ro/elena_trifan_1459081733.html [Corola-blog/BlogPost/342588_a_343917]